COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 551 348   INFECTAȚI 258 624(+43)   TRATAȚI 251 389     DECESE 6244(+2)   Mai multe detalii
Preşedintele stiri: 2819
Puterea stiri: 6279
Coronavirus stiri: 7238

“Slugile poporului”. Cine dorește să ajungă în parlamentul de legislatura XI? Partea 2

7 iun. 10:00 (reactualizat 7 iun. 19:04)   Analitică
6785 3

În cel mai apropiat timp nu va mai avea cine ne lecui – partidele vor atrage toți medicii în listele lor electorale”, - a scris un jurnalist pe rețelele de socializare înainte ca să înceapă cursa electorală. Și a avut dreptate. În listele electorale ale concurenților electorali înregistrați deja de CEC figurează ca 60 de lucrători medicali. Printre ei - și din cei care luptă acum cu COVID-19.

Cel mai mare număr de lucrători medicali este pe lista Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei al fostului prim-ministru Ion Chicu – 26 (în principal directori de instituții medicale centrale și raionale). Partidul “Construim Europa acasă” a lui Gheorghe Cavcaliuc, Platformei DA și blocul lui “Renato Usatîi” au cîte 4. PDM și “Congresul civic” - cîte 3. Pe lista PAS figurează doar doi medici, dar - сu grade științifice: profesorul Adrian Belîi, șeful departamentului anestezie și terapie intensivă de la Spitalul de urgență (nr. 31) și Ana Oglindă, doctor în medicină, anesteziolog-reanimatolog (nr.74).

În linii mari, pe listele electorale -2021 este reprezentată o secțiune transversală destul de largă a societății – de la șomeri (din careva motive, aceștia-s destul de numeroși de această dată), șoferi, frizeri, tehnici dentari și vînzători - la președinți de raioane și doctori în științe.

PartidulAcțiune și solidaritatenr.5 în buletinul de vot


Lista include102 candidați. Cel mai în etate are 82 de ani, cel mai mic - 19. Vîrstamedieacandidaților– 44 ani.

Încă înainte de începerea campaniei electorale, comentatorii politici spuneau că la formarea listei sale electorale Partidul “Acțiune și Solidaritate” va avea anumite probleme de personal, și recomandau ca lipsa de cadre să fie lichidată prin includerea în listele electorale a unora dintre cei mai notorii și cunoscuți reprezentanți ai altor formațiuni politice. Dar cei din PAS au decis să se descurce cu forțele proprii. Mai ales că, pentru partid, atragerea unor personalități notorii dintr-o parte s-a soldat cu un scandal de rezonanță.

Este vorba despre Nata Albot, ex-nr.8 în lista electorală a partidului Maiei Sandu, o jurnalistă, bloggheriță și producătoare stabilită în Canada. Albot este o personalitate destul de cunoscută și populară în anumite cercuri. Deci, miza pe ea ca reprezentantă a diasporei ar fi putut avea efect. Dacă nu erau niște pete negre în biografia candidatei eșuate la funcția de deputat.

Cum numai în presă a apărut lista electorală PAS, pe rețelele social au apărut imagini “nude” ale bloggheriței din Canada, iar răuvoitorii și-au amintit (cu anexarea imaginilor video), cum cu ceva ani în urmă producătoarea postului Jurnal TV Nata Albot în emisiunea Nataliei Morari “Politica” de la TV8 chema să fie legalizate jocurile de noroc și prostituția.

“Acest oraș [Chișinău – nota red.] are așa de puține resurse interesante, că trebuie legalizate unele lucruri capabile să-l facă mult mai interesant ”, - declara atunci Albot. “Probabil, acesta va fi primul proiect de lege pe care Nata Albot îl va propune spre examinare, devenind deputată în parlament”, - se glumea pe rețelele sociale.

După care, în avanscenă a ieșit Gheorghe Cavcaliuc, “principalul apărător al dreptății ” în actuala campanie electorală și președinte al partidului “Construim Europa acasă”, care a adus la cunoștința societății alte fapte picante din biografia Natei Albot. Spre exemplu, că în decembrie,2016 în aeroportul Chișinău polițiștii au depistat la ea un pachet cu 0,78 grame de marijuană. În scurt timp, în internet a apărut scan-ul ordinului de pornire a procesului privind depistarea drogurilor la cet. Albot Natalia. Și chiar dacă cei din PAS s-au ridicat în apărarea candidatei, iar Igor Grosu, președintele interimar al partidului chiar a amenințat că cei care au publicat această informație “vor răspunde conform legii”, Nata Albot s-a retras din lista electorală. Se zvonește, că asta i-a cerut insistent partidului ”Acțiune și Solidaritate” una dintre ambasadele occidentale.

Cu efortul oponenților electorali, a devenit cunoscut și faptul că și alți ”oameni buni” din lista PAS au anumite probleme cu legea. Drept rezultat, după Nata Albot a urmat și administratorul Grape Allians SRL, Alexandru Catan (nr. 45 pe listă), care s-a pomenit implicat în două scandaluri concomitent: în cazul contrabandei cu alcool, precum și în furtul din sistemul bancar (compania sa a primit împrumuturi de la cele trei bănci jefuite și nu l-a achitat). Dar și primarul s. Țiganca din r-nul Cantemir, Petru Gandrabur (nr.55) care este învinuit de escrocherie: ședința de judecată în acest dosar este fixată pentru 22 iunie. După cum s-a anunțat, Gandrabur este implicat într-un caz de extorcare de la un cetățean turc a 100 de mii de dolari. Consătenii cred că primarul a mers în alegeri de dragul imunității parlamentare.

Cu toate acestea, chiar și după plecarea lor, în lista electorală a Partidului "Acțiune și solidaritate", dacă e să dăm crezare surselor permanente, încă mai există candidați cu ”mîini murdare”. De exemplu, președintele organizației teritoriale PAS din Soroca, Ion Babici (nr. 49), este implicat într-un dosar penal privind falsificarea documentelor.

Un alt incident neplăcut pentru “oamenii onești” din PAS a devenit informația despre aceea că fondul german al lui Konrad Adenauer îi finanțează pe unii consilieri și consultanți ai Maiei Sandu. Respectivul memorandum a fost semnat de aparatul prezidențial și de partea germană la 1 ianuarie, curent, dar din motive neînțelese nu a fost afișat.

Au fost indicate diverse sume de bani, primite de consilierii prezidențiali de la această structură. Unii dintre aceștia fac parte din lista partidului ”Acțiune și Solidaritate”. Adică, candidează la deputăție. Și dacă cineva dintre acești cetățeni cu adevărat este plătit de fondul Konrad Adenauer, e posibilă finanțarea campaniei electorale din surse străine, cu care recent președinta Maia Sandu lupta ”eroic” la ședința Consiliului Suprem de securitate, care a cerut ca CEC să formeze, pe perioada campaniei electorale, un grup de lucru cu participarea Procuraturii generale, SIS, Serviciul de prevenire și combatere a spălării banilor, MAI, Autoritatea națională pentru integritate în vederea prevenirii ”riscurilor de corupție în procesul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale ”.

În linii mari, dacă vorbim despre lista electorală a partidului “Acțiune și Solidaritate”, din primii treizeci fac parte doar deputați în parlamentul de legislatura X și consilieri prezidențiali. Se zvonește, că formarea listei a fost destul de tensionată, unii parlamentari fiind foarte nemulțumiți de locul ocupat în listă. Spre exemplu, extravagantul Dumitru Alaiba ocupă doar poziția 20, Radu Marian -22, Oazu Nantoi -24.

Cap de listă este președintele interimar al partidului, Igor Grosu. Urmează fosta candidată la funcția de premier, ex-ministra finanțelor Natalia Gavriliță, vicepreședintele parlamentului precedent Mihail Popșoi, deputatul Sergiu Litvinenco, secretarul general al aparatului prezidențial Andrei Spînu (care a fost acuzat că posedă afaceri dubioase offshore), Liliana Nicolaescu-Onofrei, ex-ministra educației, culturii și cercetării.

Pe poziții trecătoare se află actualul deputat Vladimir Bolea (nr.9) – unul dintre puținii parlamentari PAS, care este respectat și pe flancul drept, și pe cel stîng; Natalia Davidovici, consilieră prezidențială pentru probleme interetnice,fostă moderatoare (nr.10), Olesea Stamate, consilieră prezidențială pentru probleme de justiție (nr.13), Valentina Manic, vicepreședinta raionului Hîncești (nr.18 – site-ul sinteza.org a scris că în a.2015, fiind șefa direcției financiare a raionului, ea a fost învinuită de secretarul de atunci al consiliului raional de încercarea de a schimba ilegal datele din proiectul bugetului local) . În listă mai figurează Vasile Șoimaru, fost activist al Frontului popular și PPCD, deputat în primul parlament (nr.19 – în iunie, 2019 autoritățile Ucrainei i-au interzis accesul în țară pe un termen de trei ani , motivele nu au fost numite), Vasile Grădinaru, consilier PAS în Consiliul municipal Chișinău (nr.25), Dumitru Budeanschi, expert economic la Centrul de analiză “Expert-Grup” Думитру Будянский (nr.32).

De altfel, toate necazurile cu legea ale unor candidați din partea PAS și lacunele în formarea listei electorale (unul dintre comentatorii politici a numit-o “lista supușilor, adunați de peste tot ”) la sigur vor fi echilibrate de ratingul personal al actualei președinte. Zilele trecute au fost făcute publice datele unui sondaj, care arată că Maia Sandu este lider în ratingul încrederii de care se bucură politicienii moldoveni. Ea îl depășește cu 11% pe liderul PSRM Igor Dodon, situat pe poziția a doua. Este logic ca această popularitatea a șefei statului să se reflecte asupra șanselor electorale ale partidului ei.

Partidul “Acțiune și solidaritate” este considerat capul de afiș al actualei campanii electorale și poate deveni cea mai numeroasă fracțiune din noul parlament. Aici actuala situație din politica moldovenească este similară celei din Ucraina a. 2019, atunci ratingul înalt al președintelui Zelensky a dus, în alegerile parlamentare, la victoria partidului proprezidențial “Слуга народа”, care la fel avea probleme de personal la formarea listei electorale. Drept că, spre deosebire de partidul lui Zelensry, e puțin probabil că cel al M.Sandu va obține majoritatea parlamentară.

Blocul comuniștilor și socialiștilor– nr.6 în buletinul de vot

Lista electorală este formată din102 candidați. Cel mai în etate are 81de ani, cel mai mic -23. Vîrstamedieacandidaților– 51 de ani.

“Blocul președinților”, cum mai este el numit, a fost cea mai neașteptată alianță din actuala campanie electorală, dacă ținem cont de numeroasele învinuiri pe care și le-au turnat reciproc Partidul comuniștilor și cel al socialiștilor, și de numeroasele înțepături dureroase făcute de liderii lor. Nici comunitatea experților nu prea credea în posibilitatea acestei cooperări, pe motiv că “cu Dodon, Voronin nu va forma niciodată un bloc, și încă pe post de partener secundar ”.

Totuși, alianța s-a produs, deși nu fără dificultăți. Deputatul socialist Corneliu Furculiță a recunoscut, că mulți dintre membrii organelor de conducere ale partidului erau pentru crearea blocului electoral cu comuniștii. Însuși Vladimir Voronin, liderul PCRM, cică, a ezitat o vreme, dar s-a lăsat convins de secretarul CC Oleg Reidman.

De altfel, pentru Partidul comuniștilor, care nu mai este cel de acum 10 ani, aceasta este, probabil, ultima șansă de a reveni în politica activă și în legislativ. Da pentru socialiști alianța cu comuniștii, care nu ar fi acces în parlament de sine stătător, este o posibilitate de a evita o anumită irosire a voturilor pe flancul stîng, unde deja este destul de aglomerat: Renato Usatîi, care demult vrea în parlament și dorește să se revanșeze, partidul “Șor”, “Congresul civic” al ex-comuniștilor Mark Tcaciuc și Iurie Muntean. De altfel, alianța PCRM și PSRM este doar pentru alegeri. Reprezentanții ambelor partide au și declarat, că după 11 iulie în parlament se vor despărți și vor crea două fracțiuni aparte, care vor colabora.

Lista electorală a comuniștilor și socialiștilor a fost formată conform unei formule simple: la trei candidați PSRM – unul PCRM. Ceea ce este logic: PSRM este o formațiune politică de rating, numeroasă, iar comuniștii în ultimii ani au pierdut mulți membri. Ca urmare: vîrsta medie a candidaților înaintați de comuniști este de 60 ani, trei dintre candidați au cîte 80.

În ciuda ratingului înalt al PSRM, socialiștii au cedat colegilor prima poziție în lista electorală – cap de listă este președintele PCRM Vladimir Voronin. Igor Dodon (nr.2 în listă) a declarat că “trebuie să cedăm locul de frunte celor mai experimentați și mai mari”. Urmează Zinaida Greceanîi, președinta parlamentului de legislatura X (PSRM), Vlad Batrîncea (PCRM), secretarul CC PCRM Oleg Reidman, politologul deputat Bogdan Țîrdea (PSRM), Ala Dolința (PSRM) , Ala Pilipețcaia (PSRM), Elena Bodnarenco, fostă deputată și ex-primar de Soroca (PCRM), Alexandr Suhodolischii (PSRM).

Pe poziții trecătoare s-au situat jurnalistul Constantin Starîș (nr.11, PCRM), socialiștii Eduard Smirnov (nr.12), Corneliu Furculiță (nr.13), Vasile Bolea (nr.21), Vladimir Odnostalco (nr.22), Radu Mudreac (nr.25), Inga Sibova, directoarea “Cimișlia-gaz” S.R.L. (nr.23, PCRM).

Blocul comuniștilor și socialiștilor poate concura cu rivalii din PAS pentru cel mai vîrstnic candidat din listele electorale. BCS îl are pe Eduard Smirnov de 81 ani, PAS – pe Nicolae Plămădeală, născut în 1939. Dar deoarece Plămădeală ocupă o poziție netrecătoare – 91, Eduard Smirnov (nr.12) are toate șansele să mai deschidă odată prima ședință a noului parlament. El, ca decan de vîrstă, deja de două ori a exercitat funcția de președinte interimar al parlamentului pînă la alegerea spicherului – între 30 noiembrie, 2014 și 23 ianuarie, 2015 și între 24 februarie,2019 și 8 iunie, 2019. Așa că experiență are suficientă.

Nici blocul comuniștilor și socialiștilor nu a scăpat de scandal la intrarea în cursa electorală. La 13 mai, în emisia postului TVC21, președintele PCRM Vladimir Voronin a declarat expresiv, că în caz că victoria în parlamentare le va reveni forțelor de dreapta, care se identifică fiind proeuropene, în țară vor veni soldații NATO și locuitorii Moldovei vor naște copii smoliți la piele. Pentru care a fost acuzat de xenofobie și rasism. Liderul Partidului comunist a fost sesizat la Consiliul pentru prevenirea discriminării și asigurarea egalității, după care Voronin a declarat că ”a fost înțeles greșit”, dar și-a cerut scuze dacă vorbele sale au ofensat pe cineva.

Mișcarea profesioniștilor “Speranța-Надежда”– nr.7 în buletinul de vot

Lista electorală este formată din 53 de candidați. Cel mai în etate are 65 de ani, cel mai mic– 21. Vîrsta medie a candidaților - 39 ani.

Mișcarea “Speranța-Надежда”, condusă de Andrei Donică, primar de Condrița, doctor în științe agricole, cercetător la Institutul științifico-practic pentru horticultură, viticultură și tehnologii alimentare, cunoscu și ca “lăptarul militant”, merge în cursa electorală fiind condusă de Ilie Donică, director adjunct al Institutului științifico-practic pentru horticultură, viticultură și tehnologii alimentare.

Încercarea precedentă de a accede în parlament a fost pentru “Speranța-Надеждa” un eșec – în parlamentarele din a. 2019 formațiunea politică a acumulat doar 2 826 voturi, sau 0,2%. Puțin probabil ca în actualele alegeri să obțină mai multe. Dar și “Speranța” nu mai este cea așa cum a fost fondată, în a.1997, de antreprenorul Vladimir Florea, care declara ca scopuri principale ale partidului combaterea șovinismului, naționalismului și altor ”isme”, echidistanța față de pozițiile extreme pe dreapta și pe stînga, apărarea intereselor businessului autohton.

Acum la Mișcarea profesioniștilor “Speranța-Надежда” nici nu miroase a business mediu și mijlociu. Printre cei 53 de candidați din lista electorală doar 4 conduc un S.R.L., ceilalți – un inginer de mediu la ”ApăCanal”S.A., un artist la Filarmonica națională, un sudor, un programator, un paznic de la Academia de muzică, teatru și arte plastice, o asistență medicală, 4 pensionari, un ajutor de notar.13 candidați nu au scris nimic la rubricile “Profesia” și “Locul de muncă”.

Partidul democratnr.8 în buletinul de vot

Lista electorală este formată din103 candidați. Cel mai în etate are 67 de ani, cel mai mic -18. Vîrsta medie a candidaților – 40 de ani.

Doar doi ani, și ce schimbări uimitoare! În alegerile parlamentare -2019 PD mergea ca forță conducătoare și diriguitoare a societății moldovenești. Iar în anticipatele -2021 deja face parte din outsideri. Chiar și Dumitru Diacov, președintele de onoare al PDM, participant permanent la toate campaniile electorale ale partidului său încă din anii ”rîndunicii”, nu mai participă în alegerile anticipate, el a cedat locul său pe listă (nr.5) în favoarea lui Mihail Olărescu, președintele raionului Cimișlia.

PDM visa să meargă în aceste alegeri într-un bloc electoral cu PAS-ul prezidențial. Aportul partidului ”Acțiune și solidaritate” ar fi fost “imaginea bună în fața alegătorilor ” (Pavel Filip, președinte PDM), aportul PD-ului - “infrastructura de partid mult mai dezvoltată, care putea fi folosită în cazul blocului”. Dar PAS nu a dorit să tragă după sine în parlament rămășițele PDM-ului, din care în ajun de alegeri oamenii continuă să fugă. Zilele trecute despre ieșirea din formațiunea politică au anunțat cinci primari din raionul Strășeni. Pavel Filip susține că nu dezinteresat – chipurile, fiecăruia dintre ei “forțele destructive care acțio9nează în raionul Strășeni ” з șe-au plătit cîte 25 mii de euro.

În general, de această dată Partidul democrat nu are șanse să acceadă în viitorul parlament, deși democrații se bat cu pumnul în piept și susțin că vor accede și vor asigura majoritatea care va face ireversibil cursul european.

Primul în lista PDM este liderul lui Pavel Filip. Pe locul doi – Alexandru Jizdan, secretar general al partidului și ex-ministru de interne. Pe trei – deputata Monica Babuc, ex-ministră a culturii; pe patru – Ghenadie Buza, fost comunist, fost chirurg la spitalul raional din Hîncești, fost președinte al raionului Hîncești.

În general, primii zece în lista democraților au fost deputați în parlamentul precedent, cu excepția lui Mihail Olărescu, președintele raionului Cimișlia, căruia Dumitru Diacov i-a cedat locul său în listă (nr.5), și a Valentinei Rotaru (nr.9) director adjunct al Institutului mamei și copilului din capitală. Pe locul 12 se regăsește Igor Vremea, fost consilier al președintelui V.Voronin pentru probleme juridice, care ulterior a părăsit partidul comuniștilor. Pe locul 17 – Iurie Urzica, directorul ”Avicola”S.A. Pe locul 26 - Valentin Guznac, directorul Institutului de standardizare, pe vremea comuniștilor - ministru al administrării publice locale, ex- directorul Camerei de licențiere (în a.2013 a fost implicat în scandalul de pe piața farmaceutică, laolaltă cu conducerea Ministerului sănătății a fost bănuit de abuz în serviciu, neglijență și fals de acte oficiale).

PDM a mobilizat în lista sa electorală și autoritățile raionale și locale, pe care le are. Plus la numitul M.Olărescu, la deputăție candidează Nicolai Gorbani, președintele raionului Căușeni (nr.14 – la începutul anului curent 17 consilieri locali au cerut eliberarea lui din funcție conform totalurilor activității în a.2020), Svetlana Păunescu (nr.40), vicepreședinta raionului Soroca, Valentina Grosu (nr.22) primărița s.Mănoilești,Ungheni; Ion Bîzu (nr.23) primarul s.Cărpești, Cantemir; Ion Plămădeală (nr.33) primarul s.Izbiște,Criuleni . Dar în linii mari, lista electorală -2021 a Partidului democrat este mult mai modestă ca cea din parlamentarele - 2019.

Xenia Florea

(Va urma)

Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


[No canvas support]
  • Votat 0
🔽🔽