Concursul promisiunilor preelectorale-2021. Partea 2

“Campania nu este interesantă. La drept vorbind, după toate eforturile și tălmăcirea liberă a Constituției, întreprinse pentru a ajunge la alegeri, eu am avut așteptări mai mari. Imaginația nu este punctul forte al actualei clase politice. Cel mai prost însă este faptul că au fost prezentate puține viziuni ale dezvoltării ulterioare a țării ”, - a declarat Andrian Candu, președintele partidului Pro Moldova pentru portalul Deschide.

Posibil, ex-spicherul este ghidat de o gelozie politică – că doar el personal nu participă în aceste alegeri. Însă liderul Pro Moldova are dreptate – în multe dintre promisiunile preelectorale -2021 lipsește originalitatea, ele fiind scoase de la naftalină, repetă promisiunile candidaților de acum 10 – 15 – 20 de ani.

Operația “Naționalizarea”

“Vom întoarce țara oamenilor și oamenii în țară !”, - este sloganul preelectoral al Partidului oamenilor muncii. Una dintre metodele de a “întoarce țara oamenilor” , spun ”muncitorii” moldoveni, este sporirea rolului statului acolo unde există distorsiuni și sectorul privat nu face față. Spre exemplu, naționalizarea întreprinderilor de stat prin rechiziție. Adică, exproprierea averii proprietarului cu achitarea costului averii sechestrate. “Întoarcerea întreprinderilor care formează baza securității țării, în proprietatea statului (cu condiția că statului îi vor aparține cel puțin 50%)”, - se spune în Programul POM.

Dar iată Partidul regiunilor din Moldova, după 30 de ani, brusc și-a amintit de privatizarea contra bonuri patrimoniale. “La începutul anilor 90 ai secolului trecut în Republica Moldova a început privatizarea în masă. Modelul moldovenesc al privatizării contra BP a fost unul nereușit pentru cetățenii simpli ai țării. Privatizarea contra bonuri s-a dovedit a fi o înșelătorie, în urma căreia s-a îmbogățit rapid un mic grup de persoane apropiate puterii , iar majoritatea investitorilor obișnuiți, adică cetățenii simpli ai Moldovei, au fost lipsiți de proprietate și de dividende”, - se spune în programul preelectoral al formațiunii politice. Dar nu-i nimic, Partidul regiunilor intenționează să efectueze ”o investigație minuțioasă a escrocheriei cu bonurile patrimoniale ” și să facă totul pentru ca cetățenii ”să primească răspuns la întrebarea despre soarta valorilor lor mobiliare ”.

Lichidarea funcției de președinte

În alegerile parlamentare anticipate -2021 cu ideea de a lichida funcția de președinte, inutilă într-o țară așa de mică ca Moldova, a ieșit Congresul civic. În opinia “congresmenilor”, e timpul ca această funcție să fie eliminată din organele puterii RM, iar șef al statului să fie recunoscut primul ministru.

Nu este o idee nouă - ea are peste 20 de ani. Spre exemplu, în prezidențialele din a. 1996 Vladimir Voronin, candidatul Partidului comuniștilor, a promis că devenind președinte imediat va anula funcția dată. În a. 1996 Voronin a fost doar al treilea, după Lucinschii și Snegur. El a fost ales președinte abia peste cinci ani, dar așa și nu și-a îndeplinit promisiunea preelectorală , dimpotrivă – a concentrat puterea în mîinile sale.

În parlamentarele din a. 2005 cu ideea unei reforme politice care prevedea lichidarea funcției de președinte și transmiterea întregii puteri executive guvernului format de majoritatea parlamentară creată din partidele politice și blocurile care au acces în parlament, a ieșit blocul electoral “Patria-Родина”. Iar în prezidențialele din a. 2016 Mihai Ghimpu, președintele Partidului liberal, spunea că va face totul pentru a ocupa funcția de șef al statului și a o lichida imediat. “N-o să-mi pară deloc rău, deoarece toți românii trebuie să aibă un singur președinte – la București, în palatul Cotroceni ”, - a spus atunci Ghimpu.

Iar Partidul dezvoltării și consolidării Moldovei al ex-premierului Ion Chicu, care la fel are numeroase pretenții față de institutul președintelui, nu intenționează să acționeze așa de radical, ca cei din “Congresul civic”. “Să reevaluăm rolul președintelui Republicii Moldova în sistemul autorităților publice și relevanța actualei metode de alegere a președintelui țării, reieșind din acest rol ”, - se spune în programul preelectoral al formațiunii.

Revoluția economică ca la moldoveni

O revoluție economică, sau un salt economic după venirea la putere promit practic toți concurenții electorali din a. 2021. Dar fiecare are metode diferite.

Partidul ”Șor”, spre exemplu, intenționează să o facă prin obținerea funcției de prim-ministru pentru liderul său Ilan Șor, care a părăsit în grabă țara în iunie,2019. “Eu voi deveni cel mai eficient prim-ministru”, - a spus cu modestie Ilan Mironovici, în timp ce prezenta online programul preelectoral al partidului său, și a adăugat că în perioada guvernării sale “fiecare om se va simți om ”.

Ilan Șor promite să facă revoluția economică în cel mai scurt timp, după ce devine premier. Primul său pas ”revoluționar” va fi următorul: “A doua zi după venirea la putere, noi vom introduce monopolul statului la importurile de alcool, produse petroliere și tutun, ceea ce ne va permite să majorăm bugetul în luni numărate ”.

Plus la aceasta, partidul ”Șor” , propune restabilirea fabricilor și uzinelor de stat – măcar una în fiecare raion. În special – fabricile de prelucrare a produselor agricole. “Vor fi cel puțin 32 de întreprinderi. Înseamnă mii de locuri de muncă, cu un salariu de minim 10 mii de lei. Înseamnă o piață de desfacere garantată pentru fermierii care acum chiar și cu recolte mici, își lasă roadele să putrezească pe deal, pentru că nu le pot vinde. În plus, deschiderea întreprinderilor de stat în raioane este unica metodă de a stopa depopularea satelor și migrația forței de muncă”, - a declarat Șor.

Însă răuvoitorii peste tot văd partea întunecată. “Ilan Șor sugerează în continuare că este decis să valorifice bugetul public. La început a apărut proiectul trecerii rețelei de magazine sociale, care delicat vorbind nu este o întreprindere rentabilă, la bilanțul statului. Acum iată, din contul mijloacelor publice, afaceristul milionar este gata să construiască fabrici și uzine. Fiind un businessman de succes, Șor a deschis multe întreprinderi de prelucrare? Să admitem, zero. De altfel, să le deschizi din contul bugetului public oricum este mai plăcut și mai convenabil ”, - a scris sarcastic canalul Telegram ”Geniul din Carpați” .

Partidul pro-prezidențial “Acțiune și solidaritate” promite un viitor economic luminos, dar a plagiat ideea comuniștilor din a. 2007 despre introducerea cotei de impozitare zero pentru veniturile reinvestite. Acest experiment fiscal făcea parte din așa numitul ”pachet liberal” al inițiativelor economice -2007.

“Noi vom introduce cota de impozitare de 0% la venitul reinvestit pentru companiile cu un număr de pînă la 10 angajați, vom asigura stimulenți pentru tranzacțiile electronice și vom oferi sprijin de stat sectoarelor cu plusvaloare înaltă ”, - spune PAS în programul său electoral .

De fapt, această inițiativă ”revoluționară” din anii președinției lui Vladimir Voronin a fost criticată dur de experții economici independenți, care trăiau din granturile occidentale. Astfel, Valeriu Prohnițchii, analist economic “Expert-Grup” , a declarat atunci, că această măsură va duce la pierderi semnificative pentru bugetele locale, în care o treime constă anume din impozitele pe venit. Și pentru a le compensa aceste pierderi, transferurile din bugetul de stat vor trebui majorate cu 900 mln. de lei. Asta va reduce considerabil autonomia financiară a autorităților locale. În opinia autorilor acelui studiu, “nu impozitul pe venit este elementul de bază al poverii fiscale, ci TVA și contribuțiile la asigurările sociale ”.

Ideea introducerii cotei zero n-a fost nici pe placul FMI și a Băncii Mondiale. În rezultat, după schimbarea puterii, guvernul Filat în a.2012 a anulat acest experiment fiscal, criticat în fel și chip. Interesant, ce vor spune cei din FMI și BM de această dată? ?

Încă o promisiune preelectorală a PAS - ului aduce a epoca prezidențială a lui Vladimir Voronin: “Noi vom efectua reforma sistemului de educație, în special – a școlilor profesional-tehnice și a celor superioare, pentru a ridica gradul de calificare a forței de muncă ”.

În actuala campanie electorală Partidul democrat a scos de la naftalină mai multe idei. Spre exemplu, cea despre încă o reformare și reducere a organelor de control. PDM propune ca din cele 58 să fie păstrate doar 13 instituții cu funcții de control, subordonate guvernului, și 5 autorități de reglementare autonome. În a. 2016, în cadrul unui for economic, premierul de atunci Pavel Filip a promis deja să reformeze radical organele de control și să reducă numărul lor de la 60 la 10.

Încă o inițiativă ”cu barbă” a democraților este introducerea impozitului unic în agricultură, în locul celor 6 existente. În Moldova, impozitul agricol unic trebuia să funcționeze încă din a. 2013. Dar a fost criticat dur de experții locali și de FMI, care l-a considerat “neavantajos din punct de vedere economic, financiar și social”. În rezultat, la inițiativa Ministerului de finanțe guvernul a rechemat proiectul de lege din parlament. Și iată că PDM și-a amintit de el din nou.

În cazul revenirii la putere, democrații se obligă să “convoace vikingii”: licitațiile și achizițiile de stat vor fi organizate de o companie din UE sau SUA selectată prin concurs, iar activitatea Serviciului vamal, a Agenției proprietate publică, a Inspectoratului fiscal de stat , ANRE, a Agenției naționale pentru securitatea alimentelor și a Consiliului concurenței va fi evaluată anual de către o companie americană sau europeană specializată , și în caz că vor fi depistate încălcări, acestea vor fi sancționate. Atunci, ce facem cu Curtea de conturi?

Printre alte angajamente economice ale PDM – digitalizarea tuturor serviciilor publice în decurs de doi ani, TVA de 10% pentru întregul lanț de producere din sectorul agrar, elaborarea ( încă odată!) a programului de substituire a importurilor, anularea impozitului de 3% din sumă pentru depozitele bancare, unirea Serviciului vamal cu Inspectoratul fiscal de stat într-o structură unică - “Agenția națională a veniturilor ”.

Un pilon al politicii economice a Partidului dezvoltării și consolidării Moldovei condus de fostul premier Ion Chicu este cursul spre reindustrializarea țării.

Experții economici vorbesc despre necesitatea unui nou val de industrializare, probabil, de două decenii. Și cei din Partidul dezvoltării și consolidării Moldovei cred că pentru a spori tempoul dezvoltării trebuiesc dezvoltate noi tipuri de produse industriale, care azi nu există în republică, și pusă sarcina industrializării economiei.

Formațiunea politică a fostului premier se angajează să asigure creșterea economică cu 50%, din contul reducerii impozitelor și a investițiilor în infrastructură. 18 platforme industriale multifuncționale, lansarea cărora a început să fie elaborată încă anul trecut, vor deveni centre de dezvoltare pentru regiunile aferente și centre de atracție pentru investițiile private în diverse ramuri ale industriei . Pentru finanțarea construcției de drumuri și apeducte în regiuni, se preconizează plasarea euroobligațiunilor în sumă de 1 mlrd. de euro. Vor fi adoptate Codul Fiscal și cel Vamal: legislația fiscală va fi simplificată și adaptată la noile procese economice, iar cea vamală – armonizată cu legislația europeană.

Despre industrializarea activă a țării se spune și în programul preelectoral al Blocului comuniștilor și socialiștilor (BECS).

Conform strategiei industrializării economiei, elaborate de el, statul va sprijini crearea și dezvoltarea platformelor industriale mari în toate centrele raionale ale țării. Printre altele, se propune crearea în următorii patru ani, cu sprijinul financiar al statului, a 18 platforme industriale multifuncționale – teritorii special oferite de autoritățile locale, dotate deplin cu infrastructură inginerească, ceea ce va permite amplasarea întreprinderilor industriale și crearea de noi locuri de muncă pentru populația locală, cu salarii decente. Blocul comuniștilor și socialiștilor subliniază în mod special, că “ în a. 2020 cu această inițiativă a ieșit președintele Igor Dodon ”.

Va fi creat un Fond public de dezvoltare a industriei, din contul căruia se vor dezvolta ramurile tehnologiilor avansate, efectuată reutilarea întreprinderilor, realizată cooperarea de producere cu alte țări. Primul ministru va avea un Consiliu pentru dezvoltarea industriei, în sarcina căruia va fi sprijinirea de stat a proiectelor investiționale, elaborarea măsurilor de promovare a producției industriale pe piețele externe, etc.

Și BECS a revenit la vechea idee despre cota zero: conform programului electoral al blocului, va fi introdusă cota zero de impozitare a veniturilor obținute de întreprinderile industriale și reinvestite , pe un termen de minim 5 ani. Va fi asigurată stabilitatea politicii fiscale și a mărimii impozitelor și taxelor – politica fiscală, cred comuniștii și socialiștii, trebuie modificată o dată la patru ani, și nu anual. În vederea completării întreprinderilor industriale cu cadre calificate va fi realizat Programul de stat de formare și recalificare a personalului în producție. Plus la asta, pentru dezvoltarea localităților rurale BECS este gata “imediat după accederea la putere să aloce anual 300 mln. de lei pentru infrastructură ”.

Promisiunile preelectorale ale Congresului civic în sfera economiei prevăd “mobilizarea, concentrarea și utilizarea maximal productivă a proprietății statului și a resurselor acumulate de cetățeni pentru construirea noii țări ”. Pentru asta, cred cei din CC, toată proprietatea Republicii Moldova trebuie transmisă în administrarea Fondului public al bunăstării, și creată Banca de stat pentru investiții și economii, care va gestiona resursele financiare proprii ale fondului, dar și cele atrase, inclusiv cu participarea partenerilor de dezvoltare ai Moldovei.

Anume în Fondul public al bunăstării vor veni mijloacele confiscate pentru infracțiuni de corupție și contra statului. Iar fondator al băncii de stat “trebuie să fie întreprinderea de stat “Poșta Moldovei” (cu acoperirea-i teritorială exclusivă ), așa cum a fost și este în cca 30 de țări ale lumii, care au creat asemenea bănci poștale, iar majoritatea acestor țări se află în Europa ”. Oficiile poștale vor avea un nou principiu de activitate - “poșta – banca - farmacia”.

Și Congresul civic se pronunță pentru cota zero a impozitului pe venitul reinvestit în afaceri. Deoarece “impozitul pe venit de la întreprinderi este unul dintre cele mai corupte, criminale și costisitoare din punct de vedere administrativ”, iar acum 12 ani cota zero a fost pe deplin îndreptățită. Și preconizează să contribuie la deschiderea întreprinderilor orientate spre tiparul 3-D în domeniul construcției de mașini, producerea materialelor de construcție, tehnologiilor medicinale; companii experimentale de construcție (R&D); companii în domeniul IT, robotică și tehnologii avansate; companii energetice care utilizează tehnologii inovaționale și ecologic pure orientate nu numai spre piața moldovenească, dar și spre cea a Europei de Sud-Est.

Iar Platforma ”Demnitate și Adevăr” crede că Republica Moldova are nevoie nu de o industrializare majoră, ci de una de dimensiuni mici, din contul creării unor întreprinderi moderne și compacte în localitățile rurale. Precum și de restricționarea importurilor de mărfuri care se produc în țară, prin diverse mecanisme tarifare și netarifare. DA se pronunță și pentru elaborarea urgentă a Programului național de salvare a satelor (gazificarea, aprovizionarea cu apă, canalizare, construcția drumurilor în localitățile rurale) și a Strategiei complexe de dezvoltare a complexului agroindustrial bazate pe “principiul FIP” (finanțare, irigare, prelucrare).

Salarii și pensii: cine dă mai mult?

Candidații în deputați -2021 se arată generoși, mărinimoși și darnici în promisiunile de “ a majora, a aprofunda, a extinde” , chiar dacă bugetul de stat continuă să suporte anumite ”complicații pandemice”, iar acum - și povara alegerilor.

Cel mai generos concurent electoral -2021 este partidul proprezidențial “Acțiune și solidaritate”, care în patru ani intenționează să majoreze salariul mediu pe economie apropare de două ori - la 15 mii de lei (în prezent el este de 8716 lei), pensia minimă - la 2 mii de lei, să creeze din bani străini așa numitul “Fond de argint”, din care vor fi finanțate serviciile de îngrijire a persoanelor solitare și nevoiașe, compensate total cheltuielile pentru medicamente ale pensionarilor cu cele mai mici pensii, majorate la 10 mii lei alocațiile pentru nașterea copilului.

Despre faptul că salariul de 15 mii de lei către a. 2025 este perfect real vorbește Partidul dezvoltării și consolidării Moldovei. “În patru ani salariul mediu pe economie poate fi majorat cu 70%. Noi vom extinde programul “Prima Casa” și vom lansa programul “Primul automobil” pentru familiile tinere care au copii. În patru ani pot fi majorate cu 70% salariile profesorilor și ale funcționarilor publici, dacă vom reforma administrația centrală și cea locală. Din a. 2022 va putea fi plătită pensia nr. 13 persoanelor, care primesc o pensie sub minimul de existență”, - a declarat ex-premierul Ion Chicu în timp ce prezenta programul partidului său.

De unde vor apărea aceste mijloace? “Răspunsul este evident – economia poate crește, inclusiv din contul introducerii în statistica oficială a tot ce se află dincolo de cadrul legal, iar asta se poate face din contul reducerii poverii fiscale. Raportul FMI arată că la noi cca 40-45% din economie se află dincolo de cadrul legal. Dacă PIB-ul țării este de 200 mlrd. de lei, atunci aceste 40-45% înseamnă încă 90-100 mlrd.”, - spun cei din Partidul dezvoltării și consolidării Moldovei.

Din punctul de vedere al generozității, Partidul unității naționale nu a rămas mult în urma celorlalte. Ce-i drept, PUN lucrează în perspectivă, el declară că înainte de unirea Moldovei cu România , sistemul moldovenesc de remunerare a muncii și asistență socială trebuie armonizat cu cel românesc: salariul minim pe economie trebuie să fie de 10 mii de lei, pensia minimă – de 4 mii de lei, alocația lunară pentru copii – de 1,5 mii de lei. De unde pot fi luate aceste mijloace programul nu arată. România ne va ajuta?

Partidul “Construim Europa acasă” al lui Gheorghe Cavcaliuc promite și el salariul minim de 10 mii de lei, dar numai “oamenilor cu epoleți”. Și încă – sporirea prestigiului profesiei, un pachet social conform standardelor europene , dotare tehnică și materială, pensionarea anticipată și locuințe de serviciu garantate. Iar persoanelor care în a.1992 au pierdut banii păstrați la BEM – rambursarea banilor dispăruți în echivalentul 1 rublă = 1 leu.

Partidul “Șor” se angajează, după venirea la putere, să introducă în prima jumătate de an venitul minim garantat. Pentru început acesta va fi de 3 mii de lei. “Fiecare cetățean va primi minim 3000 de lei pe lună. Iar în scurt timp vom dubla această sumă ”, - a declarat Șor într-o adresare video pe Facebook, fără a indica sursa de proveniență a banilor care vor acoperi aceste plăți.

Compartimentul social din programul preelectoral al Alianței pentru unirea românilor (AUR) arată un salariu minim de 6 mii de lei, o pensie minimă de 3,5 mii de lei și o alocație pentru întreținerea copilului de 1000 de lei pe lună.

Blocul electoral “Renato Usatîi” promite să asigure o pensie minimă de 2,5 mii de lei, și spre deosebire de mulți alți concurenți electorali arată sursa mijloacelor – ele vor fi asigurate din contul lichidării schemelor criminale și stabilirii unui anumit plafon pentru pensiile “exagerat de mari” ale unor categorii de cetățeni. Blocul lui Renato Usatîi mai promite o alocație unică pentru primul copil în mărime de 15 mii de lei, pentru al doilea - 25 mii de lei, pentru al treilea și următorii - 60 mii de lei, farmacii și magazine sociale în fiecare centru raional și terminale farmaceutice automatizate în fiecare sat.

Blocul comuniștilor și socialiștilor crede că una dintre cauzele principale ale nivelului înalt de sărăcie în țară este decalajul enorm dintre veniturile diferitor grupuri de populație. În plus, mai există și o diferență semnificativă între veniturile populației orășenești și a celei sătești. Pentru a lichida acest decalaj, BECS propune următoarele măsuri: în scopul minimizării diferențelor în remunerarea muncii din sectorul bugetar și cel real va fi aplicat un standard minim unic de salarizare, în locul celor două aplicate anterior. Pentru aceasta va fi introdus salariul minim unic, garantat pe economie, care se va aplica la calcularea mărimii salariilor lucrătorilor din sectorul real, dar și ca rată de bază la calcularea salariilor angajaților din sfera bugetară.

Pentru a reduce inegalitatea în plata muncii bugetarilor, în următorii doi ani va fi majorat salariul lucrătorilor din categoriile plătite cel mai puțin. Iar pentru a reduce inegalitatea privind mărimea veniturilor populației, inclusiv la remunerarea muncii, persoanele fizice cu venituri mici și medii vor fi impozitate la rate mai mici. Va fi plafonată plata muncii conducătorilor organelor publice autonome, care reglementează diverse sectoare ale economiei, precum și introdus un control mai dur asupra mărimii salariilor conducătorilor de întreprinderi de stat.

Blocul comuniștilor și socialiștilor promite să majoreze pensia de vîrstă în așa fel, că în a. 2025 ea să atingă minimul de existență; să modifice mecanismul indexării pensiilor; să anuleze dreptul angajatorului de a-l elibera din funcție pe angajatul care a atins vîrsta de pensionare; să perfecționeze mecanismul de recalculare a pensiilor pentru beneficiarii activi, a pensiilor de invaliditate. Anual, vor fi majorate alocațiile sociale. Va fi realizat programul de ajutor alimentar familiilor cu mulți copii și venituri mici. Persoanele neasigurate vor primi alocații pentru îngrijirea copilului la fel ca cele asigurate. Va fi adoptată legea “Privind capitalul familial”.

Diaspora dezmierdată

Pentru prima dată, votarea cetățenilor moldoveni peste hotarele țării a fost introdusă de comuniști. În tot cazul, la alegerile parlamentare din a. 2005 în compartimentul “Participarea la vot și rezultatele din circumscripții ” pentru prima dată a apărut rubrica “Misiunile diplomatice”. Atunci peste hotarele țării au votat 10 018 cetățeni moldoveni, cele mai multe voturi le-a acumulat blocul electoral “Moldova democratică” condus de Serafim Urechean.

După ce în a. 2009 s-a schimbat puterea, noua conducere a țării a început să improvizeze cu votarea de peste hotare – secțiile de vot se deschideau nu numai la ambasadele și consulatele Republicii Moldova, dar și în încăperi închiriate, iar moldovenilor de peste hotare li s-a permis să voteze cu pașapoarte expirate, etc. Și iată rezultatul – în ultimii ani, ”diaspora” aproape că a devenit factorul decisiv în rezultatul alegerilor moldovenești. Nu se știe, dacă și acum rezultatul votării din 11 iulie se va decide în interiorul țării, și nu peste hotarele ei.

Clar lucru, concurenții electorali care depind mult de voturile de peste hotare, au consacrat compatrioților din afara țării capitole întregi din programele lor.

Cel mai generos la promisiuni cum și era de așteptat a fost partidul “Acțiune și solidaritate”. PAS a dublat, în programul său, recenta inițiativă legislativă a președintei Maia Sandu (cine se îndoiește de mesajul electoral al acestei acțiuni a ei? ) care permite cetățenilor RM care au trăit nu mai puțin de trei ani peste hotarele țării, la revenirea în patrie să-și aducă averea fără a achita accize și impozite , inclusiv automobilele ( cîte unul pentru fiecare familie).

Partidul “Acțiune și solidaritate” se mai angajează să extindă serviciile consulare prin majorarea numărului de acte pe care le pot elibera consulatele moldovenești peste hotare, inclusiv declarația de venit, certificatele privind imobilele, componența familiei etc. ; să reducă mărimea taxelor consulare pentru principalele servicii consulare, inclusiv cele pentru obținerea pașaportului și a buletinului de identitate; “să susțină eforturile președintei Maia Sandu de negociere cu țările lumii privind recunoașterea permiselor de conducere, a asigurării sociale, asistență la transportarea pasagerilor și a coletelor și îmbunătățirea vieții moldovenilor aflați peste hotare” ; sprijinirea pe toate căile a concetățenilor întorși acasă, care doresc să deschidă o afacere proprie, inclusiv prin extinderea participării statului la programul PARE (program de subvenționare a imigranților care doresc să lanseze afaceri în Moldova) conform formulei 1+2.

Și blocul electoral “Renato Usatîi” promite vămuirea gratuită a automobilelor pentru concetățenii noștri de peste hotare. Dar cu anumite condiții: dacă timp de cinci ani ei au transferat acasă cel puțin 20 mii de euro și dacă costul automobilului adus nu depășește suma de 20 mii de euro, iar volumul motorului – 3000 de centimetri cubi.

Partidul regiunilor, condus de Alexandr Calinin, președintele Congresului diasporei moldovenești în Rusia, se angajează să creeze o Companie de asigurări pentru cetățenii care muncesc peste hotarele țării. “Reieșind din cadrul legal, compania își va asuma obligația să plătească despăgubirile de asigurare în cazul apariției unui eveniment asigurat. La angajare peste hotare va funcționa Contractul de asigurare ”, - se spune în programul preelectoral al PR. Pentru soluționarea problemei asigurării cu pensii a cetățenilor moldoveni care muncesc peste hotare Partidul regiunilor crede că este necesară crearea unui fond de asigurare cu pensii pentru această categorie de cetățeni, în cadrul căruia să fie stabilită procedura achitării pensiei asigurate pentru persoanele care muncesc peste hotarele țării.

Platforma “Demnitate și Adevăr” încă nu are promisiuni clare, pe puncte, pentru concetățenii noștri de peste hotare. Formațiunea se obligă să revizuiască Strategia națională “Diaspora-2025” (aprobată în a. 2016) “în vederea sporirii nivelului de sprijinire a diasporei moldovenești ”, să promoveze programele naționale de reintegrare a cetățenilor care revin în patrie, să asigure “participarea concretă a diasporei la proiectele de dezvoltare a Republicii Moldova ”, precum și nici mai mult nici mai puțin - “participarea largă a diasporei la elaborarea și implementarea politicii de stat în tot ce servește intereselor publice și sporirii competitivității la nivel național ”.

Pe care dintre aceste promisiuni le vor crede alegătorii vom afla în scurt timp.

Xenia Florea