Concursul promisiunilor preelectorale-2021

“Manifestați un interes viu și sincer față de oameni; zîmbiți, este o metodă foarte simplă de a face impresie bună despre Dvs.; fiți un ascultător bun; vorbiți despre lucrurile care îl interesează pe interlocutorul Dvs. ”, - recomandă Dale Carnegie în clasica sa lucrare “Cum să cucerești prieteni și să influențezi oamenii”.

Politicienii moldoveni niciodată nu manifestă față de problemele cetățenilor un interes așa de sincer, ca în timpul campaniilor preelectorale. “Alegătorule, eu îți voi dărui această stea”, răsună de fiecare dată în ajunul alegerilor. Și chiar dacă electoratul obosit demult nu mai crede în ”salariul mediu de 700 de euro” și în ”pensia de 300 de euro”, cum spunea un expert ucrainean, oricum trebuie să faci agitație și să emiți slogane.

“Slugile poporului”. Cine dorește să ajungă în parlamentul de legislatura XI?

Al doilea element de fermecare preelectorală a populației este “un set abstract de clauze privind majorarea salariilor și a înlesnirilor sociale, extinderea listei de plăți și beneficii, ajutor pentru copii, alocații dădacelor, asigurare medicală gratuită, zestre pentru nou-născuți – orice, fără a explica de unde se vor lua bani pentru toate acestea. Principalul e ca alegătorul să conștientizeze și să creadă, că dacă va învinge candidatul în cauză peste el se vor revărsa fluxuri enorme de bani”. Experții ucraineni însă le-au recomandat candidaților să nu exploateze activ conflictele artificiale – problema limbii, definirea politicii externe, cursul spre NATO etc. Pe aceste promisiuni nu poți culege o recoltă electorală bogată, deoarece alegătorii au obosit deja de toate acestea.

În ce măsură se aplică aceste recomandări ale specialiștilor ucraineni în tehnologii politice în alegerile parlamentarele anticipate-2021 din Republica Moldova?

Aţine-te, corupţie!

Lupta cu corupţia este o mantră electorală tradiţională pentru politicienii moldoveni, încă de la 1994 încoace. Atunci, în cea de-a doua campanie a alegerilor parlamentare în Republica Moldova, PPCD-ul lui Iurie Roşca ameninţa “să lupte activ cu criminalitatea şi corupţia, care au căpătat dimensiuni catastrofale” cu ajutorul unor instrumente legislative speciale, care permit depistarea corupţilor potenţiali. “Blocul social-democrat” în frunte cu Oazu Nantoi, care acum merge în alegeri, doar că din partea partidului “Acţiune şi solidaritate”, intenționa” să-i supună pe demnitarii de stat unui control strict al societății” cu ajutorul legislației anticorupție. Iar Partidul Ecologist “Alianța Verde” voia să învingă corupția și nepotismul prin “reducerea semnificativă a aparatului de stat”.

În 1998, în lupta cu mafia și corupția se lansa “echipa oamenilor tineri, inteligenți, necorupți” (nu vă amintește nimic?) a Partidului Forțelor Democratice în frunte cu Valeriu Matei. În 2001, despre “curmarea fermă a jefuirii republicii și a corupției” a anunțat Partidul Comuniștilor, care în rezultatul acelor alegeri a ajuns la putere. În a. 2005 blocul “Moldova democrată” în frunte cu Serafim Urechean promitea că “puterea juridică va deveni independentă și activă în lupta cu corupția”. Partidul Echității Social-Economice condus de generalul Nicolae Alexei declara că va porni “o adevărată Cruciadă împotriva corupției, a crimelor economice, grupărilor mafiote și birocrației”, inclusiv prin anularea imunității parlamentare, pentru ca “corupția și criminalitatea economică să fie lipsite de acoperire politică”. Iar candidatul independent Fiodor Ghelici (acum figurează pe lista electorală a Partidului Oamenilor Muncii), care mergea în campanie cu sloganul “Să nimicim corupția!”, amenința că persoanele publice, implicate în infracțiuni de serviciu și corupție, vor fi private pe viață de dreptul de a ocupa funcții publice.

Și dacă analizăm promisiunile electorale ale actualilor concurenți electorali la capitolul lichidarea corupției, ei fac absolut aceleași promisiuni, nimic nou în cei cca 30 de ani nu s-a inventat, toate au fost inventate și promise înaintea noastră. Așadar, cu ce amenințări pentru funcționarii corupți vin candidații în deputați-2021?

În actualele alegeri, PAS-ul proprezidențial și blocul electoral ”Renato Usatîi” s-au proclamat principalii îngeri ai răzbunării anticorupție.

“Judecătorii și procurorii corupți vor fi excluși din sistem. Hoții vor fi pedepsiți, iar averea lor – confiscată. Demnitarii care vor estorca mite sau vor persecuta întreprinzătorii, vor fi pedepsiți și eliberați din funcții. Toate instituțiile publice vor activa pentru oameni, dar nu împotriva lor. Toți vor fi egali în fața legii”, - amenință partidul “Acțiune și Solidaritate”.

În acest scop, PAS promite să curețe sistemul justiției și instituțiile publice. Să excludă “persoanele corupte și compromise din poliție, să asigure promovarea doar pe criteriul profesionalismului, a pregătirii profesionale și a integrității, cu excluderea oricărei imixtiuni politice”. Să elaboreze un proiect de lege privind confiscarea averilor funcționarilor și demnitarilor sus-puși, care nu pot demonstra proveniența legală a lor. Să promoveze (a cîta oară!) legea privind lipsirea de imunitate parlamentară pentru acțiuni de corupție. Ce-i drept, pentru îndeplinirea acestor promisiuni preelectorale va trebui modificată Constituția, așa că realizarea acestor inițiative este puțin probabilă. Precum și să implementeze sistemul de atestare externă a procurorilor și judecătorilor, să reformeze procuratura anticorupție conform modelului românesc, să creeze Tribunalul anticorupție și Curtea de Apel anticorupție.

“Cu corupția trebuie de luptat prin acțiuni concrete, nu prin lozinci preelectorale. Cel care a tăcut în guvernul Leancă și a admis furtul miliardului nu va lupta cu corupția. Ei înțelegeau totul, dar tăceau. Acum îi vedem din nou prin coridoarele puterii”, a aruncat o piatră în grădina PAS și a liderului lui neoficial Maia Sandu fostul prim-ministru Ion Chicu, președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei.

Candidatul electoral cu nr.13 crede că corupția sistemică se dezvoltă într-un stat slab, care nu achită cetățenilor salarii suficiente pentru a le asigura un trai decent. Respectiv, pentru a învinge ”mica corupție”, salariile trebuie aduse la un nivel mai mult ori mai puțin decent. Ei, dar cu “marea corupție” din politică și cu transfugii din parlament, “cumpărați la kilogram ”, partidul lui Ion Chicu va lupta prin măsuri dure de control asupra veniturilor și confiscarea proprietăților obținute pe căi necinstite nu doar de demnitari, dar și de rudele lor de gradul unu, doi și trei.

“Slugile poporului”. Cine dorește să ajungă în parlamentul de legislatura XI? Partea 2

De altfel, Renato Usatîi vrea să scoată mijloacele nu numai din oligarhii fugari, ci şi din antreprenorii locali. În una dintre emisiunile recente, liderul blocului în numele propriu a declarat că după lichidarea CNA şi reorganizarea SIS, structura mai eficientă, creată de el, va începe să cheme la covor pe toţi businessmanii care au datorii faţă de buget.

“Acest serviciu, pe care îl voi crea, în luni numărate va completa bugetul public cu 200 mln. de euro după negocierile cu unii businessmani moldoveni. Să nu uităm şi de cei pe celălat mal al Nistrului. Avem acolo nişte cetăţeni, care după prima discuţie în sala VIP vor transfera alte 100 mln. de euro fără vorbă, principii şi valori”, spunea politicianul. Usatîi pchea holdingul „Şerif”?

Apropo, în timpul cursei prezidenţiale de anul trecut candidatul Renato Usatîi mai promitea să condamne persoanele implicate în acte de corupţie, la termene pe viaţă. Acum această promisiune numai figurează în lista promisiunilor preelectorale ale blocului său electoral.

Dacă Renato Usatîi, pentru a combate corupţia, intenţionează să lichideze personal CNA şi să reorganizeze SUS, atunci activistul civic , avocatul, fostul director al Centrului pentru politici şi reforme Ştefan Gligor, preşedintele Partidului schimbării, îşi dorește postul de procuror general.

În 2019 Gligor a participat la concursul pentru ocuparea acestei funcţii, dar nu a reuşit. Se zvoneşte că Maia Sandu, pe atunci prim-ministră, sprijinea activ candidatura lui, iar sectorul neguvernamental aduna semnături în susţinerea „procurorului general Gligor”: printre cei care au semnat petiţia era Ana Ursachi, avocată şi apărătoare a drepturilor omului, politologul Victor Ciobanu, interpretul Pasha Parfeni, ex-şeful ANRE Victor Parlicov, fostul reprezentant al Moldovei la ONU şi Consiliul Europei Alexei Tulbure.

Probabil, Ştefan Gligor crede că după alegerile parlamentare el are toate şansele să fie numit de noua putere procuror general în locul lui Alexandr Stoianoglo. Şi are chiar şi un prim candidat la puşcărie - antreprenorul Veaceslav Platon, căruia Gligor îi va pune cu plăcere cătuşele, pentru că el „este un criminal de nivel internaţional, pe care îl acoperă actualul procuror general”, „un mincinos de profesie” şi în general „ajuns la 48 de ani, nu a putut învăţa limba statului pe care l-a jefuit”.

În afară de obţinerea funcţiei de procuror general pentru liderul său, Partidul Schimbării intenţionează să combată corupţia cu ajutorul digitalizării serviciilor publice. Cei din PS cred că aşa vor fi rezolvate problemele corupţiei mari şi mici, dar şi cele ale lipsei de eficienţă. „Dacă noi vrem să ajungem din urmă ţările dezvoltate, trebuie să ne mişcăm de două ori mai repede. Intenţionăm să reluăm programul administrării electronice, care se află la un stadiu de degradare profundă”, a menţionat Gligor în cadrul dezbaterilor electorale.

“Hoţul trebuie să stea la puşcărie!”, mai exact, “Pentru orice persoană de demnitate publică, care a comis o infracţiune de corupţie, pedeapsa va fi numai puşcăria, şi numai confiscarea averii”, iată credo-ul Partidului „Construim Europa Acasă” (PACE) a fostului şef adjunct al Inspectoratului general de poliţie Gheorghe Cavcaliuc, pe numele căruia au fost pornite două cauze penale pentru abuz în serviciu.

“Slugile poporului”. Cine dorește să ajungă în parlamentul de legislatura a XI-a? Partea III

Partidul Regiunilor pledează pentru ca un articol special din Codul penal să egaleze corupţia cu trădarea de patrie, iar pe cei corupţi – cu trădătorii de patrie.

Dar iată partidul unionist “Аlianţa pentru unirea românilor” s-a înarmat cu vechea lozincă a fostului lider al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, privind „chemarea vikingilor” – a unui procuror proeuropean în fruntea Procuraturii generale a Republicii Moldova, care la sigur va învinge criminalitatea şi corupţia din ţara noastră.

Noua Constituţie

Mai mulţi concurenţi electorali cred că una dintre sarcinile primordiale după alegeri va fi elaborarea unei noi Constituţii a ţării. În caz contrar multe promisiuni preelectorale, inclusiv privind reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, vor fi doar promisiuni.

Elaborarea şi adoptarea noii Constituţii este una dintre priorităţile Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor. „Noua Constituţie trebuie să devină centrul de cristalizare a construirii sistemului puterii de stat. Doar aşa vom putea realiza reforma justiţiei, despre care se vorbeşte ani de zile, dar nu se face nimic şi nimeni nu ştie ce e de făcut. Noua Constituţie trebuie să consfinţească obligaţiile statului faţă de cetăţeni pentru întreaga viaţă”, a declarat unul dintre liderii blocului PCRM-PSRM, ex-preşedintele Vladimir Voronin.

Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor, crede că în noua Constituţie trebuie să fie concretizate clar împuternicirile preşedintelui, ale parlamentului şi ale guvernului, deoarece toate conflictele politice din ultimii ani au pornit anume din acest motiv. „Noi trebuie să determinăm – avem o republică parlamentară, ori prezidenţială. Dacă e prezidenţială, trebuie să dăm preşedintelui mai multe împuterniciri, şi invers”, a spus el. Dodon mai crede că în noua Constituţie trebuie să fie concretizate principiile formării şi împuternicirile Curţii Constituţionale, care în ultimul deceniul s-a transformat în instrumentul politic pentru modificarea legilor adoptate de parlament. În plus, în opinia liderului PSRM, conducerii supreme a ţării trebuie să-i fie interzisă cetăţenia străină.

Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor dă aproximativ un an pentru elaborarea şi adoptarea noii Constituţii. La început – vre-o 2-3 luni – va munci o comisie specială pentru reforma constituţională cu participarea experţilor notorii. Apoi (cam o lună) documentul va fi propus pentru dezbateri: vor fi acumulate obiecţiile şi amendamentele şi după studierea şi coordonarea lor – incluse în proiect. Următoarea etapă – scoaterea proiectului noii Constituţii la un referendum naţional.

Deja există unele elaborări în această direcţie: în iulie, trecut, prin decretul preşedintelui Igor Dodon a fost creată comisia pentru reforma constituţională în frunte cu ex-preşedintele CC Dumitru Pulbere. Din componenţa ei mai făceau parte foşti judecători ai CC, un fost judecător la CEDO, specialişti în drept, reprezentanţi ai cercurilor academice şi ai societăţii civile. Însă la începutul anului curent preşedinta Maia Sandu a desfiinţat această comisie ca fiind inutilă.

Despre necesitatea adoptării unei noi Legi Supreme a ţării se spune şi în programul electoral al “Congresului civic”. “Congresmenii” spun că actuala Constituţie a Republicii Moldova este una „moartă”, dat fiind că „povara infracţiunilor constituţionale din ultimii ani este aşa de grea, că toate bazele legislative şi toate instituţiile statului - de la Curtea Constituţională la parlament şi preşedinţie – au fost deformate şi sînt în incapacitate de acţiune”. Pentru „reîntemeierea” ţării trebuie să fie elaborată şi adoptată o nouă Constituţie.

Cei din CC cred că noua Constituţie trebuie să fie „socială” – în ea trebuie să fie confinţită recunoaşterea asigurării priorităţii echităţii sociale şi a dreptului ca două principii nedespărţite ale dezvoltării societăţii. Noua Constituţie mai trebuie să determine mecanismele de restricţionare a drepturilor de a ocupa funcţii (lustraţia) în sfera judiciară, mecanismele controlului obştesc larg asupra justiţiei; să simplifice iniţierea referendumurilor naţionale şi locale, să extindă împuternicirile acestora şi temeiurile de organizare; să extindă tălmăcirea neutralităţii constituţionale a Republicii Moldova şi urmările pentru politica externă, care decurg din ele; să reducă împuternicirile Curţii Constituţionale, să includă responsabilitatea judecătorilor CC pentru deciziile luate, să excludă din împuternicirile CC tălmăcirea Constituţiei, conferind acest drept doar parlamentului.

În opinia “Congresului civic”, lucrul asupra noii Constituţii ar putea într-o oarecare măsură deveni un pas spre soluţionarea diferendului transnistrean. „La elaborarea noii Constituţii trebuie să participe cetăţenii Moldovei de pe malul stîng al Nistrului, ei numără cam 300 de mii. În a.1994 ei nu au participat la formarea Constituţiei Republicii Moldova, care a fost adoptată atunci”, - declara anterior Mark Tcaciuc, membru al comitetului executiv al partidului.

Un referendum privind intrarea Moldovei în componenţa Rusiei

Cu o aşa iniţiativă a intrat în aceste alegeri partidul “Patrioţii Moldovei”. În componenţa Federaţiei Ruse, crede acest concurent electoral, RM poate intra ca subiect federal aparte cu statut de republică.

“Slugile poporului”. Cine vrea să ajungă în parlamentul de legislatura XI ? Partea 4

Încă o promisiune preelectorală din categoria „tot noul este vechiul uitat demult”. Nu, în mod direct pentru unirea cu Rusia, în alegerile electorale nimeni încă nu a făcut agitaţie, însă în alegerile din 2001 mişcarea “Равноправие”, de exemplu, s-a angajat să obţină intrarea Moldovei în Uniunea Rusia - Belarus (pe atunci se lucra la această idee), ceea ce ar fi permis „majorarea pensiilor şi a salariilor pînă la nivelul celor din Rusia”.

România pe post de vitrină preelectorală

Programele preelectorale ale partidelor unioniste, desigur, planează în jurul ideii de unire a Moldovei cu România. Octavian Ţîcu, preşedintele Partidului Unităţii Naţionale (PUN) a declarat că nu există un conflict între dorinţa de unire cu România şi dorinţa de integrare în UE. „Integrarea cu România este cea mai rapită, necostisitoare şi lipsită de chinuri pentru noi toţi”, - a spus politicianul.

Partidul Unităţii Naţionale сrede că viitorul parlament „are o singură misiune istorică – să voteze pentru unire. Cei din PUN au formulat 10 paşi pentru a atinge acest scop: 1) Crearea unui minister special pentru unirea cu România în scopul dirijării procesului de unire; 2) Conectarea la sistemul judiciar al României şi UE în scopul invesigării dosarelor de rezonanţă; 3) Unificarea sistemului de salarizare şi asistenţă socială: salariul minim pe economie trebuie să fie 10 mii de lei, pensia minimă – 4 mii, alocaţia lunară pentru copii -1,5 mii de lei; 4) Unificarea sistemelor energetice ale celor două ţări; 5) Unificarea infrastructurii transporturilor – traseele Chişinău – Iaşi, Chişinău – Bucureşti, Bălţi – Suceava, Cahul – Constanţa, Giurgiuleşti – Naslavcea trebuie să devină „autostrăzile unirii”; 6) Revenirea la sistemul de judeţe, pentru a simplifica procesul unirii; 7) Orientarea, împreună cu România, spre UE şi NATO.

Şi partidul românesc înregistrat recent în Moldova Alianţa pentru unirea românilor (AUR) se angajează să depună toate puterilepentru atingerea scopului unirii. Mai mult, cei din AUR spun că această zi nu e departe – vor trece alegerile parlamentare din România în decembrie,2024, iar în iulie,2025 – în Republica Moldova, Alianţa pentru unirea românilor va ajunge la guvernare în ambele state româneşti şi le va uni, cum a făcut-o şi Alexandru Ioan Cuza.

Sociologul Nicolae Ţibrigan într-un interviu pentru “Europa Libera” a numit acest mesaj populism şi utopie: cel puţin, pentru că pentru unirea Moldovei cu România nu este suficient ca parlamentele celor două ţări să spună „da” – e nevoie şi de voinţă politică, de sprijinul societăţii, de negocieri bilaterale şi internaţionale la urma urmei. Dar deocamdată, spune Ţibrigan, AUR foloseşte România ca pe un fel de vitrină electorală, care să-i aducă puncte politice: noi vă promitem nu numai unirea, dar şi pensii şi salarii ca în ţara vecină, unde ele-s de 3-4 ori mai mari ca în Republica Moldova.

Pentru a grăbi procesul unirii Moldovei cu România, AUR intenţionează „să scoată din Transnistria armata de ocupaţie rusească” şi să o înlocuiască cu pacificatorii ONU; să unească infrastructura transporturilor prin construirea automagistralelor moderne Iaşi-Ungheni-Chişinău-Titaspol-Odessa şi a autobanului „Ştefan cel Mare” Bălţi-Chişinău-Cahul-Galaţi; să construiască sub Chişinău, împreună cu Romgaz, o centrală electrică pe gaze “pentru a obţine beneficii din gazele româneşti ieftine”; să asigure agrarienilor moldoveni, care îşi comercializează marfa în România, subvenţii suplimentare prin programul românesc „Finanţarea fermierilor români”.

Xenia Florea

(Va urma)