Căruntețea în barbă – manualul în mînă

Se încheie anul de studii. Dar în afară de studenții tineri, susțin sesiunea și persoane în etate, să zicem cei trecuți de 50 de ani. Ei se pregătesc exact la fel de examene, tocesc biletele, au emoții, scriu teze de curs și de diplomă. La ce bun oamenii maturi, consacrați au nevoie de probleme suplimentare și ce îi face să revină la studenție?

Omul învață întreaga viață

În lumea modernă, în care tehnologiile se dezvoltă uimitor de repede și piața muncii se schimbă mereu, dorința de a studia devine tot mai importantă, chiar și pentru cei care au trecut de 50. Pentru ei, posibilitatea de a obține o a doua diplomă de studii superioare deschide noi orizonturi și oferă numeroase avantaje. Azi, că limitele de vîrstă s-au extins, persoanele trecute de 50 de ani din ce în ce mai des decid să obțină studii superioare suplimentare. Nu este un tribut adus modei, ci un pas conștient, dictat de dorința de a dezvolta, de a însuși noi profesii și de a ține pasul cu vremurile.

Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor noi. Cu timpul, multe profesii și ramuri suportă schimbări, ceea ce era actual un deceniu în urmă azi poate deveni învechit. De aceea însușirea unei noi specialități sau obținerea unor studii suplimentare oferă posibilitatea de a-ți reînnoi cunoștințele și abilitățile în conformitate cu cerințele pieței moderne a muncii .

Un exemplu: o persoană, care a activat întreaga viață în domeniul marketing-ului, decide să obțină studii superioare de marketing digital, pentru a însuși instrumentele și strategiile aplicate în lumea modernă a business-ului online.

Perspective de carieră. În condițiile unei piețe a muncii în schimbare și a unei concurențe în creștere, mulți oameni realizează că au nevoie de studii suplimentare pentru a-și menține sau îmbunătăți poziția pe piața muncii . După ce au atins un anumit nivel în profesia lor, persoanele 50+ pot dori o schimbare cardinală în viață. Studiile superioare suplimentare le vor permite să însușească o specialitate nouă, care va corespunde intereselor și-i va ajuta să realizeze experiența acumulată.

Îmbunătățirea competențelor sau obținerea de noi competențe poate deschide noi oportunități de avansare în carieră, sau de recalificare, le poate face mai competitive pe piața muncii și poate deschide porți către noi oportunități în carieră. Angajatorii apreciază inițiativa și dorința de a se autoperfecționa, mai ales în domeniile care necesită înnoirea permanentă a cunoștințelor.

Un exemplu: O persoană care a muncit întreaga viață la contabilitate, decide să obțină studii superioare în domeniul managementului de proiecte, pentru a-și extinde oportunitățile de carieră și a deveni un specialist mai solicitat.

Dezvoltarea abilităților cognitive. Cercetările demonstrează că la orice vîrstă învățarea contribuie la îmbunătățirea funcțiilor cognitive ale creierului. Obținerea unor noi studii după împlinirea celor 50 de ani ajută la menținerea activității mentale și sociale, îmbunătățește memoria, concentrarea și promovează dezvoltarea cognitivă generală, care, în general, ajută oamenii să-și mențină sănătatea și bunăstarea pe tot parcursul vieții.

Un exemplu: O persoană care se pensionează și decide să obțină o a doua diplomă, își activează creierul, ceea ce o poate ajuta să se mențină sănătoasă din punct de vedere mental și activă pentru mulți ani înainte.

Îndeplinirea unui vis mai vechi. Studierea unei noi specialități sau explorarea unui nou domeniu de cunoaștere poate aduce o mare satisfacție și bucurie. Acest lucru deschide oportunități pentru auto-realizare și permite realizarea unor vise, care anterior păreau de neatins.

Un exemplu: O persoană care a visat toată viața să devină arheolog, dar din anumite motive nu a făcut acest lucru, decide să urmeze studiile superioare în acest domeniu și să înceapă o nouă carieră, pentru a-și realiza vechiul vis.

Activitatea socială. A studia la universitate nu înseamnă doar cunoaștere, ci și comunicare. Aceasta permite persoanelor peste 50 de ani să cunoască oameni noi, să-și extindă cercul social și să-și facă prieteni noi.

Ambițiile personale. Unii oameni s-ar putea simți neîmpliniți , sau pot visa mult timp la niște studii superioare. Pentru ei, înmatricularea la universitate după împlinirea celor 50 de ani devine o modalitate de a-și realiza ambițiile personale și de a atinge noi obiective.

Satisfacția realizărilor. Finalizarea programelor educaționale sau obținerea unei diplome la 50+ aduce satisfacție și un sentiment de realizare, care poate avea un efect pozitiv asupra bunăstării psihologice.

Greu de învățat, ușor de lucrat

Psihologul Matvei Cușnir evidențiază o serie de avantaje, care ajută oamenilor maturi să înceapă iar a „roade granitul științei”.

Existența experienței de viață. Persoanele 50+ au o bogată experiență de viață, pe care o pot folosi în procesul studiilor. Asta le permite să însușească materialul, să găsească soluții non-standard la problemele ce apar și să fie mai sigure pe sine.

Motivație. De regulă, comparativ cu tinerii, persoanele 50+ au mai multă motivație de a obține studii. Ele abordează în mod conștient alegerea specialității, și depun eforturi maxime pentru a-și atinge scopurile.

Stabilitatea financiară. De regulă, către 50 de ani oamenii deja au o stabilitate financiară, care le permite să achite studiile fără a prejudicia familia.

A doua diplomă de studii superioare după împlinirea a 50 de ani nu este o simplă diplomă, ci o investiție în viitor. Este o posibilitate de a schimba spre bine viața, a realiza visurile și a obține o profesie nouă.

«Decizia de a obține a doua diplomă de studii superioare la 50+ este un pas îndrăzneț și lăudabil, - consideră psihologul Matvei Cușnir. – Dar, în afară de plusurile indiscutabile ale dorinței de a lua viața de la început, există și numeroase pietre subacvatice, de care se pot sparge cele mai îndrăznețe planuri. Persoanele 50+, care pășesc pe această cale, se pot confrunta cu probleme, despre care e bine să cunoască din timp ». Printre problemele de bază el le pune pe primul loc pe cele financiare.

Prețul studiilor. Studiile la universitate sau la facultate înseamnă un angajament financiar semnificativ, care poate fi copleșitor pentru persoanele trecute de 50 de ani, mai ales dacă-s pensionare sau au un nivel de venit scăzut.

Reducerea veniturilor. Renunțarea la locul de muncă sau mutarea într-o poziție mai slab plătită, pentru a putea studia, poate avea un impact negativ asupra situației financiare.

Cumularea învățăturii cu munca. Căutarea echilibrului între învățătură, muncă și viața personală poate fi o adevărată provocare.

Studenții cu experiență de viață se pot confrunta și cu anumite dificultăți psihologice, - avertizează psihologul.

Frica de necunoscut. Da, în astfel de cazuri o teamă aproape inevitabilă este de a nu putea face față sarcinilor, de a nu însuși cunoștințele noi, de a arăta prost și neajutorat. Revenirea la mediul studios după o pauză lungă poate provoca neîncredere în forțele proprii.

Îndoieli cu privire la fezabilitate. Îndoielile de genul „este prea tardiv” sau „merită așteptarea” pot face dificilă concentrarea asupra studiilor. Comparațiile cu studenții tineri. Senzația că nu ești la locul tău printre colegii mai tineri și mai energici poate duce la de-motivare.

O altă piatră de încercare în calea spre noi culmi ale cunoașterii, potrivit lui Matvei Cusnir, pot fi dificultățile organizaționale.

Lipsa de timp. Persoanele 50+ au mai multe obligații ca studenții tineri, ceea ce poate face dificilă găsirea timpului pentru studii.

Problema adaptării la noile tehnologii. Valorificarea platformelor online, a bibliotecilor electronice și a altor instrumente de învățare la distanță poate fi un obstacol serios.

Dificultăți la memorizarea informațiilor. Cu anii, memoria și concentrarea atenției pot fi afectate, ceea ce poate avea un impact negativ asupra reușitei la învățătură.

De aceea, - recomandă psihologul, - la alegerea programului de studii trebuie să fie bine determinat scopul: dorești să obții o profesie nouă, să-ți sporești calificarea sau pur și simplu să-ți lărgești orizontul. «Pentru aceasta trebuie, - spune M.Cușnir, - să alegi universitatea și programul care să corespundă scopului și posibilităților». El mai recomandă să se țină cont de aspectul financiar: prețul studiilor, posibilitatea de a beneficia de o bursă sau un credit. Înainte de a decide să faci acest pas curajos și lăudabil, este important să-ți evaluezi forțele și posibilitățile: ești oare gata să îmbini studiile cu munca și viața personal?ă.

«Obținerea unei a doua diplome de studii superioare după 50 de ani nu este doar o investiție în viitorul tău, ci și o oportunitate de creștere personală, dezvoltare profesională și autorealizare. Indiferent de anii trăiți, urmărirea cunoașterii și a învățării este întotdeauna justificată și aduce multe beneficii pe plan personal, dar și profesional», - concluzionează psihologul.

«Cea mai bună investiție este investiția în propria persoană!»

Designerul vestimentar Ludmila Levitscaia în anii 80 ai secolului trecut a absolvit facultatea de artă grafică a Institutului Pedagogic și și-a dedicat întreaga viață profesiei preferate, în care a obținut recunoaștere și măiestrie. Dar după jubileul de 60 de ani a decis să mai obțină o diploma de studii superioare și a aplicat la universitate. La ce bun i-a trebuit asta, a povestit site-ului nostru.

- Am avut multe motive. Primul – mi-am dorit să acumulez cunoștințe noi pentru profesia mea de bază, un fel de instrument și o analiză de marketing. Aveam nevoie de o transformare, măcar în propria profesie.

Am încercat să caut noi cunoștințe și să obțin abilitățile unui psiholog în contextul profesiei mele. Eram demult interesată de subiectul „psihologia modei”. Și iată, cu ceva timp în urmă am aflat de existența acestui format, și că la ULIM poți face masteratul ca să devii expert social. Dat fiind că moda este un fenomen social, aveam nevoie anume de informații academice, pe care apoi să le transform în abilități practice.

Lecțiile pe care le-am frecventat au fost de folos – și psihologia, și etnografia, și bazele dreptului. În principiu, am fost satisfăcută de informație și de felul cum a fost ea servită.

Îmi mai doream și antrenarea funcțiilor cognitive ale creierului: informații noi, analiză nouă, o metodologie mai modernă. Și foarte important – cunoștințe noi! Mergi la lecții și cunoști oameni noi, comunici, începi noi colaborări, cooperezi, participi la evenimentele comune, faci schimb de opinii, de idei creative. Îndeplinind o sarcină de studii, eu am creat o colecție tematică, am fost extrem de interesată de tema «Costumele de nuntă în Moldova medievală».

Au existat dificultăți? Desigur, ele există mereu. A fost interesant să merg la lecții, dar să susțin examenele, să pregătesc prezentările, referatele – era deja mai greu, și din punct de vedere al organizării.

Ce a ieșit în rezultat? Acum scriu teza de diplomă pentru masterat, sper mult că îmi vor ajunge resurse pentru a transforma teoria într-un context practic.

Acum, de la înălțimea experienței noi, doresc tuturor – doamne și domni, de 20 dar și de 60 de ani – să investească în sine ! În sănătate, în abilități, în obținerea informațiilor noi, de dorit nu destructive, ci pozitive, constructive, în creație, adică în tot ce ne oferă posibilitatea să trăim și să ne dezvoltăm.

«Profesorul este un ghid, nu un chelner»

Veaceslav Cunev, profesor la Școala de Management Sistemic, crede că cu toate plusurile evidente, adulții merg să învețe deoarece asta devine un fel de cumpărare a indulgenței.

- Îmi place să predau. Și chiar dacă predarea nu este activitatea mea de bază, ea devine tot mai importantă pentru mine. Eu predau masteranzilor Universității Tehnice, predau propriile mele cursuri, și predau cursuri corporative. Pentru mine, în afară de plăcere, este o metodă de a fi «la nivel» în cadrul cunoștințelor mele profesionale. Dacă predai, ești nevoit să înveți mereu, nu poți lăsa asta pentru altă dată.

Da pentru ce învață oamenii în etate? Interesantă întrebare. În cazul copiilor este clar – au fost impuși. Da adulții vin de bună voie. Învățarea este un proces investițional. Investești bani și timp în propria persoană, pentru… Pentru ce? Mai ales că în prezent poți studia de sine stătător, fără a cheltui bani, în internet găsești totul.

Am citit undeva, că există trei obiective educaționale. Autodezvoltare, socializare și realizare. La lecțiile mele, eu găsesc toate trei motivații ale oamenilor. Deși uneori în timpul masterului aud motivații stranii - părinții mei au spus că e necesar, sau că este imposibil să obții un nou post fără o calificare formală. Dar experiența mea arată că există încă un motiv interesant, pe care eu l-am numit obținerea indulgenței. În linii mari, omul nu vrea să învețe, dar înțelege că undeva este în pierdere din cauza lipsei de cunoștințe și de aceea merge la curs și plătește bani. Deseori cumpără cel mai scump pachet. După care începe ce e cel mai interesant. El frecventează rar sau deloc lecțiile, nu pregătește temele pentru acasă etc. Eu mult timp nu înțelegeam ce se petrece. Și doar ulterior am înțeles – el nici nu are nevoie, doar și-a cumpărat o indulgență.

În închipuirea sa, lucrurile stau în felul următor: «Eu m-am ridicat din pat, am mers la curs, am plătit bani. Practic, am făcut tot ce depinde de mine. Dar profesorul nu a știut să mă captiveze, sau să găsească o abordare individuală, studiile nu-mi erau interesante, așa că le-am abandonat. Da am încercat. Cu regret, nu am avut noroc».

Mie asta îmi amintește achiziționarea unui abonament la sala sportivă de la 1 ianuarie – gata, de la 1 ianuarie precis voi merge la sală și îmi voi schimba viața. Ce-i drept, ceva împiedică frecventarea ei, sau antrenorul e prost, sau altceva, conform listei. Clienți preferați ai sălilor sportive – acești cumpărători de indulgențe față de sine și de lumea înconjurătoare.

E bine sau rău, însă studiile au devenit ceva obișnuit, ele nu mai constituie un lux. Nu mai constituie un mister. Acum profesorul face parte din casta personalului de serviciu. El trebuie să te distreze, trebuie să te captiveze, trebuie să țină cont de subtilitatea organizării tale mentale.

Dar studierea presupune un efort, înainte de toate, din partea studentului. Efortul și disciplina acțiunilor. Profesorul poate doar să te ajute, dar nu poate învăța în locul tău.

Și deși pentru mine, ca profesor, «cumpărătorul de indulgențe» este avantajos, însă așa nu este corect. A studia înseamnă să înveți, nu să fii învățat. Învățătorul este un ghid, nu un chelner. Nu uitați asta.

***

În linii mari, tendința persoanelor trecute de 50 de ani de a studia la universități și instituții educaționale de lungă durată este în creștere. Odată cu creșterea speranței de viață și schimbarea cerințelor pe piața muncii, ne putem aștepta ca pe viitor acest fenomen să devină și mai comun. Dar, în ciuda acestui fapt, pentru unii va fi în continuare un fenomen parțial, din cauza limitărilor de acces la educație, dificultăților financiare sau circumstanțelor personale. Prin urmare, este nevoie să continuăm cercetările și să dezvoltăm politici, care să sprijine și să încurajeze persoanele adulte, inclusiv cele trecute de 50 de ani, să studieze în continuare.

Cristima Agatu