Transnistria stiri: 1381
Eurovision stiri: 501
Preşedintele stiri: 3994

“Slugile poporului”. Cine dorește să ajungă în parlamentul de legislatura a XI-a? Partea III

17 iun. 2021,, 10:15 (reactualizat 17 iun. 2021,, 18:00)   Analitică
9289 1

(Primele două părți - la 03.06.2021 și 07.06.2021)

S-a încheiat perioada depunerii dosarelor de către partidele politice, blocurile electorale și candidații independenți care vor să participe în alegerile parlamentare anticipate. CEC a închis fișa de evidență vineri, 11 iunie – cu exact o lună înainte de scrutin.

La moment, Comisia electorală centrală a înregistrat 19 concurenți electorali. În regim de așteptare se mai află 3 partide și doi candidați independenți – juristul Ion Stegărescu și Veaceslav Valico, participantul la un șir de scandaluri, pe care presa de regulă îl prezintă ca pe un activist civic.

Partidul “Platforma Demnitate și Adevăr ”– nr.9 în buletinul de vot


Lista include 101 candidați. Cel mai în etate are 82 de ani, cel mai mic - 20. Vîrsta medie a candidaților – 46 ani.

Înainte de a se prezenta la CEC cu actele de înregistrare, Platforma “Demnitate și Adevăr” a negociat o cooperare preelectorală cu PLDM. Dar ceva nu a mers: liberal-democrații au declarat ulterior, că poziția Platformei DA a fost una ”umilitoare”. Fostul partid al lui Vlad Filat a considerat umilitor faptul, că Platforma DA a propus ca PLDM se meargă în alegeri pe listele ei.

În lista DA printre primii douăzeci – mai toți îs deputați în acțiune, cu excepția Arinei Spătaru, soția parohului bisericii Sf. Pantelimon de la Spitalul clinic din or. Bălți. Autoarea proiectelor de lege privind statutul orașului Bălți și privind întreținerea și protecția animalelor de casă, inițiatoarea ideii de a instala pe Alea clasicilor din Bălți bustul Leonidei Lari, fapt care a provocat un scandal în oraș, persoana politică împotriva căreia au fost înaintate un șir de acuzații din partea liderului PACE Gheorghe Cavcaliuc (abuz de influență) și a activiștilor bălțeni ( irosirea nejustificată a unei părți din banii acumulați pentru binefaceri), a decis să-și încheie misiunea de parlamentar cu mandatul de deputat de legislatura X.

Care este motivul acestei decizii a Arinei Spătaru nu știm, însă în ianuarie, curent se zvonea că degrabă va avea loc congresul Platformei DA, și reprezentanții corpului diplomatic european i-au sugerat direct lui Andrei Năstase că trebuie să cedeze conducerea partidului, că pentru ca să fie în continuare sprijinită de UE, Platforma DA are nevoie de “schimbări radicale”, și că anume Arina Spătaru , lidera organizației teritoriale Bălți, va fi succesoarea lui Andrei Năstase. Dar în februarie s-a anunțat că din cauza înăspririi normelor epidemiologice pe perioada pandemiei congresul formațiunii politice, anunțat pentru 28 februarie, se transferă pentru o altă dată. În rezultat, actuala listă electorală a Platformei DA deocamdată o deschide liderul formațiunii Andrei Năstase.

Urmează vicepreședintele partidului Alexandru Slusari (nr.2), Igor Munteanu (nr.3 – ex-ambasadorul RM în SUA, fondatorul centrului independent de cercetare IDIS Viitorul), Dinu Plîngău (nr.4), Inga Grigoriu (nr.5), Liviu Vovc (nr.6), Chiril Moțpan (nr.12). Jurnalistul Ion Terguță, fost vicepreședinte “Demnitate și Adevăr”, are poziția nr.8. Fratele lui Andrei Năstase, fostul membru al Comitetului executiv al Frontului popular, deputat în parlamentul de legislatura 1 și semnatar al Declarației de independență Vasile Năstase, deține în listă nr.13.

În actualele alegeri, Arina Spătaru ca reprezentant al diasporei este înlocuită de Iana Stanțieru, o economistă stabilită în Belgia, manager al companiei Johnson&Johnson (nr.10). Iar cu nr.16 merge binecunoscutul Gheorghe Petic – fost deținut politic, locotenent colonel pensionar, care peste 20 de ani a activat în cadrul Poliției de frontieră.

Este cunoscut pentru faptul, că a după ce aderat la valul de proteste din a. 2016 a deconspirat schemele de contrabandă cu participarea demnitarilor suspuși. După asta pe numele lui au fost pornite două dosare penale – privind un viol și un act de huliganism grav cu utilizarea armei, comis în a. 2004 într-o cafenea din Taraclia. În martie, 2019 Judecătoria Orhei l-a condamnat pe Gheorghe Petic la 3,5 ani privațiune de libertate, dar după schimbarea puterii în iulie,2019 Curtea de Apel Chișinău a trimis dosarul spre reexaminare și Petic a fost eliberat din arest cu interdicția de a părăsi localitatea. În martie, 2021 a fost achitat în dosarul privind huliganismul. Fostul deținut politic merge în alegerile parlamentare anticipate cu promisiunea “să dezbată toată prostia din capetele” judecătorilor, procurorilor, polițiștilor și vameșilor corupți, dar nu are prea multe șanse să acceadă în parlament.

Și un șir de actuali consilieri municipali din Chișinău candidează pe lista Platformei DA (Ina Gaidău, Aliona Doroș, Iurie Tesa, Zinaida Duca, Serghei Rotari), la fel - și Victoria Marian-Bogos, vicepreședinta raionului Ialoveni, și Lilia Tănase, vicepreședinta raionului Hîncești, și Tudor Tutunaru, vicepreședintele raionului Sîngerei (cel pe care la începutul lunii aprilie activiștii partidului lui Cavcalic ”Construim Europa acasă” l-au stropit cu verde de briliant pentru că s-a vaccinat contra coronavirusului înaintea altor persoane) , și Octavian Zelinschi, vicepreședintele raionului Anenii Noi, precum și Anatol Donțu, primarul de Căușeni (după alegerile locale din a. 2019 a rămas fără biroul de serviciu, deoarece biroul edilului orășenesc a fost dat cu chirie fostului primar, la acel moment deputat PDM Grigore Repesciuc, pentru toată perioada aflării sale în parlament ).

Partidul unității naționale– nr.10 în buletinul de vot

Lista include 92 candidați. Cel mai în etate are 79 de ani, cel mai mic - 19. Vîrsta medie a candidaților – 44 ani.

Înainte de a depune actele la CEC, liderul formațiunii Octavian Țîcu a anunțat cu mîndrie că în fruntea listei de candidați în deputați ai Partidului unității naționale (PUN) va fi Grigore Tinică, cunoscutul chirurg-cardiolog, directorul Institutului de boli cardiovasculare din Iași, profesorul și fostul președinte al Societății române de chirurgie cardiovasculară. Dar ceva nu a mers.

În zile numărate, cei din fostul partid Șalaru-Băsescu au schimbat macazul și în lista electorală a formațiunii chirurgul de talie mondială , renumit pentru fraza sa despre politicienii moldoveni “Este o șleahtă care are grijă doar de propriile buzunare ” nu se mai regăsea. La 24 mai a apărut informația, că cu nr.1 în lista PUN va merge Alexandru Arseni, doctor în drept, expert în drept constituțional, fost deputat și ex-membru al Consiliului suprem al magistraturii, iar Octavian Țîcu se va afla pe poziția 7. Dar deja a doua zi cei din formațiunea politică dată s-au răzgîndit din nou.

În rezultat, pe lista PUN în alegerile parlamentare anticipate cu nr.1 merge Octavian Țîcu, președintele partidului, deputat în parlamentul de legislatura X, ex-ministru al sporturilor, fost boxer, cunoscut pentru declarațiile sale xenofobe. Cu nr.2 - Iurie Reniță, actual deputat al Platformei DA, fost ambasador al RM în România, Serbia și Muntenegru, apoi în Belgia și Luxemburg. În a.2011, fiind în misiune diplomatică la București, el a declarat că se pronunță pentru unirea Moldovei cu România conform modelului unirii dintre RDG și RFG. Iar în mai, trecut, i-a numit pe țăranii moldoveni ”animale care muncesc în cîmp”.

Cu nr.3 pe lista PUN se află Ana Guțu, fostă asociată cu Mihai Ghimpu, care ulterior a plecat de la el la liberal-reformatori, fondatoarea partidului “Dreapta”, care în a. 2017 și-a schimbat denumirea și a devenit “Partidul unității naționale”, fostă secretară de stat la Departamentul relații cu Republica Moldova în guvernul României. Este cunoscută prin faptul, că în a.2013, deputată fiind, a declarat că în Moldova salariul parlamentarilor este unul “rușinos” și insista ca acesta să fie majorat la 1200 euro/lună.

Juristul și specialistul în drept constituțional Alexandru Arseni în actuala versiune a listei PUN se află doar pe poziția patru. Cu nr.5 merge juristul Ion Cobîșenco, vicepreședinte PUN. Cu nr.7 - binecunoscuta Iulia (Iuliana) Gore-Costin – soția fostului primar de Chișinău Nicolae Costin, fondatoarea și prima directoare a liceului “Mircea Eliade”, în 1996 a candidat independent la funcția de președintă, a fost reprezentanta permanentă a Republicii Moldova la Consiliul Europei, a candidat independent la funcția de primar general de Chișinău în localele din a.2005 și la funcția de primar de București din partea Partidului creștin-democrat național țărănesc din România în a. 2016. Cu nr.9 – vicepreședintele PUN Dorin Dusceac, fost viceministru al mediului și fost membru al Partidului liberal.

Se preconiza, că pe lista PUN va candida în anticipate și Anatol Șalaru, unul dintre fondatorii formațiunii, fostul ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor , ex-ministru al apărării. Dar, din declarația lui Octavian Țîcu, Șalaru nu va putea participa în campanie din motive de sănătate și acum se află la București.

PartidulDemocrația acasănr.11 în buletinul de vot

Lista include 101 candidați. Cel mai în etate are 74 de ani, cel mai mic - 18. Vîrsta medie a candidaților – 39 ani.

La partidul “Democrația acasă” nu conținutul listei electorale prezintă cel mai mare interes, ci activitatea preelectorală. În ajunul anticipatelor, adepții fostului jurnalist Vasile Costiuc au făcut totul pentru ca să fie ținuți minte. Ba au blocat, cu propriile mașini, intrarea în portul Giurgiulești a zeci de camioane cu grîu, pe motiv că este grîu din rezerva de stat , care urmează a fi exportat. În urma scandalului dezlănțuit, și cu presiunea Consiliului suprem de securitate și a președintei Maia Sandu, guvernul a decis să sisteze exportul de cereale și Republica Moldova, potrivit premierului interimar Aureliu Ciocoi, mai nu s-a pomenit în mijlocul unui scandal cu instituțiile financiare internaționale și OMC.

Ba Costiuc a înaintat Moscovei cererea “să plătească pentru fiecare ostaș căzut în Afganistan”și să achite compensații tuturor celor rămași în viață. Ba activiștii partidului au provocat un scandal în ședința Consiliului raional Rîșcani. Ba Costiuc a turnat verde de briliant peste tăblița cu denumirea partidului lui Gheorghe Cavcaliuc, după care și-a găsit mașina pătată cu același antiseptic.

Și cu lista electorală a partidului “Democrația acasă” s-a iscat un scandal. Recent, juristul Iurie Dron (ex-nr.3 în listă), președintele partidului “Pentru oameni, natură și animale” (înregistrat în septembrie, 2020 ) a descoperit că a fost eliminat din cursa electorală chiar nereușind să se includă în ea cu adevărat. Cererea de eliminare din listă a fost depusă de Vasile Costiuc fără a-l pune la curent pe Iurie Dron.

Costiuc personal a declarat pentru TV8, că la CEC i-a fost arătat statutul propriului său partid, în care negru pe alb scrie că pot candida la deputăție doar membrii formațiunii politice, iar Dron nu-i destul că nu este membru al partidului ”Democrația acasă” – el mai și conduce o altă formațiune politică.

Însă Ion Dron crede altceva.“Eu cunosc niște nuanțe ascunse de alții, care au dus la eliminarea mea din cursa electorală, dar voi vorbi despre ele ulterior ”, - a spus el.

Apropo: în parlamentarele-2019 această “interdicție” statutară nu l-a împiedicat pe Costiuc să includă în lista electorală a formațiunii sale politice candidați dintr-o parte. Mai mult, din cei 37 de pretendenți la fotoliul de deputat din partea partidului ”Democrația acasă” (pe atunci simbolul ei electoral era harta României mari cu inscripția “Unirea”) 30 nu erau membri de partid. Da în fruntea listei se afla unul dintre liderii mișcării unioniste, președintele Blocului unității naționale Ion Leașcenco – clar lucru, ne-membru al partidului “Democrația acasă”. Personal, Vasile Costiuc ocupa pe atunci doar poziția a treia în lista electorală.

De această dată el merge cu nr.1. Pe poziția doi și trei – vicepreședinții partidului economista Ana Țurcan-Oboroc și antreprenorul Constantin Jardan-Botnaru. În listă se mai regăsesc Valentina Meșină, primărița s. Ruseștii Noi, Ialoveni (nr.4), Alexandru Melnic, tehnolog la o mică întreprindere din or. Parabiago, Italia (nr.7), Vasile Boboc, profesor la Universitatea din Konacry în numele lui Gamal Abdel Naser (Cuinea) , Ion Iliciuc, medic-neurolog, profesor la Universitatea de medicină și farmacie în numele lui N.Testemițanu (nr.40 , în a. 2011 conducerea de atunci a ministerului sănătății l-a eliberat din funcția de director al Centrului mamei și copilului pe motivul administrării proaste, utilizării neraționale a mijloacelor și aplicării ilegale a preparatului ”Maturinol”, inventat de Iliciuc și interzis ulterior. Iliciuc personal a spus că eliberarea sa din funcție a fost “incorectă, tendențioasă și la comandă ”).

Partidul “Noi” – nr.12 în buletinul de vot

Lista include53 candidați. Cel mai în etate are 55 de ani, cel mai mic -22. Vîrsta medie a candidaților – 37de ani.

Un partid relativ nou. A fost înregistrat în iulie, trecut. La prezentarea lui, președintele Vladimir Dachi a anunțat că “Noi” va fi în opoziție cu toate partidele aflate la putere. A promis atunci “să renoveze Moldova, prin promovarea tehnologiilor noi, pentru a facilita participarea moldovenilor la guvernarea țării”. După care “Noi” nu s-a mai făcut remarcat.

Antreprenorul Vladimir Dachi, stabilit în Federația Rusă, este primul pe lista partidului său. În declarația depusă la CEC el nu a arătat nici sursele de finanțare, nici locul dislocării sale în FR. Internetul rus spune, că Dachi Vladimir Radionovici locuiește în or. Blagovescensk, regiunea Amur a FR și este fondator sau co-fondator a cinci întreprinderi, inclusiv ООО “Амурский цементный завод”, ООО “Амурский завод железобетонных конструкций+”, clubul de fitness “Платинум Фитнес”, cooperativa agricolă “Октябрьский” și colhozul lichidat deja “Васильевский”.

În general, partidul “Noi”are una dintre cele mai tinere liste de candidați în deputați din actuala campanie electorală: portalul Tribuna a calculat că 25 din 53 de candidați ai formațiunii politice date nu au împlinit 35 de ani. Dar și nume cunoscute în această listă practic nu găsim. Publicația Newsmaker menționează, că pe lista partidului“Noi” în anticipate trebuia să participe fostul deputat român Cristian Rizea, condamnat la închisoare în România pentru estorcare și spălare de bani.

În ciuda condamnării (4 ani și 8 luni privațiune de libertate) Rizea a obținut cetățenia Republicii Moldova și a locuit doi ani la Chișinău, deși în martie, 2019 a fost dat în căutare internațională. În noiembrie, trecut lui Rizea i-a fost retrasă cetățenia cu mențiunea că și-a tăinuit antecedentele penale. Chiar și așa, parlamentarul român fugar intenționa să se includă în politica moldovenească și a declarat, că decretul privind anularea cetățeniei sale moldovenești este contestat în instanță și problema este el sau nu cetățean al RM încă nu a fost soluționată definitiv. Dar zilele trecute Curtea supremă de justiție a respins protestul lui Rizea și a liderului partidului “Noi” Vladimir Dachi pe marginea deciziei Curții de Apel Chișinău și a stabilit, că Cristian Rizea nu poate participa în alegerile anticipate pentru funcția de deputat în parlamentul Moldovei.

În absența pe lista electorală a unei persoane așa de spectaculoase, deși dubioase, în parlament din partea partidului “Noi” vor să acceadă antreprenorul Alexandr Trohin, ortopedul Nicolae Șavga, precum și doi frizeri, un specialist în manichiură, un psihopedagog, un fost colaborator MAI, o asistentă medicală, mai mulți antreprenori și constructori.

Partidul dezvoltării și unirii Moldovei - nr.13 în buletinul de vot

Lista include 101 candidați. Cel mai în etate are 71 de ani, cel mai mic -22. Vîrsta medie a candidaților – 44 de ani.

Partidul fostului premier Ion Chicu, înregistrat chiar în ajunul cursei electorale, are probabil cea mai “profesionistă” listă de candidați din actuala campanie electorală. Însuși ex-premierul a declarat la depunerea actelor, că “pe listele noastre avem mulți oameni inteligenți, profesioniști, care au arătat că poartă grija țării și știu cum să schimbe viața spre bine ”.

Ion Chicu,desigur, este nr.1în lista partidului său. Urmează Viorica Dumbrăveanu, ex-ministra sănătății, muncii și protecției sociale, și Anatol Usatîi, ex-ministrul economiei și infrastructurii. Cu nr.4 merge Mihail Usatîi, președintele Asociației internaționale a transportatorilor auto din Moldova (AITA) . Cu nr.5 – Ivan Gheorghiu, secretar pentru tineret și sport la Ministerul educației, culturii și cercetării, fost președinte al Federației de lupte libere, campion european la kickbox. Cu nr.6 – Iulia Costin, director general al Organizației pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Cu nr. 7 – Alexandru Holostenco, fost secretar de stat la ministerul sănătății, directorul Spitalului municipal pentru copii din Chișinău în numele lui V.Ignatenco.

De fapt, în actualele alegeri partidul lui Ion Chicu este lider incontestabil la numărul lucrătorilor medicali de pe lista electorală. Lista candidaților PDCM numără 26 de lucrători medicali, în mare parte – conducători ai instituțiilor medicale centrale și raionale. În afară de A.Holostenco, pe această listă figurează Iulian Oltu, directorul Spitalului de dermatologie și boli infecțioase (nr.13), Valentina Stratan, medic-imunolog, șefa laboratorului științific de imunologie la Institutul oncologic, fostă deputată PDM (nr.14), Vasile Tomuz, vicedirector al Institutului mamei și copilului (nr.15), Lilia Ignatiuc, vicedirectoare a spitalului de psihiatrie din Bălți (nr.16), Aurica Roman, directoarea spitalului raional Criuleni (nr.36),Viorica Ciobanu, directoarea Centrului de sănătate Glodeni (nr.39) etc.

Pe lista PDCM se mai regăsesc mulți funcționari de nivel mediu (șefi de direcții ministeriale și departamentale), directorul bazei auto a cancelariei de stat, directori de școli, antreprenori și funcționari bancari.

Xenia Florea

(va urma)

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce etnie vă atribuiți?