O mișcare tectonică pentru Transnistria?

Rezoluția APCE, conform căreia “în a. 1992 Rusia a efectuat un act de agresiune militară contra Moldovei și a ocupat o parte din teritoriul ei ”, a deschis un anumit spațiu pentru manevre privind Transnistria. În ambele părți – de la “ocuparea” reală a regiunii transnistrene de către Rusia (oricum Europa a recunoscut faptul în sine) la “reîntoarcerea malului stîng în spațiul constituțional al Republicii Moldova”. La fel, și variantele propuse au fost diferite.

Dar totul, vorba analistului politic Igor Boțan în cadrul dezbaterilor în agenția IPN, va depinde de aceea cu ce se va termina operațiunea militară specială a Rusiei în Ucraina.

Cum APCE i-a făcut-o Moldovei

Zilele trecute la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei s-au desfășurat bătălii poziționale active: cine pe cine. APCE va supune Rusia unei pedepse demonstrative pentru evenimentele din Ucraina și o va izgoni din componența sa, sau Rusia însăși va trînti ușa și nu va mai achita taxa anuală în mărime de 33 mln. de dolari.

Pe 15 martie APCE , cu majoritate absolută de voturi, a aprobat decizia de a exclude Rusia din componența Consiliului Europei. Ce-i drept, în ședință președintele ei Tiny Kix a menționat, că înainte de votare Federația Rusă a depus cererea de ieșire, dar asta nu poate întrerupe procedura.

Cei din Consiliul Europei au alungat Rusia, dar nu au uitat că în toți acești ani FR a fost unul dintre donatorii principali, care împreună cu Franța, Germania, Italia și Marea Britanie asigura cca 57% din bugetul comun al CE. Și prin vocea secretarului general al CE Maria Pejchinovic- Bunich a cerut ca Federația Rusă să achite prima tranșă a contribuției pentru a. 2022, deoarece țara “are obligația juridică de a-și îndeplini obligațiunile financiare în conformitate cu programul bugetului organizației, calculat pentru perioada anilor 2022 -2025 (conform statutului CE(din punct de vedere juridic, Rusia va înceta să fie membru al organizației doar după încheierea anului financiar, adică la 31 decembrie). Drept răspuns, Rusia i-a recomandat CE să se autodizolve, dat fiind că de acum încolo importanța Consiliului Europei ca organizație internațională se va reduce semnificativ.

Cei din APCE s-au complăcut așa de mult în ideea cum poate fi pedepsită Moscova pentru agresiunea ei în Ucraina, că i-au făcut-o de pomină Republicii Moldova – au inclus în rezoluția privind excluderea Rusiei din Consiliul Europei amendamentul care prevede, că în a. 1992 FR a comis o agresiune contra Moldovei și a ocupat Transnistria. Prin aceasta, spun experții, autorii documentului i-au dat liber Rusiei în ce privește regiunea transnistreană. Nimeni nu a cerut opinia Chișinăului în această privință.

Varianta inițială a rezoluției nu presupunea menționarea Moldovei și a conflictului transnistrean. Dar s-au agitat delegații din România. În special – senatorul Titus Corlățean, propunerea căruia a fost subsemnată de reprezentanții Ucrainei, Franței, Estoniei, Marii Britanii, Georgiei și Turciei.

Din delegația Moldovei la APCE au făcut parte vicepreședinții parlamentului Mihai Popșoi (PAS) și Vlad Batrîncea (BCS), precum și deputații Ion Groza, Natalia Davidovici (PAS) și Adela Răileanu (BCS). Ei au participat la ședință nu fizic, ci online. Popșoi și Groza au votat pentru rezoluția care includea amendamentul privind ocuparea Transnistriei. Davidovici a avut o abținere tehnică, dar din cele relatate ulterior pentru Ziarul de Garda, să voteze ”pro” nu i-au permis niște probleme tehnice – “a dispărut sunetul, s-a blocat transmisiunea”. Batrîncea și Răileanu s-au abținut de la vot.

Ulterior, în cadrul conferinței de presă, Batrîncea a declarat că amendamentul privind ocuparea “nu a fost pus la vot. Era logic să fie cerută opinia Moldovei, fie și online, căci chestiunea ne privea nemijlocit, dar nu s-a făcut acest lucru. Decizia a fost luată în grabă, în baza emoțiilor. Noi nu avem nevoie de aceste jocuri geopolitice. Regretăm comportamentul lipsit de respect față de Moldova, încălcarea procedurilor ”. Și a anunțat intenția de a apela în acest context secretariatul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

“Probabil, formulările utilizate în rezoluția APCE decurg și repetă de fapt poziția oficială a Republicii Moldova, care a fost reflectată nu doar în numeroase declarații publice ale diferitor generații de guvernanți moldoveni, dar principalul – se conține în decizia Curții Constituționale a Moldovei din 2 mai, 2017, în care este invocată prezența ”forțelor armate de ocupație rusești ” în Moldova și “ocuparea militară a unei părți a teritoriului RM”. Astfel, rezoluția APCE nu putea să apară fără cauza inițială – decizia respectivă a autorității de jurisdicție constituțională a Moldovei ”, - a reacționat imediat la documentul adoptat MAE al nerecunosutei RPN .

Iar Chișinăul oficial, care nu a fost consultat de nimeni cu privire la amendamentul introdus, s-a pomenit într-o situația ambiguă.

Pe de o parte, a scris pe o rețea socială ex-deputatul Grigorii Petrenco, stabilit în Germania, să o accepți înseamnă să anulezi întregul proces de negocieri și de reglementare pașnică a problemei transnistrene. Iar să o critici și să o dezaprobi înseamnă “să mergi contra PACE și mai poți fi criticat în propria țară ”.

În rezultat, autoritățile moldovene au ocupat o poziție destul de echilibrată în actualele condiții. În timp ce ministrul de externe Nicu Popescu a declarat că declarația APCE are un caracter de recomandare și nu influențează procesele juridice (“Este opinia politică a parlamentarilor care reprezintă țările membre ale Consiliului Europei. RM va căuta în continuare soluții pentru reintegrarea țării prin dialog și negocieri”), președinta Maia Sandu a spus în cadrul conferinței de presă ținute împreună cu președintele român Klaus Iohannis, că Moscovei îi aparține rolul principal în tot ce ține de conflictul transnistrean și că “noi întotdeauna am cerut și cerem retragerea trupelor ruse din Transnistria și lichidarea munițiilor de pe malul stîng al Nistrului ”.

Rusia are mînă liberă?

Anterior, organizațiile internaționale, inclusiv Consiliul Europei, evitau orice formulări privind statutul regiunii transnistrene a Republicii Moldova. Doar că cereau permanent “retragerea totală și necondiționată a trupelor armate străine de pe teritoriul Moldovei ”.

Dar acum, zice vicepreședintele parlamentului Vlad Batrîncea, “forțele externe încearcă să atragă în acest fel Moldova în conflictul dintre Rusia și Ucraina ”. Asta în ciuda încercărilor Chișinăului oficial de a se distanța și a face trimitere la statutul de neutralitate al statului.

Anatol Plugaru, fost ministru al securității naționale, a apreciat “amendamentul ocupaționist ” al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei ca pe o “invitație la război”, care “le dă rușilor mînă liberă”.

“De fapt, amendamentul APCE ne pune într-o mare primejdie. Nu mă îndoiesc, că în rezultatul acestor procese raioanele din stînga Nistrului ar putea fi recunoscute de Federația Rusă. Dacă mai înainte deputații Dumei de stat din Rusia erau împărțiți în două tabere – să recunoască sau să nu recunoască independența Transnistriei,- de acum încolo aceste procese se vor accelera ”, - crede el.

În cadrul dezbaterilor organizate de agenția IPN, analistul politic Igor Boțan a declarat, că după adoptarea de către APCE a amendamentului privind ocuparea Transnistriei de către Rusia, își pierde puterea procesul de negocieri în format “5+2”, deoarece un stat cotropitor cel puțin nu poate fi în același timp pacificator și intermediar în conflictul provocat. Cel mult – “dacă Rusia va reuși să învingă Ucraina în război, ea într-adevăr va ocupa întregul teritoriu transnistrean și va avea posibilitatea să-l includă în așa numita “Novorosie”.

Politologul transnistrean Andrei Safonov vede în amendamentul promovat de delegația română la APCE privind ocuparea “o incitare la ieșirea Chișinăului din Acordul “Privind principiile reglementării pașnice a conflictului armat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova ” din 21 iulie,1992”. Și Chișinăul se poate speria, “dat fiind că a fost real pus la bătaie ”. În special de Washington, nu de europeni.

“Este grăitor că printre delegațiile care au propus amendamentul privind ”ocupația” se află reprezentanții României, Estoniei, Marii Britanii și Georgiei. Toate aceste țări duc o politică antirusească. Toate-s orientate spre Washington. SUA însă, formal, stă de o parte, căci acționează mai viclean. Au mai fost cazuri în care europenii își bagă singuri capul în lațul unor situații dubioase, iar reprezentanții Washingtonului stau de o parte și rîd ”, - a scris A.Safonov pe rețelele sociale.

Expertul transnistrean nu exclude, că “Occidentul și Rusia au început procesul global de împărțire a sferelor de influență, în cadrul căruia Occidentul, care înțelege că nu va putea ține RPN, îi dă de înțeles Rusiei: este sfera voastră. Dar pentru a ascunde rușinea acestui complot, face aluzii: nu noi cedăm Transnistria, ea este demult un teritoriu ocupat, și ce putem face noi ?”.

Despre o posibilă recroire a hărții regiunii noastre a declarat și jurnalistul Dmitrii Ciubașenco.

“Odată și odată finalul acestui război va fi fixat în actele politice și juridice. Este evident, că în rezultatul acestui conflict va exista o prăpastie, pe un mal se va afla Rusia, pe celălalt – Occidentul. Întreaga atenție este concentrată pe Ucraina, toată lumea așteaptă dezlegarea conflictului din această țară. Și dacă, Doamne ferește, războiul va veni și în Moldova, se pare că APCE deja a stabilit cum se vor termina toate. Transnistria, au decis cei din APCE, este un teritoriu cotropit de Rusia, adică de facto nu este Moldova. Hotarul acestei noi ”cortine de fier” între Rusia și Occident, APCE l-a trecut pe Nistru, pe alocuri (spre exemplu, la Bender) - și pe malul drept al lui ”, - a scris Ciubașenco pe pagina sa de Facebook.

“Revenirea Transnistriei în spațiul constituțional”

O altă variantă a evoluării evenimentelor (puțin probabilă, de altfel), spre care Chișinăul este împins activ de Ucraina, este “revenirea Transnistriei ocupate în spațiul constituțional al Republicii Moldova”. De facto, ar însemna implicarea RM în conflictul armat dintre Rusia și Ucraina.

Chemări similare răsună permanent de pe ecranele televizoarelor din Moldova, dacă acolo apar jurnaliști, politologi și experți ucraineni. Spre exemplu, recent jurnalistul Dmitrii Gordon, care a promis să apere Ucraina cu arma în mîini, dar a plecat grăbit la Lvov, în emisia postului Jurnal TV a îndemnat Moldova să “ ocupe Transnistria în timp ce noi deturnăm un mare număr de trupe rusești ”. “Este teritoriul vostru, intrați și ocupați-l”, - a declarat el.

Iar canalul de telegram ucrainean “Rezident”, cu trimitere la sursele sale în oficiul președintelui Ucrainei, a anunțat că cei din administrația președintelui Vladimir Zelensky i- ar fi propus “președintei Maia Sandu soluționarea problemei transnistrene ”: “Putem introduce acolo trupele noastre, după care vom transmite controlul misiunii polițienești a Chișinăului. Președinta Moldovei a refuzat acest scenariu, Sandu nu vrea să ofere Rusiei un pretext pentru o posibilă operațiune contra țării sale ”.

Mai ales că de la Moscova a răsunat deja un șir de avertizări. Agenția Infotag scrie că Constantin Zatulin, adjunctul președintelui Dumei de stat pentru treburile CSI și integrare euro-asiatică, a avertizat autoritățile Moldovei “privind încercările de a folosi situația din Ucraina pentru a-și reîntoarce Transnistria ”. “Acum Rusia este foarte aproape de Transnistria, și aventurile din partea Moldovei pot avea urmările cele mai triste ”, - a menționat politicianul rus, și a mai spus că FR nu plănuiește activarea contingentului său de pacificatori din Transnistria, care “la moment nu participă la situația care ține de operațiunea militară specială în Ucraina ”.

Teoretic, mai există o variantă a “revenirii Transnistriei în spațiul constituțional al Republicii Moldova ”. A sonorizat-o Igor Boțan, care a subliniat că această variantă va putea fi posibilă dacă ”Rusia își va zdrobi dinții de Ucraina”. Atunci, spune el, poate prinde bine rezoluția APCE privind ocupația regiunii din stînga Nistrului.

“În acest caz am putea aborda problema prin următoarea prismă: au fost 30 de ani de ocupație, în care voi, băieți, ați blocat dezvoltarea noastră. Dacă va fi găsită o soluție corectă, reîntoarcerea Transnistriei în spațiul constituțional va costa ceva, și acei bani pot veni din proprietățile înghețate ale Federației Ruse ”, - a declarat expertul. Deși, a spus el, chiar dacă Transnistria va fi dată Moldovei, “aceasta nu știe ce să facă cu ea, și aici este problema principală ”.

“Opinia declarativă a unei organizații declarative”

De altfel, posibil că amendamentul “ocupaționist” al APCE așa și nu va avea careva urmări cu bătaie lungă, deoarece deciziile APCE nu au o putere juridică. Vladimir Jarihin, director adjunct al Institutului țărilor CSI, a declarat pentru agenția ТАSS, că rezoluția adoptată recent privind ocuparea Transnistriei în îndepărtatul an 1992 este o “declarație declarativă a unei organizații declarative ”.

Despre asta a vorbit “pe urme proaspete” ministrul de externe Nicu Popescu - că, în ciuda formulărilor sonore, rezoluția APCE nu are putere juridică și este doar o anumită poziție politică. La urma urmei, nu APCE și țările care au votat amendamentul despre ocupația țării au semnat la 21 iulie, 1992 acordul “Privind principiile reglementării pașnice a conflictului armat din regiunea Transnistreană a Republicii Moldova”, și nu ele în vor denunța. Iar Chișinăul oficial, cum se vede din declarațiile făcute cu privire la Ucraina, nu au asemenea intenții.

Politologul german Stefan Wolff, specialist în domeniul securității internaționale, crede că, în afară de Chișinău, și conducerea Transnistriei este interesată să păstreze actualul status-quo în problema transnistreană.

“Transnistria depinde economic de Rusia, privind subsidiile pentru gaze și achitarea pensiilor, precum și banii trimiși de transnistrenii care muncesc în Rusia. Întreruperea acestor fluxuri financiare ar duce la prăbușirea economiei enclavei, ceea ce ar afecta și cealaltă parte a Moldovei, dat fiind că energia electrică pentru Moldova este produsă în Transnistria pe gaze rusești , - îl citează pe expertul german portalul românesc G4Media, - În același timp, Uniunea Europeană este principala piață de desfacere a exporturilor din Transnistria, care folosește beneficiile acordului de liber schimb între Moldova și Bruxelles din a. 2014 pentru a-și vinde produsele agricole, textile,metalurgice și de alt ordin ”.

Wolff mai menționează, că “conglomeratul companiilor “Șerif”, care domină viața politică și economică a Transnistriei și formează oligarhia puternică a regiunii, are nevoie de un context pașnic pentru a-și continua comerțul – legal și ilegal – cu Moldova și Ucraina”.

Așa că, dacă situația în jurul Transnistriei va depinde doar de Chișinău și Tiraspol, nimeni nu va merge la o acutizare. Mai mult, susține canalul de telegram “Mămăliga și Tocana” cu trimitere la “surse sigure”, în prezent au loc negocieri tainice active privind Transnistria,inclusiv cu participarea Germaniei și Rusiei, chipurile pentru aceasta la Chișinău a sosit o delegație transnistreană în frunte cu Victor Gușan, președintele și proprietarul holdingului “Șerif”. Se pare că el a avut întrevederi cu vicepremierul pentru integrare Oleg Serebrean, “unul dintre vicepreședinții partidului aflat la guvernare și doi reprezentanți ai comisiei pentru reintegrare”. “МТ” scrie, că lucrurile merg spre soluționarea pașnică a problemei privind acordarea ”unui statut mai special” regiunii transnistrene .

Vom vedea dacă acești insideri au dreptate. Și cum se va încheia operațiunea militară specială a Rusiei în Ucraina, de care depinde cum va arăta ”harta regiunii” în rezultat. Căci,, chiar dacă Moscova nu intenționează să recunoască independența Transnistriei, este evident că în caz că trupele rusești vor intra în regiunea Odesa și vor ajunge la hotarul dintre Ucraina și RPN, blocada regiunii transnistrene va fi anulată, și Chișinăul oficial nu va mai dispune de instrumente de influență pe teritoriul de dincolo de Nistru.

Xenia Florea