COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 588 000   INFECTAȚI 259 108(+166)   TRATAȚI 251 741     DECESE 6250(+3)   Mai multe detalii
Preşedintele stiri: 2823
Puterea stiri: 6287
Coronavirus stiri: 7247

“Slugile poporului”. Cine vrea să ajungă în parlamentul de legislatura XI ? Partea 4

24 iun. 10:00 (reactualizat 24 iun. 18:00)   Analitică
6678 5

17,8 pretendenți la singur loc, sau 1796 candidați pentru 101 mandate de deputat. Așa arată “concursul” în actualele anticipate parlamentare.

Pentru a accede în parlament, la 11 iulie vor lupta 20 de partide, 2 blocuri electorale și un candidat independent – în total 23 de concurenți electorali. Cel mai vîrstnic are 82 de ani, cel mai tînăr – 18. Vîrsta medie a candidaților înregistrați este de 42,5 ani.

Alianța pentru unirea românilor – nr.14 în buletinul de vot

Lista include 103 candidați. Cel mai în etate are 69 de ani, cel mai mic - 19. Vîrsta medie a candidaților – 39 deani.


Alianța pentru unirea românilor sau AUR este primul partid românesc, care va participa în alegerile parlamentare din Republica Moldova.

Despre aceea că la Chișinău se va deschide un oficiu al acestui partid românesc de opoziție s-a aflat la începutul anului. După care AUR a fost inclus oficial în registrul partidelor politice din Republica Moldova, cu același logo și denumire, ca și în România. În rezultat, la începutul lunii mai George Simion, copreședintele formațiunii (apropo, în Moldova el a fost declarat persona non-grata pentru ”organizarea acțiunilor îndreptate contra ordinii constituționale din țară ”) a anunțat cu fast, că pentru prima oară în istoria celor două state în ambele țări există unul și același partid.

“Cei din Republica Moldova trebuie să cunoască, că în România AUR este un grup neofascist. Anunțul despre participarea AUR în alegerile parlamentare anticipate din RM este, de fapt, o încercare de a crea un nou capitol al destabilizării și violenței politice și simbolice în democrația fragilă de pe Prut ”, - a prevenit la mijlocul lunii mai Alexandru Muraru, deputat în parlamentul român din partea Partidului național liberal.

Iar la 7 iunie, Mark Tcaciuc, unul dintre liderii “Congresului civic” a declarat în cadrul unui briefing, că va contesta în instanță înregistrarea ”Alianței pentru unirea românilor” la CEC, dat fiind că alianța dată merge în alegeri ca un partid, fiind în esență un bloc electoral ascuns.

“Pe listele acestui partid au mers liderii altor formațiuni – Valeriu Munteanu, liderul partidului Uniunea salvați Basarabia și Dorin Chirtoacă, președintele Partidului liberal, precum și cel puțin 20 de persoane care fac parte din alte formațiuni politice. Deci, sub masca AUR, CEC are de a face nu cu lista unui partid, ci cu un bloc care trebuie să treacă de bariera de 7%, și nu 5%”, - a declarat Tcaciuc. Însă inițial Curtea de Apel, apoi și Curtea supremă de justiție au respins acțiunea ”Congresului civic”, ca fiind neîntemeiată. Cei de la Curtea de Apel au menționat, că Munteanu și Chirtoacă și-au părăsit partidele înainte ca AUR să-și înregistreze lista electorală, în care ei ocupă locul trei și patru, și au intrat în ”Alianța pentru unirea românilor”.

În actualele alegeri, AUR într-adevăr a adunat sub drapelele sale toată ”floarea” mișcării unioniste moldovenești. În fruntea listei se află reprezentanta diasporei – Victoria Grosu-Vremeș, stabilită la Roma, coordonatoare AUR în Italia. Nr.2 este al președintelui partidului Vlad Bilețchi, liderul organizației unioniste “Onoare, Demnitate și Patrie ” (ODIP) .

Cu nr.5 în listă figurează Tatiana Potîng, ex-viceministru al educației și ex-vicepremier pentru probleme sociale. Altă dată, ea a făcut parte din Consiliul pentru reformare al Partidului liberal, care a cerut demisia lui Mihai Ghimpu din funcția de președinte, pentru care a fost exclusă din PL, a devenit vicepreședinta Partidului liberal-reformator, ulterior redenumit în Partidul popular român. La finele lunii martie, 2021 a anunțat că pleacă din politică pentru a se concentra pe activitatea pedagogică și de cercetare, dar se vede că nu pentru mult timp.

Nr.7 în lista candidaților este Veronica Herța, fosta șefă a direcției finanțe a primăriei Chișinău, ex-director general al Societății pe acțiuni ”Apă-canal Chișinău”. În parlamentarele -2019 a candidat din partea Partidului liberal în circumscripția uninominală nr.30 (Chișinău) . Dintre persoanele cunoscute o mai vedem pe ex-ministra educației Corina Fusu (nr.15), ex-deputatul PL Vadim Vacarciuc, halterofil și vicepreședinte al Federației pentru atletica (nr.16), fostul deputat PL și ex-liberal-reformatorul Vladimir (Valeriu) Saharneanu, președintele Uniunii jurnaliștilor (nr.21). În afară de aceasta, în lista electorală AUR vedem un șir de cetățeni ai României, originari din Republica Moldova: deputații parlamentului român Raisa Enachi (nr.93), Ciprian Ciubuc (nr.96), Lilian Scripnic (nr.97), Boris Volosatâi (nr.100), ajutorii membrilor Camerei Deputaților din România Cristian Ignatov (nr.12), Mariana Drumea (nr.20), Ecaterina Odajiu (nr.48), precum și Alexandru Bordian, șef de cabinet în Senatul României (nr.92).

Partidul verde ecologist – nr.15 în buletinul de vot

Lista include65 de candidați. Cel mai în etate are 71 de ani, cel mai mic -21. Vîrstamedieacandidaților – 45 ani.

În parlamentarele din a. 2019 Partidul verde ecologist și-a îmbunătățit nițel rezultatul, comparativ cu alegerile-2014 – 0,23% contra 0,09%. De altfel, un rezultat sub1% - iată plafonul acestui partid, care încă din a.1994, cu o insistență de invidiat, participă la fiecare cursă electorală.

În alegerile trecute lista electorală a ”verzilor” era deschisă de liderul de atunci al partidului, pensionarul MAI Anatol Prohnițchii. Cu nr.2 mergea fostul ministru al apărării Vitalie Marinuța, care aderase la acest partid. La începutul a.2020, la congresul VII extraordinar al formațiunii, rolurile lor s-au schimbat – acum Marinuța este președintele Partidului verde ecologist, iar Prohnițchii – prim-vicepreședinte. Totuși, în actualele alegeri conducerea formațiunii a decis să ocupe modestele poziții 6 și 8, iar în fruntea listei se află vicepreședinta Partidului verde ecologist Olga Afanas, administratoarea companiei “Ariadna-Cons” .

Nr.2 îl deține activistul civic Oleg Brega. Inițial, el a vrut să candideze independent, dar foarte repede a înțeles că nu va reuși să adune semnături pentru a fi înregistrat. “Am început să adun semnături la 12 mai. Am stat în stradă opt ore și am descoperit, că am ceva mai mult de 200 de semnături, adică 10% din necesarul pentru înregistrare în cursa electorală”, - le-a spus el ulterior jurnaliștilor.

Cu nr.4 merge Alexandru Ionel, primarul satului Bălăurești, Nisporeni, cu nr. 11 – Cornelia Sîrbu, șefă de secție la Spitalul clinic municipal nr.1 din Chișinău. Maria Marinuța, șoția lui Vitalie Marinuța și directoarea companiei turistice ”Faintur”, a ocupat poziția 19.

Partidul legii și al dreptății - nr.16 în buletinul de vot

Lista include56 de candidați. Cel mai în etate are 73 de ani, cel mai mic -21. Vîrsta medie a candidaților – 44 ani.

În actualele alegeri, Partidul legii și dreptății, fondat încă în 1997 dar uitat cumva, este fortificat de Mariana Durleșteanu, ex-ministra finanțelor și candidata eșuată la funcția de prim-ministră. În principiu, ea repetă ceea ce a făcut la timpul său Nicolae Alexei, președintele acestui partid.

Altă dată numele generalului Alexei, fondatorul și primul conducător al Departamentului pentru combaterea crimei organizate și a corupției, era bine cunoscut, mai mult – vuia, căci pe atunci el lupta real cu comunitățile criminale și corupția, o arestase chiar și pe fiica lui Dumitru Diacov, fondatorul PDM, pentru contrabanda cu țigări. Pe atunci, cazul a avut o rezonanță majoră. De aceea, în parlamentarele din 2001, președintele de atunci Petru Lucinschii l-a delegat în mod special pe generalul de rating Nicolae Alexei la PPCD, pentru a-i spori șansele electorale. Creștin-democrații au luat atunci 11 mandate, iar generalul Alexei (nr.2 în lista lor electorală) a fost numit “locomotiva electorală”a PPCD.

De această dată, “locomotiva” partidului său trebuie să devină Mariana Durleșteanu. Drept că rolul ei în sporirea șanselor electorale ale Partidului legii și dreptății nu este foarte mare – Durleșteanu este, desigur, o persoană respectată, însă masele largi de alegători o cunosc prea puțin. Iată dacă ea nu s-ar fi autorecuzat în toiul negocierilor dintre președinta Maia Sandu și PSRM, devenind prim-ministră, sporirea ar fi fost mult mai productivă.

Într-o emisiune televizată Mariana Durleșteanu a declarat, că înainte de anticipate a primit numeroase propuneri de participare în campania electorală - și de la partidele parlamentare, și de la cele neparlamentare. Dar a preferat Partidul legii și dreptății care nu are șanse să acceadă, pe motiv că “ viziunile personale coincid cu valorile acestei forțe politice ”.

Poziția a doua după Mariana Durleșteanu, în lista electorală a Partidului legii și dreptății, aparține președintelui formațiunii Nicolae Alexei, fost șef al Departamentului pentru combaterea crimei organizate și a corupției, fost prim-viceministru de interne și ex-șef al Inspecției de stat a mediului . După alegerile parlamentare din a. 2001 el a încercat să acceadă în parlament și în a.2005, în fruntea listei Partidului echității social-economice (așa se numea pe atunci Partidul legii și dreptății), dar a acumulat doar 1,66%. Iar în alegerile din a. 2014 Nicolae Alexei intenționa să participe pe lista partidului “Patria”, condus pe atunci de politicianul începător Renato Usatîi, dar “Patria” a fost exclus din cursa electorală.

Mariana Durleșteanu și Nicolae Alexei par a fi cele mai strălucite prezențe pe lista candidaților în deputați ai Partidului legii și dreptății. Din ea mai fac parte un executor judecătoresc, un șef de catedră de la Universitatea Europeană din Moldova, un profesor de la Academia Militară în numele lui Alexandru cel Bun, un angajat al întreprinderii “Pompetrol”, doi stomatologi, șeful serviciului securitate al companiei “Berkut Grup”.

PartidulPuterea oamenilor” – nr.17 în buletinul de vot

Lista include57 candidați. Cel mai în etate are 73 de ani, cel mai mic - 19. Vîrsta medie a candidaților – 35 deani.

Printre noii veniți în campania electorală este și partidul “Puterea oamenilor”, înregistrat în martie, curent. În fruntea lui se află Ruslan Codreanu, fostul primar interimar al Chișinăului. El are deja experiență în construirea unui partid – în a.2015 Codreanu a participat la crearea Partidului popular european al ex-premierușlui Iurie Leancă. Din partea lui a și fost ales în Consiliul Municipal Chișinău.

Cei din “Puterea poporului”, spune liderul formațiunii, înțeleg perfect că nu au șanse în actualele alegeri. Participarea lor la campania electorală o privesc ca pe o acumulare de experiență. Totuși, ca toți cei nou-veniți, pentru a se face remarcat, partidul “Puterea poporului” și-a lansat campania pe Zoom, din solidaritate cu copiii care “tot anul au fost nevoiți să învețe de la distanță”.

Ruslan Codreanu stă în fruntea listei electorale a partidului său. Îl urmează medicul neonatalog Mihail Stratulat, pe care unele surse mass-media îl numesc “doctorul Comarovschii de Moldova”. Stratulat este cunoscut pentru mai multe dezvăluiri privind sistemul de sănătate din Republica Moldova. Astfel, în a.2018 el susținea că unele spitale încearcă să-și majoreze bugetul prin diagnosticarea falsă a copiilor. Declarația lui a fost discutată în parlament și la guvern, iar Ministerul sănătății a efectuat o investigație internă, care de altfel nu a confirmat concluziile neonatologului. În alegerile parlamentare din 2019 Mihail Stratulat a candidat în circumscripția uninominală nr.26 (Chișinău) din partea Partidului democrat.

Pe lista electorală a partidului “Puterea oamenilor” mai este un medic – Inga Catlabuga (nr.6), care lucrează la Spitalul creștin din orașul german Quackenbruck . Și 8 șefi de S.R.L., trei avocați, șeful de cadre al magazinului Metro Cash&Carry Moldova, un operator, un instructor de șofat, un angajat al ÎS “Calea ferată a Moldovei”.

Partidul regiunilor din Moldova– nr.18 în buletinul de vot

Lista include93 de candidați. Cel mai în etate are 72 de ani, cel mai mic - 18. Vîrsta medie a candidaților – 46 de ani.

În parlamentarele din a. 2019 Partidul regiunilor lucra deschis împotriva socialiștilor. Simbolul lui electoral semăna mult cu emblema PSRM – steaua roșie cu cinci colțuri, una dintre razele căreia era acoperită de un drapel roșu-albastru. În actualele alegeri PR a revenit la vechiul logo – trei palme în culorile drapelului național.

În fruntea listei electorale a ”regionalilor” se află președintele formațiunii Alexandr Calinin, președinte al Congresului diasporei moldovenești din Rusia, care conduce partidul din a. 2016. Anterior, funcția de președinte PR a ocupat-o ex-bașcanul Găgăuziei Mihail Formuzal. Cu nr.2 merge vicepreședintele formațiunii Ruslan Grigoraș, asistent la Universitatea de stat ”A.Russo” din Bălți. Cu nr.3 – fostul socialist Ion Buzinschii, prodecan la universitatea din Bălți. Nr.5 – Pavel Calinin, un alt vicepreședinte al formațiunii (în parlamentarele din a.2019 era primul pe lista partidului).

În general, în lista electorală a Partidului regiunilor au intrat foarte mulți reprezentanți ai orașului Bălți – vedem aici un profesor de la liceul teoretic municipal ”Mihai Eminescu”, un avocat, un farmacist, etc. Din cei 93 de candidați în deputați ai Partidului regiunilor, 25 reprezintă capitala de nord. Și printre alte centre regionale reprezentate prevalează nordul republicii. Mai vedem în listă și reprezentanți ai Comratului, Taracliei, Tiraspolului și Benderului.

PartidulPatrioții Moldovei” – nr.19 în buletinul de vot

Lista include55 de candidați. Cel mai în etate are 78 de ani, cel mai mic - 18. Vîrsta medie a candidaților – 43 de ani.

În actualele alegeri partidul “Patrioții Moldovei” participă cu logiul “RF”, care înseamnă “Referendum” (sau Federația Rusă). Motivul – ”patrioții” propun în mod patriotic să fie organizat un referendum în problema intrării Republicii Moldova în componența Federației Ruse. Lipsa hotarelor comune nu-i neliniștește – că doar în componența Rusiei există regiunea Kaliningrad. În opinia conducerii formațiunii, Moldova poate intra în componența FR ca subiect federal aparte, cu statut de republică. Concomitent, ar fi soluționată și problema transnistreană.

Anterior, “patrioții” au participat în alegerile parlamentare de două ori. Prima dată – imediat după crearea partidului – în anticipatele din a.2010. Au acumulat atunci 1 580 voturi, sau 0,09%. În alegerile parlamentare din a. 2014 partidul “Patrioții Moldovei” a arătat un rezultat deosebit de stabil – aceleași 0,09%. Să vedem dacă de această dată își va îmbunătăți rezultativitatea.

Lista electorală a “patrioților”, la fel ca și în 2010 și 2014, o deschide Mihail Garbuz, președintele formațiunii. Cu nr.2 merge Artiom Guriev, manager “Agro-Nova Prim” S.R.L., cu nr.3 – Liudmila Boiadji, , membră a CC a PCRM, despre care portalul Deschide a scris că a fost în grupul comuniștilor care s-au pronunțat deschis împotriva creării blocului electoral PCRM-PSRM în anticipatele din 11 iulie. Boiadji este angajata casei teritoriale de asigurări sociale din sectorul Centru (Chișinău). În alegerile parlamentare din a.2019 a încercat să candideze în circumscripția uninominală nr. 25 (Centru-Botanica), dar CEC așa și nu a înregistrat-o.

Lista “Patrioților Moldovei” mai conține și numele altor comuniști cu viziuni diferite. Spre exemplu, Tatiana Babina, contabilă la “Franzeluta” S.A. (nr.6). În parlamentarele din a.2019, pe lista PCRM ea avea poziția 48 .

Partidul schimbării– nr.20 în buletinul de vot

Lista include53 de candidați. Cel mai în etate are 71 de ani, cel mai mic -22. Vîrsta medie a candidaților – 42 ani.

Partidul schimbării au fost înregistrat foarte recent – la finele lunii martie. Este condus de avocatul și activistul civic Ștefan Gligor.

La aflarea veștii despre lansarea noului proiect politic al lui Ștefan Gligor oponenții imediat au suspectat Partidul schimbării de: 1) pregătirea unui spoiler pentru alegerile anticipate – abrevierea (Partidul Schimbării din Republica Moldova) coincide cu cea a Partidului socialiștilor (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova) – PSRM; 2) scopul principal al acestui partid este să dea lovitura de grație lui Năstase și Țîcu și să adune laolaltă întregul electorat protestatar radical de dreapta”. Aceasta, potrivit oponenților, se confirmă prin “atacurile anterioare ale lui Gligor, fostul favorit al Maiei Sandu pentru funcția de procuror general, asupra liderului Platformei DA Andrei Năstase ”. Dar și prin faptul că Sergiu Tofilat, pe atunci consilier prezidențial în domeniul energeticii (la 11 mai el a demisionat pentru a se include în campania electorală), a devenit unul dintre vicepreședinții Partidului schimbării.

Pe lista candidaților din partea Partidului schimbării, Ștefan Gligor și Sergiu Tofilat merg pe prima și, respectiv, a treia poziție. Cu nr.2 figurează încă un expert în energetică, șefa “Kaizen Group”S.A. Corina Gaibu, care a fost membră a consiliului de administrare “RED Nord” S.A. Alți energeticieni printre candidații Partidului schimbării – inginerul“Orhei-Gaz” Viorica Costiș (nr.18) și Vadim Moloșag, inginer-electrician la ÎS “Moldelectrica” (nr.53).

Pe lista electorală a formațiunii politice mai este prezent vicepreședintele partidului Ion Potlog, administratorul “Pinvestments”S.R.L., fost consilier al ministrului economiei și infrastructurii (nr.4). Înainte de a. 2019 el a lucrat ca director financiar al companiei “Madame Modiste”. Iuliana Chiroșca, fondatoarea și conducătoarea acestei întreprinderi, designer de pălării, ocupă poziția 21 în lista electorală a Partidului schimbării. Politologul și instructorul electoral Sergiu Buzu, unul dintre fondatorii partidului, ocupă poziția 11, chirurgul Margareta Vîrlezanu - nr.19, obstetriciana Zoreana Cazacu – nr.20, antrenorul de caiac și canoe Eduard Caramov – nr.50.

Partidul Noua Opțiune Istorică” – nr.21 în buletinul de vot

Lista include58 de candidați. Cel mai în etate are 78 de ani, cel mai mic - 19. Vîrsta medie a candidaților – 45ani.

Încă un partid cu abrevierea NOI în actualele alegeri (partidul “Noua Opțiune Istorică”). Dar spre deosebire de Noi-1 (Partidul “Noi” – nr.12 în buletinul de vot) Noi-2 – este unul dintre cele mai vechi din Moldova, deși puțin cunoscut. A fost fondat încă în a.1992. Se pronunță pentru ieșirea țării din CSI și intrarea ei în UE și NATO. O vreme, a fost condus de Victor Alexeev, fost secretar de stat la Ministerul român pentru treburile românilor de pretutindeni, “Noua Opțiune Istorică” era considerat o filială neoficială a Partidului social-democrat român în Moldova. În prezent formațiunea este condusă temporar de Svetlana Chesari.

Partidul “Noua Opțiune Istorică” intenționa să meargă în actualele alegeri cu o altă denumire – Partidul alternativei și șanselor, prescurtat PAȘ. Pentru care a fost suspectat că ar fi spoilerul partidului proprezidențial ”Acțiune și solidaritate” (PAS). Însă CEC a declarat că legea nu-i permite să meargă în campanie cu această abreviere pe motiv că este similară cu cea a unui candidat deja înregistrat. Asta în timp ce două abrevieri NOI și PSRM nu i-au neliniștit pe membrii CEC.

Lista electorală a partidului “Noua Opțiune Istorică” o deschide conducerea formațiunii politice – președinta Svetlana Chesari, primul ei adjunct Alexandr Borisencov, secretarul general al formațiunii Nina Mariutina și vicepreședinta Elena Savițcaia. Mai vedem în listă studenți, un bucătar, un negustor de la piața agricolă, un inginer-constructor, un administrator al sălii de sport, un paznic, un contabil, o angajată a companiei de klining, un expeditor și un sudor.

Partidul oamenilor muncii– nr.22 în buletinul de vot

Lista include65 candidați. Cel mai în etate are 65 de ani, cel mai mic -21. Vîrstamedieacandidaților– 45ani.

Serghei Toma, actualul președinte al Partidului oamenilor muncii, a încercat să participe în alegerile primarului general de Chișinău, în a.2019 și în prezidențialele de anul trecut. În alegerile locale din capitală a acumulat doar 306 voturi sau 0,14%, la cele prezidențiale nu a putut aduna numărul necesar de semnături pentru a fi înregistrat candidat, și a abandonat. În prezent Serghei Toma, managerul general al companiei britanice Hoos Technology LTD, care produce echipamente pentru extragerea țițeiului, este în fruntea listei electorale a Partidului oamenilor muncii în alegerile parlamentare anticipate.

Cu nr.2 în listă figurează expresivul și impresionantul Fiodor Ghelici. În ultimul timp el a cam stat în umbră, dar ieșirile lui scandaloase de altă dată - vibratorul dăruit premierului Vlad Filat de ziua nașterii, amenințarea cu suicid în a.2013, dacă va fi condamnat în dosarul fabricat la comanda lui Vladimir Filat sau numeroasele schimbări ale orientării politice de la ”unionist” la ”statalist” – e dificil să fie uitate. Ghelici a mai participat în alegerile parlamentare – în a. 2005 a candidat independent și a luat 0,07%.

Nr.7 în listă aparține lui Artur Croitor, președintele asociației “Lumea liberă”. În parlamentarele precedente, din februarie,2019, el a candidat independent în circumscripția uninominală nr.24 (Chișinău), propunea să fie extinse împuternicirile președintelui, lichidată funcția de prim-ministru pentru ca țara să fie administrată de președinte, parlamentul că aibă două camere, unde în Camera reprezentanților deputații să fie aleși pentru trei ani, iar în Senat – pentru șase ani. Iar în a. 2015 Artur Croitor propunea să fie creată o cameră publică, care să-l controleze pe primarul general de Chișinău, pe consilierii municipali și pe angajații primăriei.

Cu nr.19 în lista candidaților Partidului oamenilor muncii este Elena Radu, magistru în administrare publică, expert în branding strategic. Cu nr.20 – Alexandr Stucalov, unul dintre fondatori și imaginea cunoscutei “Кофемолкa” . Cu nr. 21 –Aurel Bucureanu, activistul civic care a participat activ la protestele din a. 2015 și a declarat anul trecut că reprezentantul UE în Moldova Peter Mihalco tutelează corupția în Găgăuzia.

Veaceslav Valico– nr.23 în buletinul de vot

Candidat independent, 44 de ani

Unicul candidat independent în actuala cursă electorală. Faptul că CEC l-a înregistrat denotă, că el a reușit să adune între 2000 și 2500 de semnături.

Valico este o persoană cu o reputație destul de neunivocă. Nu în zadar în luna mai, la înregistrarea grupului de inițiativă pentru adunarea semnăturilor pentru înregistrarea sa în cursa electorală, el a scris pe rețelele sociale: “Văd cum imediat s-au activizat roboți don toate părțile ”.

Veaceslav Valico are o imagine clară:“megafonul lui Plahotniuc”. El era oaspete frecvent al posturilor TV ale media-holdingului oligarhului fugar. Ca fondator și președinte al organizației obștești “Platforma economică “Frăție”, a făcut parte din Consiliul economic al prim-ministrului Pavel Filip. La 9 iunie,2019 PD s-a pomenit în opoziție și a convocat de urgență la Chișinău mitingul numeros “În apărarea democrației” (citește – “a puterii proprii”). Valico spunea de la tribună, că “ziua de ieri [la 8 iunie, 2019 a fost formată coaliția situativă PSRM-blocul ACUM – nota red.] a devenit o rușine în istoria Moldovei ”, că “numai Partidul democrat în frunte cu președintele Vladimir Plahotniuc s-a ridicat în apărarea țării” și că “dacă oponenții noștri sunt patrioții țării și doresc binele și pace pentru poporul moldovenesc, ei trebuie să recunoască deciziile Curții Constituționale și în toamnă noi vom organiza alegeri noi ”.

În a. 2018, portalul Crimemoldova.com a scris că Veaceslav Valico a fost unul dintre primii suspecți în dosarul privind cafeneaua Taxi Blues, deschis în septembrie, 2017 – pentru evaziune fiscală în mărime deosebit de mare. Însă ulterior statutul lui în acest dosar a fost schimbat. În mai,2020 împreună cu întreprinzătorul Victor Șelin a fost coordonatorul acțiunii de protest a negustorilor de la piețele din Chișinău și a reprezentanților afacerilor HoReCa, după care aceștia au intrat în conflict cu administrația pieței “Calea Basarabiei”, care i-a acuzat pe activiști de difuzarea zvonurilor false. Apoi Veaceslav Valico a avut un scandal cu restauratorul Nicolae Chiroșca (restaurantele La Taifas și Caravan), care l-a acuzat pe Valico de difuzarea știrilor false (privind închiderea restaurantului La Taifas) și spargerea paginilor oficiale ale restaurantelor Caravan și La Taifas.

Ironia sorții: candidatul independent Veaceslav Valico merge în alegerile parlamentare anticipate -2021 cu sloganul “Împotriva tuturor mincinoșilor”.

Xenia Florea

Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Noul parlament și-a început activitatea. Ce așteptări aveți de la activitatea sa?
🔽🔽