Cine are nevoie de forfotă în jurul neutralității

Foto: noi.md

Xenia Florea

Săptămîna trecută s-a anunțat că Curtea Constituțională va examina sesizarea Partidului Liberal și va oferi în luna mai o interpretare a articolului din Constituție „Republica Moldova, stat neutru”.

Președintele CC, Alexandru Tănase, promite că instanța se va pronunța în privința acestei „sesizări specifice” în „limita competenței sale”. Însă, precum a demonstrat hotărîrea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 cu privire la denumirea limbii de stat, cînd CC a anunțat despre prevalarea Declarației de independență asupra textului Constituției, judecătorii CC își percep destul de specific competențele.

Potrivit analiștilor politici, șansa ca Chișinăul să renunțe la statutul de neutralitate este de 50/50. Totul va depinde de trăinicia alianței PLDM-PDM-PCRM și de conjunctura externă.

Liberalii vor în NATO

Autorii sesizării la Curtea Constituțională sînt liberalii. Încă în luna mai a anului trecut ei au solicitat ca instanța să dea o interpretare articolului 11 din Constituție, referitor la neutralitatea permanentă a Moldovei în condițiile în care pe teritoriul ei sînt dislocate trupe rusești.

„Din momentul adoptării Constituției în 1994, această prevedere privind neutralitatea nu mai este valabilă, deoarece pe teritoriul țării se află un contingent militar al altui stat. În art. 11 alineatul 2 al Constituției se spune că Moldova nu admite amplasarea pe teritoriul ei a forțelor armate ale altor state, însă Rusia încă în anul 1992 a invadat Moldova și nu are de gînd să plece”, a declarat atunci, în cadrul unei conferințe de presă, liderul PL, Mihai Ghimpu.

Liberalii nu au ascuns scopul final al sesizării lor la Curtea Constituțională – anularea neutralității și aderarea la NATO. Precum a declarat Ghimpu, «dacă noi nu sîntem un stat neutru, atunci ce ne împiedică să aderăm la Alianța Nord-Atlantică? De ce noi putem amplasa pe teritoriul nostru trupe rusești, dar nu putem amplasa trupe NATO?

Liberalii consideră că anume NATO și Ucraina, care va adera la acest bloc militar, „după ce se va clarifica situația din regiunea de Est a Ucrainei – Donețk, Slaveansk, Lugansk”, vor putea ajuta Moldova să rezolve problema transnistreană. Deoarece aceasta este „un microb serios de instabilitate, care trebuie tratat sau distrus”.

Curtea Constituțională trebuia să „se clarifice cu neutralitatea” încă pe 8 decembrie 2014. Însă ședința planificată nu a mai avut loc – președintele Timofti a solicitat Curții Constituționale să mai aștepte puțin.

„În legătură cu solicitarea lui Nicolae Timofti din 5 decembrie, precum și cu necesitatea de a-și concentra atenția în mod prioritar asupra examinării rezultatelor alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, prezentate de Comisia Electorală Centrală, CC a decis să amîne audierile planificate pentru 8 decembrie”, așa suna versiunea oficială a amînării ședinței.

În realitate, susțin analiștii politici, cauza amînării examinării „cazului privind neutralitatea” este alta. PLDM și PDM purtau atunci negocieri intense privind crearea coaliției. Și pînă pe 8 decembrie încă nu era clar cu cine vor veni la putere.
Liberalii își legau participarea la noua alianță inclusiv de renunțarea la statutul de neutralitate al Moldovei și de aderarea țării la NATO, fapt ce era categoric inacceptabil pentru „aerodromul de rezervă” al democraților și liberal-democraților – PCRM, care insista asupra adoptării unei legi speciale privind neutralitatea permanentă a țării. În condițiile unei incertitudini din cadrul alianței, a apărut decizia de amînare a interpretării art.11 din Constituție.

Factorul intern în „dosarul neutralității”

Analistul politic Igor Boțan, înainte de a răspunde la întrebarea „Ce se întîmplă și cu ce s-ar putea încheia forfota din jurul art. 11 al Constituției?”, ne-a recomandat să citim ziarul „Comunistul” din 12 martie. Versiunea în limba de stat (în versiunea rusă acest material, dintr-un oarecare motiv, lipsește).

„În această ediție a fost publicat un articol mare despre întîlnirea deputatului Oleg Reidman cu reprezentanții activului de partid din sectorul Buiucani al capitalei, în cadrul căreia domnul Reidman a deschis unele paranteze privind înțelegerile dintre comuniști și așa-zisa alianță minoritară”.

Așadar, pentru a nu admite „o tensionare serioasă în societate” (pe de o parte, marginalii, de tipul lui Ghimpu, iar pe de alta — socialiștii, ce împing societatea spre confruntare și distrugere), se arată în articolul publicat de „Comunistul”, în cadrul consultărilor cu partidele puterii, PCRM a „căutat posibilitatea de a crea un astfel de sistem al puterii, încît aceste forțe extreme menționate mai sus să nu fie admise la procesul decizional”.

În timpul consultărilor, Partidul Comuniștilor a înaintat PLDM și PDM un șir de condiții pentru viitoarea colaborare, „enunțate în platforma electorală a PCRM și care constituie prioritățile partidului”. Este vorba despre „menținerea și întărirea suveranității țării, menținerea și dezvoltarea statutului de neutralitate permanentă a Republicii Moldova, o luptă reală, dar nu mimată, cu corupția, modernizarea economiei și dezvoltarea socială a statului”.

Adică, mergînd la colaborarea cu comuniștii în condițiile inflexibilității liberalilor, PLDM și Partidul Democrat, printre altele, și-au dat cuvîntul în fața comuniștilor să nu atenteze la statutul de neutralitate al țării. Iar democrații chiar și-au anunțat disponibilitatea de a susține proiectul de lege al fracțiunii PCRM privind statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Precum a declarat la începutul lunii februarie secretarul fracțiunii Partidului Democrat, Sergiu Sîrbu, o asemenea „lege organică” nu este de prisos și corespunde programului democraților.

Liberal-democrații au ocupat în această chestiune o poziție mai moderată. „Există un articol în Constituție care stabilește neutralitatea permanentă a Moldovei. Pînă cînd acolo nu va fi scris că statutul de neutralitate este reglementat de o lege organică, adoptarea unui asemenea document nu are sens”, a declarat vicepreședintele partidului Valeriu Streleț.

„În final, în condițiile creării coaliției camuflate PLDM și PDM cu comuniștii, în cazul privind neutralitatea, Curtea Constituțională s-a pomenit într-o situație extrem de picantă. CC și-a băgat singură capul în laț”, consideră Igor Boțan.
După ce pe 5 decembrie 2013, examinînd sesizarea privind denumirea limbii de stat, Curtea Constituțională a proclamat că Declarația de independență prevalează deasupra Constituției, aceasta, în opinia analistului politic, „era pur și simplu obligată să procedeze cu art.11 al Constituției la fel cum a procedat cu art.13”.

Adică să recunoască drept ilegal articolul constituțional privind statutul de neutralitate. Deoarece în textul Declarației de independență, practic, se afirmă că Republica Moldova este ocupată. Și conține cererea către guvernul URSS „să înceapă negocierile cu Guvernul Republicii Moldova privind sistarea stării ilegale de ocupare a ei și să evacueze trupele sovietice de pe teritoriul Republicii Moldova”.

„Însă PCRM intră într-o alianță camuflată cu partidele puterii. E clar că comuniștii vor fi categoric împotriva renunțării la statutul de neutralitate al țării. Așa că adresarea președintelui Timofti a venit la țanc. Aceasta i-a permis Curții Constituționale să facă un pas înapoi și să ia o pauză”, susține Igor Boțan.

Iar acum analistul politic spune că „este foarte interesant cum judecătorii CC vor ieși din situație, încercînd să iasă din capcana construită de ei înșiși pe 5 decembrie 2013”. Asta dacă, desigur, pînă atunci alianța neformală a PLDM și PDM cu comuniștii nu se va destrăma și partidele de la putere nu se vor coopera din nou cu liberalii. În acest caz, Curtea Constituțională, cel mai probabil, va merge pe linia sa „generală” – prevalarea Declarației de independență asupra textului Constituției.

Urma externă în „dosarul neutralității”

În opinia politologului Bogdan Țîrdea, în așa-zisul „dosar al neutralității” și impulsionarea activității în Moldova a forțelor pro-NATO, se vede foarte bine factorul extern. „Toate evenimentele ce au loc în prezent sînt verigile aceluiași lanț”, susține el.

Planurile Washingtonului, Bruxelles-ului și ale NATO în privința Rusiei nu și-au atins scopul. Federația Rusă nu s-a încovoiat sub presiunea sancțiunilor, nu cedează în chestiunea regiunilor Ucrainei, iar recent, în genere a anunțat că iese din Tratatul privind forțele armate convenționale (FACE).

Conform prevederilor FACE, Rusia, apropo, trebuia să raporteze regulat NATO despre deplasarea propriei tehnici militare în interiorul propriului stat. Și asta în condițiile cînd SUA au ieșit din acordul PRO, care este cu mult mai important. NATO își întărește activ pozițiile în Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și România. Iar președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker cheamă Uniunea Europeană să creeze o armată comună unică europeană „pentru a face față Rusiei”.

„Există un lobby pro-atlantic, care acum exercită activ presiuni nu doar asupra Moldovei, dar într-o măsură mai mare – asupra Suediei și Finlandei, pentru ca aceste țări să renunțe la statutul lor de neutralitate. Pînă în prezent, și Republica Moldova, și Suedia, și Finlanda, în pofida neutralității lor, au participat permanent la manevrele și aplicațiile militare ale NATO. Inclusiv pe propriile teritorii. Însă în actualele condiții, Alianța Nord-Atlantică vrea mai mult. Ea vrea să aducă statele neutre pe orbita sa și, posibil, să-și amplaseze forțele armate pe teritoriile lor”, consideră Bogdan Țîrdea.

Prin asta se explică și impulsionarea activității forțelor pro-NATO din Republica Moldova. Ghimpu, ce cheamă plasarea Republicii Moldova sub „umbrela NATO”, deoarece aceasta este singura garanție a securității și salvării ei de expansiunea Rusiei. Alexandru Tănase, care, precum consideră politologul, „joacă, de fapt, rolul liberalilor”. Declarația noului ministru al Apărării, Viorel Cibotaru, despre faptul că bugetul pentru apărare trebuie triplat – de la 0,3% pînă la 1% din PIB, altfel Moldova nu va putea face față amenințărilor la adresa securității ei.

Pe de altă parte, consideră Bogdan Țîrdea, „și Rusia își face jocul. În aceste condiții, PDM, liderul ei real, Vladimir Plahotniuc, încearcă să se tîrguiască cu Federația Rusă în cadrul unui șir de proiecte investiționale, spre exemplu, în domeniul feroviar, deschiderea unor linii comerciale pe piața rusă pentru unele întreprinderi moldovenești etc.”

„Dar partidele de stînga, inclusiv Partidul Democrat, riscă. Deoarece a fost lansat un joc geopolitic major, iar presiunea Occidentului crește. Inclusiv în problema includerii definitive a Republicii Moldova pe orbita NATO”. Așa că în luna mai, susține politologul, asupra Curții Constituționale va fi exercitată o presiune foarte mare – democrații și comuniștii, pe de o parte (dacă pînă atunci această alianță nu va fi distrusă, din anumite motive) și „anumite forțe conservatoare occidentale”, pe de altă parte.

Bogdan Țîrdea nu exclude faptul că Curtea Constituțională, sub pretextul că, de facto, Republica Moldova nu este un stat neutru, deoarece pe o parte din teritoriul ei staționează forțe militare străine, va declara drept ilegal art.11 din Constituție privind statutul de neutralitate al Republicii Moldova. „Totul va depinde de context – dacă pînă în luna mai situația din Donbass se va înrăutăți din nou, atunci există un risc foarte mare ca statutul de neutralitate să fie anulat”.