Și iarăși pre-vetting, sau Urmele oligarhilor fugari în reforma justiției

În sectorul justiției, ia amploare scandalul asociat îndoielilor privind integritatea și onestitatea unor membri ai comisiilor de evaluare. În opinia experților, aceasta pune sub semnul întrebării nu numai procesul de verificare a judecătorilor și procurorilor, ci și întreaga reformă.

După avocatul olandez Hermann von Hebel, față de care sau apărut întrebări privind reputația sa la locurile anterioare de muncă, în centrul atenției publice a ajuns fosta judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) Tatiana Răducanu . Dar, spre deosebire de colegul său de comisie, ea a preferat să demisioneze «pentru a nu pune în pericol procesul de verificare și pe membrii comisiei ». Plus la asta, în contextul campaniei declanșate împotriva ei, Răducanu a adresat o plîngere Procuraturii Generale și Consiliului suprem al procurorilor.

Unii experți vorbesc despre o reglare de conturi între diferite grupuri de influență și despre prezența interesului de a discredita procesul evaluării preliminare. Alții susțin că în acest fel Ilan Șor și Veaceslav Platon au reușit să influențeze procedurile de evaluare și să-și introducă oamenii lor în organele procuraturii și sistemul judiciar. Noul scandal din sectorul justiției poate vorbi despre problemele apărute în interiorul sistemului, mai grave ca cele precedente.

«Veterana sistemului judiciar»

Tatiana Răducanu și-a început activitatea în sistemul judiciar în a.1988. În iunie, 2005 a fost numită judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, unde a făcut justiție timp de peste 11 ani. În noiembrie 2013 a intrat în componența Consiliului Suprem al magistraturii (CSM). La finele a. 2016 Răducanu și-a depus cererea de demisie, care a fost aprobată de parlament. «Mă îngrijorează situația actuală din sistemul judiciar, în special problemele care țin de promovarea și numirea persoanelor dubioase în funcții de conducere, precum și de revizuirea legislației privind pensiile judecătorilor», - a spus ea.

În acea perioadă Răducanu a fost unica care nu a sprijinit candidatura lui Mihail Poalelungi la funcția de șef al Curții Supreme de Justiție, față de care au răsunat pretenții de afiliere Partidului democrat. Judecătoarea a declarat că el trebuie să-și asume responsabilitatea pentru o mare parte din greșelile comise de CSJ. Ulterior Poalelungi a ajuns în fruntea Curții Constituționale, care în iunie, 2019 a emis un șir de decizii în favoarea PDM, care ulterior au fost anulate și recunoscute ilegale. După aceasta Răducanu a declarat că nu este suficientă demisia lui Poalelungi și a colegilor săi: « El trebuie lipsit de imunitate cu inițierea unui dosar penal pentru abuz în serviciu ».

Tatianei Răducanu i-a fost conferită diploma de onoare a Consiliului superior al magistraturii, ordinul Gloria Muncii, titlul onorific «Veterană a sistemului judiciar». În scurt timp după demisia din funcția de judecătoare, ea a venit în fruntea consiliului de administrație al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, organizație non-guvernamentală, care participă activ la dezvoltarea și monitorizarea reformelor în sectorul justiției.

Pe parcursul ultimilor ani Tatiana Răducanu în mod repetat și-a înaintat candidatura la funcția de membră a Curții Constituționale numite de CSM, dar nu a obținut sprijinul necesar. În a.2019 Olesea Stamate, pe atunci ministra justiției, iar azi – deputată PAS, a declarat că Răducanu nu poate ocupa funcția dată din cauza dosarelor pierdute la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Se știe, că deciziile judecătorești semnate de ea au provocat cel puțin șapte pierderi la CEDO. În alt caz, în iunie, 2023 nimeni dintre candidații admiși la concursul pentru funcția de judecător constituțional, inclusiv Tatiana Răducanu, nu a primit numărul necesar de voturi pentru numirea în funcție.

În ianuarie, 2021 președinta Maia Sandu a format noua componență a Consiliului suprem de securitate, în care a intrat și Tatiana Răducanu ca reprezentantă a unei organizații non-guvernamentale. Aceasta a provocat criticile unor experți, dat fiind că fosta judecătoare este ruda conducătorului unei companii comerciale mari, care în timpul campaniei electorale a sprijinit financiar PAS. În plus, în a.2014 Ziarul de Gardă anunța despre bunurile imobiliare de milioane, ce aparțin Tatianei Răducanu.

În martie, 2022 cu intrarea în vigoare a legii pre-vetting, care prevede verificarea candidaților la funcțiile-cheie din sistemul judiciar și procuratură, în Moldova a început formarea comisiei speciale de evaluare. În componența ei au intrat experți moldoveni și internaționali, care urmau să verifice averile nu doar ale candidaților, dar și ale rudelor acestora. Printre membrii comisiei din partea Moldovei a fost și Tatiana Răducanu, candidatura căreia a fost sprijinită de parlament.

În decembrie, 2023 s-a întrunit în prima sa ședință Comisia pentru evaluarea externă a integrității etice și financiare a procurorilor, formată conform aceluiași principiu. În ajun, parlamentul a sprijinit din nou candidatura Tatianei Răducanu, propusă de fracțiunea PAS, ca membră din partea Moldovei. Mandatul acestei comisii constă în evaluarea candidaților la funcția de membru al Consiliului superior al procurorilor, care au depus actele după 1 septembrie, 2023, precum și a procurorilor de la Procuratura Generală și procuraturile specializate (Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale).

Planul de implementare a «omului nostru»

La 14 mai Tatiana Răducanu, membră a comisiilor pre-vetting și de evaluare a procurorilor, și-a depus cererea de demisie din proprie inițiativă. Peste două zile parlamentul i-a aprobat demisia. În ajun, în adresa conducerii țării, a instituțiilor publice, a comisiilor de evaluare a fost expediată scrisoarea Veronicăi Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, în care era pusă la îndoială onestitatea judecătoarei.

În scrisoare se spune, că în a. 2013 Aureliu Colenco, fost judecător și actual avocat al lui Ilan Șor, care a reprezentat și interesele lui Veaceslav Platon, în corespondența cu acesta din urmă a numit-o pe Tatiana Răducanu «omul nostru 100% », «gata să lucreze». Se mai susține, că grație ei statul a cumpărat de la Veaceslav Platon actualul staff al Consiliului superior al magistraturii la un preț aproape dublu față de bugetul planificat. « Evaluarea preliminară a procurorilor și judecătorilor de către Tatiana Răducanu prezintă un risc și un pericol inacceptabil pentru cauza și activitățile parchetului și justiției. Din circumstanțele descrise mai sus apar suspiciuni că Veaceslav Platon și Ilan Shor au elaborat un plan pentru a introduce „omul lor” în organele responsabile de evaluarea preliminară a procurorilor și judecătorilor, astfel ca oamenii loiali lor să fie promovați în pozițiile-cheie, iar procurorii și judecătorii, care reprezintă un pericol pentru ei, să fie scoși din sistem», - a declarant șefa Procuraturii Anticorupție.

În comunicatul de presă al instituției se spune, că în februarie, 2024 Centrului național Anticorupție (CNA) i-au fost solicitate datele privind rezultatele investigației interne. În rezultat s-a constatat, că informația privind corespondența prin SMS între Platon și Colenco era stocată la CNA în computerul de serviciu al unui angajat cel puțin din decembrie,2018.

La începutul lunii aprilie, Procuratura Anticorupție a primit informația de la CNA și l-a interogat pe ofițerul care păstra aceste date. La 30 aprilie s-a decis inițierea urmăririi penale – nu a Tatianei Răducanu, ci pentru a studia toate circumstanțele. Procesul penal are loc sub conducerea nemijlocită a Veronicăi Dragalin. Din spusele principalei procuroare anticorupție, ea are suficiente dovezi că această corespondență nu este inventată. „Dar este clar, că suntem într-un stadiu incipient, continuăm să investigăm și să lucrăm în continuare”, notează Dragalin.

Centrul resurselor juridice din Moldova vede în spatele scandaloasei scrisori o încercare a procurorilor de a împiedica evaluarea independentă a integrității lor. Organizația menționează, că Răducanu «este cunoscută drept o persoană onestă și curajoasă», care «s-a opus încercărilor politicienilor de a controla sistemul judiciar ». În scrisoarea expediată mass-mediei, Tatiana Răducanu menționează că întotdeauna a sprijinit reforma justiției, iar toate acuzațiile în adresa sa sunt false. Potrivit judecătoarei, pe parcursul a mai bine de doi ani, fiind membră a comisiei pre-vetting, ea a fost ținta mai multor campanii de calomnie, « orchestrate din umbră de către indivizi compromiși”.».

«Din aceste motive am acceptat fără tragere de inimă să devin membră a comisiei de evaluare a procurorilor. Dar niciodată nu m-am așteptat ca șefa unei agenții anticorupție să mă atace public. Circumstanțele la care face referire doamna Dragalin nu au avut loc. Nu am avut discuții cu fostul judecător despre care vorbea. Mai mult, am votat ridicarea imunității lui, pentru a putea fi urmărit penal. De asemenea, nu am participat la stabilirea actualului imobil pentru Consiliul superior al magistraturii și nu știu cine a deținut această clădire anterior»,- susține Răducanu.

În același timp Veaceslav Platon neagă orice schimb de mesaje scrise cu avocatul lui Șor. Potrivit lui, toate discuțiile cu Aureliu Colenco au loc în exclusivitate în format audio. Platon susține că nu-și amintește să fi discutat vreo dată cu acest interlocutor despre Tatiana Răducanu. Cam în același spirit vorbește și Aureliu Colenco. Potrivit lui, fosta judecătoare este un specialist bun și a fost compromisă fără motiv.

În ciuda circumstanțelor anunțate de procuratură, Răducanu își păstrează în continuare calitatea de membră a Consiliul Suprem de Securitate. Președinta Maia Sandu a spus că așteaptă dovezi concrete ale acuzațiilor cum că ar avea legătură cu Veaceslav Platon și Ilan Shor. Autoritățile notează, că demisia Tatianei Răducanu nu va afecta procedurile de evaluare, care vor continua în conformitate cu planul inițial.

Vinerea trecută, pe 24 mai, Tatiana Răducanu a expediat Consiliului superior al procurorilor o sesizare, prin care cere pornirea unei proceduri disciplinare pe numele Veronicăi Dragalin și susține, că aceasta este o încălcare a competenței, iar urmărirea penală pentru aceste fapte putea fi inițiată doar de procurorul general interimar în exercițiu. Se mai menționează că, cu încălcarea principiului prezumției de nevinovăție, scrisoarea șefei Procuraturii Anticorupție conține acuzații directe de acțiuni ilegale grave. Concomitent, a fost depusă o plîngere la Procuratura Generală.

«Ecuație cu mari necunoscute»

Opiniile comentatorilor privind situația creată diferă. Dacă unii spun că este o reglare de conturi între diverse grupuri de influență și prezența interesului de a discredita procesul pre-vettingului și eșuarea reformei, alții se arată convinși că Șor și Platon au reușit să influențeze procedurile de evaluare și să introducă oamenii lor în organele de autoadministrare ale procuraturii și sistemului judiciar. Experții menționează, că noul scandal din sectorul justiției vorbește despre problemele care puteau apărea în interiorul sistemului, ele fiind mai grave ca cele anterioare.

Ștefan Gligor, președintele Partidului schimbării, vede în acțiunile șefei de la Procuratura Anticorupție un sabotaj împotriva reformei justiției și a comisiei de evaluare. În opinia sa, Veronica Dragalin a încălcat codul deontologic al procurorilor și a divulgat informații obținute în urma cercetării, pentru care răspunderea este prevăzută de Codul penal. Politicianul crede, că Dragalin trebuie să demisioneze, iar Procuratura Anticorupție ar fi trebuit lichidată cu ani în urmă și creată de la zero.

Fadei Nagacevschi, ex-ministrul justiției, menționează că președinta a fost prevenită în mod repetat și în interiorul țării, și în afara ei, că este o reformă toxică, care va avea urmări. Din spusele lui, «acum Procuratura Anticorupție susține oficial, că întregul proces de evaluare/evaluare preliminară al Maiei Sandu s-a desfășurat efectiv în favoarea lui Shor și Platon prin Tatiana Răducanu, membră a comisiei de evaluare preliminară».

Alexandru Slusari, fost vicepreședinte al parlamentului, a scris pe rețelele de socializare, că este șocat de scrisoarea Procuraturii Anticorupție și speră că presa și societatea nu se vor preface că nu au observat nimic. El atrage atenția că autoritățile pun accentul pe cursul european al Moldovei, da în UE asemenea cazuri de rezonanță nu pot trece neobservate. Ex-deputatul amintește, că Răducanu a fost nominalizată în structura strategică, comisia de evaluare, direct de președintă, deși la acea vreme existau suspiciuni rezonabile și anchete jurnalistice împotriva ei. «Dacă informațiile prezentate în această scrisoare au dovezi convingătoare, atunci se pune întrebarea dacă doamna Maia Sandu mai are dreptul moral de a candida la următorul mandat prezidențial», - scrie Slusari.

Stanislav Pavlovschii, fost judecător la CEDO, crede că din punct de vedere juridic, astfel de acuzații din partea procuraturii sunt inacceptabile într-un stadiu incipient al urmăririi penale. El presupune, că în spatele acțiunilor șefei Procuraturii Anticorupție pot sta aspirații politice: «Dacă veți urmări reacțiile de pe rețelele de socializare, veți vedea că toți cei care au criticat-o anterior pe doamna Dragalin au început brusc să o aplaude. Cu alte cuvinte, ceea ce a făcut doamna Dragalin a fost un pas absolut corect din punct de vedere politic, si nu exclud că ea are careva planuri politice».

Și socialistul Adrian Lebedinschii este de acord cu fostul judecător european. «La procuratură, ca și în alte structuri, există interese diferite, s-au format diferite clanuri. Prin urmare, cei care se așteptau ca doamna Dragalin să danseze pe melodia altcuiva s-au înșelat foarte mult. Cel mai probabil, ea își vede deja viitorul politic. S-a vorbit mult despre asta în ultimii doi ani, iar publicitatea, bună sau rea, oricum este publicitate. Prin urmare, nu exclud deloc ca în viitor ea va deveni politiciană. În ceea ce privește vettingul propriu zis, acest proces este o ilegalitate», - menționează Lebedinschii. Din spusele sale, adresarea Veronicăi Dragalin poate deveni un motiv pentru ca cei care nu au trecut vettingul și pre-vettingul să conteste rezultatele și să primească de la stat despăgubiri fabuloase .

Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, amintește că este vorba despre o urmărire penală, în care figurează o funcționară de rang înalt, membră a Consiliului Suprem de Securitate, care are acces la secretul de stat și la sistemul decizional. În opinia sa, nu este o situație obișnuită, este cel mai semnificativ scandal de la lansarea reformei justiției, „o ecuație cu necunoscute și mai mari și mai multe detalii ar putea apărea în scurt timp”. Tănase crede că la această etapă anumite detalii ar fi ascunse pentru public, „deci nu putem înțelege întregul tablou».

Victor Surujiu