Săptămîna combaterii fraudelor în sectorul financiar a început în Moldova

Foto: tribuna.md

În Moldova a demarat săptămîna combaterii fraudelor în sectorul financiar şi bancar. În cadrul acesteia, luni a avut loc conferinţa internaţională "Frauda nu are frontiere. Programe, metode şi tehnologii antifraudă", organizată de Banca Naţională a Moldovei (BNM) pentru angajaţii băncilor comerciale ale ţării.

Potrivit agenţiei "Infotag", viceguvernatorul BNM, Ema Tăbîrţă, a spus că scopul urmărit de forum este îmbunătăţirea procedurilor de control al activităţii băncilor şi a altor instituţii din sfera financiară.

În perioada crizei economice îndelungate apar riscuri suplimentare pentru bănci. Este necesară înfiinţarea unui sistem adecvat de control asupra efectuării tranzacţiilor, pe orizontală şi pe verticală, în cadrul şi în afara băncilor şi a instituţiilor financiare. Aceasta se referă la intensificarea rolului managerilor, transparenţa tranzacţiilor, profesionalismul colaboratorilor, implementarea programelor speciale de evaluare a riscurilor de activitate cu clienţii potenţiali, a declarat responsabila.

Tăbîrţă a anunţat că BNM va prezenta săptămîna aceasta un ghid special pentru lucrătorii financiari, cu privire la tipurile de fraude, va desfăşura o serie de seminare de instruire şi traininguri pentru extinderea cunoştinţelor despre acest fenomen.

Reprezentantul Asociaţiei Băncilor din România, Doru Bulatu, a relatat, prezentînd un studiu privind fraudele şi ilegalităţile în sectorul bancar şi financiar, că problema vizează ţări cu economii bine dezvoltate, dar şi în tranziţie.

Cu ce se ocupă băncile? Administrează banii – ai clienţilor şi ai acţionarilor. Afacerea bancară este una specifică, înseamnă servicii prestate în expresie bănească, care sînt o pradă bună pentru tot felul de organizaţii criminale, şi pur şi simplu escroci care au decis să cîştige măcar o dată, dar mult, a spus expertul.

În opinia sa, o piedică în combaterea acestui fenomen este auditul intern slab din cadrul băncilor, incompetenţa colaboratorilor, lipsa unor regulamente interne de evaluare a riscurilor tranzacţiilor.

Lipsa controlului cuvenit asupra rulajului de bani şi a legalităţii tranzacţiilor au dus la colaps mai mulţi giganţi economici. De exemplu, cunoscuta companie de lactate "Parmalat", ai cărei administratori şi proprietari au admis delapidări directe şi cheltuieli contrar destinaţiei de $4 miliarde, care au avut ca rezultat falimentul acesteia, în anul 2003, a amintit expertul, precizînd că există suficiente precedente de acest fel.

Conform afirmaţiilor lui Bulatu, în condiţiile în care există metode verificate de combatere a fraudei, la bănci trebuie implementat controlul corporativ al eventualelor riscuri, auditul intern al rulajelor monetare, al admisibilităţii efectuării tranzacţiilor, trebuie elaborate regulamente interne pentru personal cu delimitarea strictă a atribuţiilor funcţionale ale fiecărui colaborator.

Este important să înţelegem că reputaţia unei bănci sau a unei instituţii financiare este garanţia viitorului ei prosper. Astfel, şi managerii, şi specialiştii de rînd trebuie să manifeste zero toleranţă la faptul dacă leul a fost pierdut din cauza colegului incompetent sau un milion de lei au fost furaţi din neglijenţa unui şef de secţie. Frauda trebuie combătută cu ritmuri în creştere, a recomandat reprezentantul Asociaţiei Băncilor din România.

Primul guvernator al BNM, Leonid Talmaci, a apreciat că problema nu constă în lipsa unor acte legislative adecvate, bune în domeniu.

"Trebuie puse în aplicare metode juridice funcţionale de combatere a ilegalităţilor şi a fraudei", a declarat el, comentînd propunerea de anulare a cotei de acţiuni ale băncii, procurate fără autorizaţia BNM, de la 5% la 3,9%.

"Limita de sub 5% nu rezolvă nimic. Sînt necesare mecanisme eficiente de combatere", a reiterat Talmaci.