Război programat sau o catastrofă imprevizibilă?

Foto: primulrazboimondial.blogspot.com

În urmă cu 100 de ani, pe 28 iunie 1914, în oraşul bosniac Sarajevo a fost ucis arhiducele Franz Ferdinand.

După aproximativ o lună a izbucnit Primul Război Mondial, în urma căreia au murit principalele trei imperii din acea perioadă: Rus, Austro-Ungar şi Otoman. De ce acest atentat a generat urmări globale?

În ultimii ani, se afirmă tot mai des că Serbia şi Rusia, care a stat în spatele ei, sunt principalii vinovaţi de conflictul global, prin aceasta încercînd să pună în umbră planurile Berlinului, Vienei, Londrei, Parisului şi altor jucători mondiali legate de reîmpărţirea sferelor de influenţă în lume, acapararea surselor de materii prime, stabilirea controlului asupra căilor de transport.

Tentativele de a face Serbia şi Rusia responsabile de izbucnirea Primului Război Mondial corespund, printre altele, cu procesul noii consolidări a puterii economice şi pretenţiilor geopolitice ale Germaniei. În ultimii 20 de ani, în Germania se poate observa o tendinţă clară de renunţare la moştenirea „Şcolii Fischer”, care există în Germania din anii 1960. Fritz Fischer este unul din cei mai mari istorici germani care a dovedit foarte convingător că Germania a fost cea care a împins omenirea spre Primul Război Mondial pentru reîmpărţirea sferelor de influenţă, cucerirea de colonii şi acapararea surselor de materii prime.

Nu au fost găsite documente noi care să absolve de responsabilitate Germania în legătură cu declanşarea Primului Război Mondial. În schimb, sunt folosite activ paralele istorice cu ziua de azi, foarte dubioase. De exemplu, savantul britanic Chris Clarck consideră că în urma evenimentelor tragice din oraşul bosniac Srebrenica din vara anului 1995 trebuie să fie reexaminat rolul istoric pe care l-a avut în Europa Serbia şi aliatul ei, Rusia.

În cazul de faţă, este util să apelăm la documente. Printre altele, reamintim că în 1912, cu doi ani înainte de atentatul de la Sarajevo, Statul Major al Austro-Ungariei a elaborat planuri detaliate referitoare la atacuri preventive simultane asupra Serbiei şi Rusiei. Pentru justificarea unei asemenea operaţiuni este necesar un motiv, potrivit căruia Serbia şi Rusia vor fi responsabile pentru război. Şeful Statului Major General al Armatei Prusace, Helmuth von Moltke, a menţionat într-o scrisoare adresată omologului său austro-ungar: „Trebuie să fie găsit un motiv pentru război, trebuie ca motivul să vină din partea slavilor”. Un astfel de motiv (şi nu cauză!) a fost atentatul săvîrşit de naţionalistul bosniac, Gavrilo Princip.

În ceea ce priveşte cauzele Primului Război Mondial, există o dispută continuă între două concepţii cheie. Prima presupune că este vorba de „un război programat” (War by Timetable), noţiune introducă în circulaţie în anul 1969 de istoricul britanic A. J. Taylor. Oponenţii lui insistă asupra faptului că acest conflict a fost provocat de o serie de accidente tragice, neîncrederea dintre puteri şi lipsa unei coordonări între monarhii. Însă susţinătorii ambelor concepţii consideră că divergenţele din acea perioadă dintre marile puteri ar fi putut fi reglementate cu greu pe cale paşnică. Tentativele de acuza Serbia şi Rusia reprezintă negarea obiectivităţii procesului istoric.