Puterea stiri: 7441
Criza energetică stiri: 1120

Cum poate Moldova să treacă peste «cîmpul minat» întreagă și nevătămată

2 mar. 10:00 (reactualizat 2 mar. 22:21)   Război în Ucraina
17394 0

Prezentatorul TV din Rusia, Vladimir Soloviov, a spus într-o ediție recentă a emisiunii sale: ”Dacă occidentul ne-a impus deja sancțiuni atît de monstruoase, merită oare să ne limităm doar la Ucraina?”. Care este sensul acestei fraze? Că, posibil, conducerea rusă va decide să ajungă și la hotarele altor republici din fosta URSS. Mai ales dacă va vedea în cuvintele și acțiunile conducerii acestor țări un pericol pentru securitatea Rusiei. Drept exemplu, putem aduce cuvintele lui Zelensky în cadrul Conferinței de securitate de la Munchen despre faptul că Ucraina trebuie să-și revadă statutul de stat non-nuclear. Discursul lui Zelensky a fost în mod repetat întrerupt de aplauze, iar conducerea rusă a făcut trimitere la el ca la o justificare a necesității de a demilitariza Ucraina. Aceasta este realitatea geopolitică. Noi vom fi nevoiți să ținem cont de ea.

Reieșind din aceasta, evident, este de dorit ca conducerea de vîrf (și nu doar) a țării să fie foarte precaută în expresii și acțiuni. E necesar să o facă și pentru că, în ciuda numărului mare de țări-prietene și parteneri de dezvoltare, reieșind din reacția lor la evenimentele din Ucraina, nimeni nu ne va ajuta, în afară de sfaturi, sancțiuni impuse Rusiei. Și, posibil, ne vor oferi și ceva bani.

Îndemn la unitate și solidaritate

La începutul acestor evenimente, așa a fost. Încă în seara zilei de 24 februarie, în emisia Televiziunii publice, președinta Moldovei sublinia că Republica Moldova este o țară neutră și nu va participa la conflicte militare. ”Neutralitatea este consfințită în Constituție. Pentru neutralitate au votat cetățenii. Fiind o țară neutră și pașnică, ne este greu, și eu sper că se ține cont de aceasta. Republica Moldova este un meleag minunat, noi vrem ca el să fie al nostru în continuare și ca el să trăiască în pace”, a spus Maia Sandu.

În aceeași zi, președinta a avut o întrevederea cu deputații din fracțiunile parlamentare - a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) aflat la guvernare, și a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, aflat în opoziție. S-a discutat despre situația în regiune și în Moldova, în lumina acțiunilor militare din Ucraina. Vom menționa, că la întrunire au fost invitați reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare, dar deputații partidului ”Șor” au refuzat să participe. Șefa statului le-a vorbit deputaților despre măsurile deja întreprinse de autorități și i-a îndemnat să se unească pentru a asigura securitatea cetățenilor Moldovei.”Responsabilitatea noastră comună este siguranța cetățenilor. Noi trebuie să oprim îndemnurile la ură și război, pentru a nu permite divizarea cetățenilor noștri într-un moment atît de complicat”, a menționat președinta.


Majoritatea cetățenilor Moldovei au perceput această întrunire (prima din timpul președinției Maiei Sandu) ca pe un semnal important și pozitiv, care vorbește despre dorința autorităților de a consolida societatea.

Mai mult, a doua zi a avut loc și întrevederea (la fel - prima) cu liderii opoziției neparlamentare. La ea au fost invitați liderii Congresului civic, ai partidului ”Democrația acasă”, ”Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, PDM, PLDM, ”Partidului Nostru”, ”Partidului Schimbării”, ”Platformei DA” și ai altor formațiuni politice. Șefa statului a discutat și cu ei situația creată odată cu începerea conflictului armat din țara vecină. Serviciul de presă al președinției a informat că Maia Sandu a vorbit despre acțiunile autorităților privind asigurarea securității cetățenilor țării noastre și ajutorarea refugiaților din Ucraina. Ea a chemat la unitate și solidaritate și a cerut participanților să contribuie la consolidarea societății, fără a admite ura și dezinformarea. Șefa statului a vorbit despre necesitatea întreprinderii unor eforturi comune, inclusiv cu implicarea rețelelor partinice și a aleșilor locali.

Toate aceste consultări și declarații ale președintei subliniază statutul de neutralitate a țării, ele chiar pot contribui la unirea întregii societăți și la normalizarea situației.

O cenzură selectivă?

Pentru 60 de zile, în țară a fost introdusă stare de urgență. Mulți comentatori cred că a fost un pas corect. Despre aceasta pentru site-ul Noi.md a declarat Anatol Plugaru, deputat în primul parlament al Moldovei, fost președinte KGB, primul ministru al Securității Naționale, ex-ministru adjunct al Afacerilor Externe.

”Cred că introducerea stării de urgență pe teritoriul Moldovei era necesară. Nu pentru că eu văd acum că există temeiuri serioase pentru aceasta. Însă războiul este așa o chestie … Încă pe 23 februarie părea imposibil ceea ce a avut loc pe 24 . Așa și în contextul dat. Există un pericol serios că toate acestea vor trece pe teritoriul nostru, noi semănăm cu o casă fără un perete. Așa că din acest punct de vedere eu o susțin pe doamna președintă”.

Însă, odată cu introducerea stării de urgență, s-a înăsprit și cenzura. În aceste zile SIS a blocat, unul după altul, mai multe site-uri, inclusiv «Спутник»-ul rusesc. Instituția a îndemnat «toți administratorii surselor de informare online să înlăture imediat articolele/informația neveridică privind escaladarea situației în Ucraina, precum și mesajele care incită la ură, revolte în masă sau război”.

Mesajul este foarte corect, însă în opinia unor politicieni, jurnaliști și comentatori nu există dovezi că anume site-urile blocate au difuzat falsuri și au incitat la ură. Doar că în publicațiile lor acestea s-au bazat în fond pe datele părții ruse. Adică, în ciuda neutralității declarate, din punct de vedere informațional Moldova a luat totuși partea unui participant la conflict. Unde mai pui că unele persoane suspuse și-au permis să manifeste propria atitudine emoțională față de evenimentele din țara vecină.

”Regretăm faptul că cei de la guvernare înțeleg eronat ce înseamnă consens național și mesaje de solidaritate, la care ne-au îndemnat acum cîteva zile. Noi am fost deplin deschiși spre stabilirea acestui consens național, dar acum se atestă o schimbare bruscă de atitudine, ceea ce ne duce la gândul că regimul de la guvernare a primit noi directive din străinătate și au renunțat la ideea unității sociale.

Unul dintre punctele-cheie ale acordului dintre deputații PSRM și președinta Maia Sandu și reprezentanții partidului aflat la guvernare pentru a ajunge la un consens național a fost renunțarea la promisiunile geopolitice, și acest punct a fost încălcat unilateral de guvernare”, - se spune în declarația Partidului Socialiștilor.

Socialiștii au atras atenția că în timp ce opoziția, autoritățile locale și întreaga societate s-a mobilizat pentru a pune capăt panicii și fricii, pentru măsuri umanitare, unii propagandiști ai Televiziunii publice și mai multe posturi TV private contribuie la incitarea la ură și scindare, ale căror urmări în opinia autorilor documentului, pot fi doar negative.

”Subliniem că mesaje geopolitice, care promovează ura, inclusiv națională, chemările insistente la unirea Republicii Moldova la alt stat - nu sunt primite normal de societate și o dezbină într-un moment foarte important, cînd trebuie să fim cu toții uniți.

Cerem conducerii statului, dar și tuturor instituțiilor media, să dea dovadă de maximă responsabilitate, echilibru și multă înțelepciune, pentru a păstra calmul și pacea interetnică în Republica Moldova. Orice decizie luată la emoții sau în baza indicațiilor de peste hotarele țării poate provoca daune imense țării noastre și poporului pașnic, care așteaptă îmbunătățirea calității vieții și nu dezbinare.

Doar prin acțiuni echilibrate și chibzuite, în interesul cetățenilor Republicii Moldova, poate fi păstrat consensul național stabilit acum câteva zile», - se spune în declarația PSRM.

În contact strîns

”Schimbarea cursului”, despre care vorbesc socialiștii, s-a produs imediat după convorbirea telefonică a Maiei Sandu cu secretarul de stat al SUA Anthony Blinken în seara zilei de 25 februarie.

În general, în aceste zile președinta Moldovei se află în contact permanent cu partenerii occidentali.

26 februarie – convorbire telefonică cu președintele Franței, Emmanuel Macron.

27 februarie – convorbire telefonică cu Pedro Sanchez, prim-ministrul Spaniei .

27 februarie – convorbire telefonică cu Mark Ruegge, prim-ministrul Olandei .

27 februarie – convorbire telefonică cu Oliver Varheini, comisar european pentru politică de vecinătate.

28 februarie – întrevedere cu ambasadorul SUA, Kent Logsdon.

28 februarie – convorbire telefonică cu președintele Sloveniei, Borut Pahor.

Și asta numai din partea președinției. Mai multe negocieri cu colegii și partenerii externi au avut prim-ministra Natalia Gavrilița și membrii cabinetului ei.

Și asta nu e tot. În aceste zile în Moldova are loc un val de vizite la nivel înalt. Pe 1 martie, Republica Moldova a fost vizitată de Helga Schmid, secretar general OSCE, pe 2 martie – Josep Borrel, Înalt reprezentant UE pentru Afaceri Externe. Este așteptată vizita lui Oliver Varhey, comisar european pentru politica de vecinătate.

Mai multe declarații încurajatoare a făcut în aceste zile vicepremierul Nicu Popescu, ministru de Externe al Moldovei. În emisia unui post TV el a spus: Noi facem tot posibilul ca țara noastră să nu nimerească în focarul conflictului, dar în același timp avem obligația să ne pregătim pentru toate scenariile. Facem apel la calm, la încetarea dezinformării, a încercărilor de divizare a societății, a propagandei războiului. Ne-am ciocnit de încercările de a importa propaganda pro-război în spațiul public. Este important ca neutralitatea noastră să nu fie subminată”.

Și principalul – Moldova nu va adera la sancțiunile UE și SUA contra Rusiei. Această declarație a lui Popescu a avut un ecou foarte pozitiv al majorității cetățenilor republicii noastre. Chiar dacă a răsunat anume în ziua în care băncile moldovenești și casele de schimb valutar au încetat să mai lucreze cu rubla rusească. Poate este o simplă prudență pe fondalul fluctuațiilor cursului rublei, însă acest pas poate fi apreciat ca unul neprietenos, care nu este în folosul Moldovei – căci s-ar putea ca în viitorul apropiat să avem la hotarele noastre una dintre cele mai puternice armate din lume.

Transnistria: zona unei atenții sporite

Există suficiente temeiuri pentru o astfel de interacțiune a autorităților moldovenești cu reprezentanți suspuși europeni și americani. Și nu e doar fluxul nemaivăzut de refugiați. Este și acel «perete deschis», despre care a vorbit Plugaru: nerecunoscuta Republică Moldovenească Nistreană, unde există cele mai mari depozite de muniții și unde este amplasat Grupul operativ al armatei ruse (OGRV) .

Iată ce spune Plugaru despre cel mai prost scenariu posibil: «Doamne ferește! La Colbasna se află rezerve nebunești de muniții care nu-s neutralizate! Dacă, nu dă Doamne, începe ceva, va exploda nu numai întreaga zonă – nu va mai exista jumătate din Rezina. Acel grup de armată, care se află azi în Transnistria, nu reprezintă un pericol ca forță armată. Deși numeric ea nu cedează armatei noastre. Însă evident, dacă au noștri vor lua partea Ucrainei, ei se vor implica». Principalul, în opinia ex-ministrului securității, este ca pe teritoriul nostru să nu pătrundă, sub chip de refugiați, tot felul de radicali, capabili să organizeze provocări în zona de securitate.

Din fericire, deocamdată nu există premize pentru un asemenea scenariu. Administrația transnistreană înțelege gravitatea situației și se comportă maxim precaut, pentru a evita orice acutizări.

Cu un mesaj foarte echilibrat a ieșit pe 26 februarie liderul nerecunoscutei RMN, Vadim Krasnoselskii, care a declarat că Transnistria nu are și nu va avea careva planuri cu caracter agresiv în raport cu Ucraina, în special reieșind din faptul că în regiune locuiesc cca 100 de mii de cetățeni ai Ucrainei. El a menționat că în aceste zile unele publicații și diverse rețele sociale difuzează zvonuri și informații neveridice despre o oarecare amenințare din partea Transnistriei, despre un presupus atac și alte bănuieli neadecvate. «Pot spune cu fermitate: cei care răspîndesc aceste informații mincinoase ori nu cunosc deloc situația, ori, fiind provocatori, escaladează în mod intenționat situația”, a subliniat el.

”Reieșind din evenimentele din Ucraina, eu am semnat un decret prin care a fost creat un Staff Operativ pentru acordarea asistenței tuturor cetățenilor străini care ajung în Transnistria. Direcția noastră a fost și este sigură. Noi vom face totul pentru a ajuta locuitorilor Ucrainei, care s-au pomenit într-o situație dificilă de viață. Să nu credeți provocatorilor și escrocilor, priviți treaz la situație și acordați sprijinul posibil celor care au nevoie. Vă asigur că Transmistria este alături și mereu gata să ajute oamenii pașnici”, - a declarat V.Crasnoselschii.

Pentru a arăta caracterul pașnic și lucrativ al relațiilor dintre ambele maluri ale Nistrului, pe 28 februarie la Chișinău a avut loc o întrevedere a reprezentanților procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană Oleg Serebrean (Chișinău) și Vitalii Ignatiev (Tiraspol).

Opriți-i pe autorii de falsuri și pe alarmiști

Trebuie să recunoaștem: toate autoritățile moldovene oficiale, cu mici excepții, chiar măsoară fiecare pas și fiecare ieșire în public. Excepție fac anumiți reprezentanți ai partidului aflat la guvernare, unele partide neparlamentare de dreapta și unele mass-media, care, în pofida îndemnului președintei, nu numai că nu respectă echidistanța în prezentarea informației, dar deseori publică falsuri care seamănă ură și dușmănie, dar nu au fost supuse unor sancțiuni.

Printre cei care seamănă panică este ex-premierul Ion Sturza, care a declarat alarmist că ”Putin a declarat război Republicii Moldova și pretinde la teritoriul ei”. Din fericire, dl Sturza nu deține careva posturi în stat și exprimă doar opinia proprie. El nu locuiește în Republica Moldova și nu riscă nimic.

Iar zvonurile și dezinformarea despre care a vorbit Krasnoselskii există foarte multe și structurile oficiale moldovenești mereu trebuie să respingă falsurile.

Chiar în prima zi a conflictului armat, mulți cetățeni au primit mesaje privind mobilizarea armată. Guvernul s-a văzut nevoit să respingă această informație: ”Cetățenii Moldovei au primit mesaje false privind mobilizarea în armată. Guvernul neagă oficial această manipulare. Nu este făcută și nu se preconizează o mobilizare”, se spunea în declarația oficială. Autoritățile mai anunțau că poliția va investiga și-i va urmări penal pe cei care difuzează mesaje false.

Da peste două zile – un nou fals. În internet a apărut o informație precum că Republica Moldova intenționează să participe la acțiunile militare din Ucraina. Și din nou o dezmințire oficială: ”Este o informație falsă! Republica Moldova este o țară neutră și va continua să respecte normele acestui principiu constituțional. Țara noastră nu participă nici într-un fel la conflictul armat din Ucraina. Autoritățile iau toate măsurile pentru ca evenimentele din regiune să nu afecteze securitatea și liniștea cetățenilor noștri”.

Dar ori frica are ochi mari, ori cineva nu vrea ca în Moldova să domnească calmul, în rețea au început să apară zvonuri că în Republica Moldova bărbații au interdicția să părăsească țara și pe 28 februarie guvernul a fost nevoit să publice încă o dezmințire: ”Guvernul Republicii Moldova nu a impus interdicții de ieșire din țară pentru cetățenii Republicii Moldova de sex masculin. Îndemnăm cetățenii să obțină informații din surse credibile”, - se spune în mesajul publicat pe canalul de Telegram - Prima Sursă, și se subliniază faptul că informațiile false trebuie întrerupte.

Între timp, cu începerea livrărilor de arme în Ucraina de către țările occidentale, a apărut un zvon nou – unii utilizatori ai rețelelor sociale se tem că anume prin Moldova țările NATO livrează armament în Ucraina. Cică, o încărcătură de muniții a și ajuns din România pe aerodromul militar Mărculești și în scurt timp se va îndrepta (sau deja s-a îndreptat) spre Ucraina. Să sperăm că este un fals și că în cel mai scurt timp reprezentanții oficiali vor dezminți această informație.

Să mai sperăm că va fi dezmințit oficial și zvonul precum că tuturor instituțiilor medicale li s-a dat ordin de dislocare a spitalelor de campanie, în așteptarea unui număr mare de răniți. Asemenea zvonuri pot doar semăna panică în societate și așa electrizată.

Și să mai sperăm că țările NATO, care au o influență majoră asupra conducerii RM, vor face tot posibilul pentru ca mica și pătimita noastră țară neutră să nu fie aruncată în focul războiului.

Deci, cu o politică echilibrată, precaută și pașnică, Moldova poate spera să treacă cu bine între Scylla și Charybda și să păstreze pacea, calmul civic și statalitatea.

Vladislav Bordeianu


Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre faptul că zborurile directe către Moscova au fost interzise?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав