“Biscuiței” de la Blinken: Statele Unite ca sponsor principal al „consolidării capacității de a organiza alegeri prezidențiale”

Miercuri, 29 mai, în vizită la Chișinău a sosit secretarul de stat al SUA Antony Blinken. Avionul său a aterizat după amiază, însă chișinăuienii au simțit chiar de dimineață apropiata vizită a oaspetelui american: străzi blocate, ambuteiaje pe drumuri și cerul închis între orele 8:00 - 21:00. Au observat și lunetiștii pe acoperișul palatului prezidențial. Bine că nu au sudat gurile de canal și nu au conservat podurile caselor, ca în a.2011, în timpul vizitei lui John Biden, pe atunci vicepreședinte SUA.

În ajunul vizitei postul de radio “Vocea Americii” a anunțat că Blinken a mers în Europa de Est “ pe fondul îngrijorărilor cu privire la Ucraina, Moldova și Georgia”.

Ucraina, din cauza succeselor forțelor armate ale FR pe direcția Harkov. The Washington Post scrie că acum administrația Biden examinează două contramăsuri dure pentru a opri avansarea Rusiei în Ucraina. Prima: pedepsirea Chinei pentru că livrează Moscovei tehnologii-cheie. Americanii au descoperit că China a devenit cel mai mare furnizor a 50 de mărfuri cu dublă utilizare „de înaltă prioritate” pentru Federația Rusă. Conform datelor SUA, ponderea RPC în importurile rusești ale acestor bunuri a crescut de la 32% în a. 2021 la 89% în 2023. Anterior, Antony Blinken, care la finele lui aprilie zburase la Beijing pentru a convinge partea chineză să nu acorde “ajutor CMI rus”, declara pentru BBC că aceste mărfuri cu dublă utilizare “ajută Rusia în eforturile de urgență de a accelera producția de muniție, tancuri, vehicule blindate și rachete”.

A doua contramăsură, examinată de Washington: ridicarea restricțiilor privind utilizarea armelor americane cu rază scurtă de acțiune de către Forțele Armate ale Ucrainei pentru atacuri pe teritoriul Rusiei. Mai mult, șeful Departamentului de Stat al SUA face lobby activ pentru această idee. Presa americană scrie că în timpul recentei vizite a lui Antony Blinken la Kiev “a auzit relatări directe despre succesele recente ale Rusiei în apropiere de Harkov și în alte locuri din estul țării. Ceea ce a auzit l-a alarmat așa de mult, că a cerut colegilor săi din administrație să revadă interzicerea atacurilor ucrainene de către artileria americană și rachetele cu rază scurtă de acțiune asupra Rusiei”.

După vizita la Chișinău, Antony Blinken a mers la Praga pentru a participa la întrevederea neformală a miniștrilor afacerilor externe a țărilor NATO, în vederea pregătirii summit-ului din iulie de la Washington. Conform datelor Reuters, la această întrevedere reprezentanții țărilor NATO au discutat despre permiterea Ucrainei să tragă cu arme occidentale asupra țintelor de pe teritoriul Federației Ruse.

Ideea e că “oficialii americani sunt îngrijorați de faptul, că Rusia adună trupe și echipamente pentru a ataca Harkov și alte orașe din estul Ucrainei, aproape de graniță. Artileria americană și rachetele cu rază scurtă de acțiune ar putea atinge aceste ținte cu evitarea loviturilor profunde în teritoriul rus. Pînă nu demult SUA limitau utilizarea lor pe teritoriul Ucrainei, și Forțele Armate ucrainene nu puteau ataca marile centre de logistică și de concentrare a trupelor rusești în străinătate. Dar asta s-a schimbat, deoarece alți membri NATO au făcut presiuni asupra lui Biden ca acesta să ”slăbească lesa”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele francez Macron, Republica Cehă, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Țările de Jos și Suedia s-au exprimat în favoarea ridicării interdicției de a lovi teritoriul Rusiei. Printre țările care deocamdată exclud ridicarea interdicției de a folosi armele transmise Kievului pentru nimicirea țintelor în FR este Italia, Spania, Belgia. Germania inițial a fost împotrivă, dar deja joi presa internațională scria, cu trimitere la o sursă informată, că Olaf Scholz, cancelarul RFG, și-a schimbat poziția și nu se mai opune ideii de a permite Ucrainei să folosească arme occidentale pentru a ataca teritoriul Rusiei.

Marți, 28 mai, la Bruxelles s-a desfășurat întrevederea șefilor ministerelor de apărare din țările UE, și nu s-a ajuns la un consens în chestiunea dată. De aceea se presupune că în timpul vizitei sale de două zile în Cehia Antony Blinken va lucra activ cu partenerii europeni la subiectul ridicării restricțiilor privind utilizarea armelor occidentale de către Forțele Armate ale Ucrainei și anularea unor „linii roșii”, care, așa cum a spus secretarul general al NATO Stoltenberg, „legau mîinile ucrainenilor”. ”Cum se vede, acesta este obiectivul-cheie al actualei vizite est-europene a șefului Departamentului de Stat al SUA. Blinken însuși, așa cum a raportat The New York Times în aceste zile, a spus că Washingtonul își va „adapta și ajusta poziția cu privire la această problemă.”.

Georgia. Acțiunile celor de la Tbilisi irită tot mai mult Washingtonul. Asta a început nu cu adoptarea de către georgieni a “legii privind agenții străini”. Asta durează deja de ceva ani: Tbilisi nu transmite Kievului arme, nu a introdus sancțiuni împotriva Rusiei, nu intenționează să deschidă “al doilea front” împotriva Moscovei, a suprimat „maidanul” de anul trecut, care ar fi putut aduce la putere o conducere mai ascultătoare și, în general, urmărește o politică prea independentă, cu invocarea intereselor naționale.

Desigur, nu poate fi vorba despre o alianță dintre Georgia și FR, cum încearcă acum, după adoptarea legii ce reglementează activitatea ”agenților străini”, să convingă Bruxellesul și Washingtonul, însă faptul că părțile dezvoltă relații pragmatice provoacă nemulțumirea partenerilor occidentali.

“Deși Ucraina va fi principalul punct de pe ordinea de zi, la Praga miniștrii NATO vor discuta și despre evoluțiile din Georgia, care, la fel ca Ucraina, caută aderarea la NATO. Există dezbateri în țară cu privire la un proiect de lege despre care mulți cred că a fost adoptat sub influența Moscovei pentru a contracara aspirațiile occidentale ale Georgiei”, scrie ”Vocea Americii” în comentariul privind vizita actuală a lui Antony Blinken în Europa de Est.

Poziția secretarului de stat al SUA cu privire la această problemă este clară și categorică: Blinken a anunțat deja o „revizuire fundamentală” a relațiilor cu Georgia din cauza „legii agenților străini” și a unei „noi politici de restricție a vizelor împotriva persoanelor responsabile de subminarea democrației în Georgia”, precum și membrilor familiei acestora. Deși și în SUA există niște legi care reglementează activitatea agenților străini, inclusiv Actul de înregistrare a agenților străini (Legea FARA), adoptat în a.1938, iar în prezent Franța examinează și adoptă respectivul proiect de lege privind prevenirea imixtiunii străine, care prevede crearea unui registru special al agenților străini. Dar ce i se permite lui Jupiter nu i se permite taurului, prin urmare legea georgiană „Cu privire la transparența influenței străine” „este o amenințare la adresa integrării europene a Georgiei”, „Rusia este în spatele acestor pași anti-occidentali în Georgia”, „această lege are scopul de a suprima disidența și de a reprima societatea civilă și mass-media independentă”.

După ce Washingtonul a introdus un șir de sancțiuni în raport cu conducerea Georgiei, urmează coordonarea cu partenerii europeni a următorilor pași pentru a face presiuni asupra Tbilisi și a forța autoritățile georgiene să anuleze „legea agenților străini” sau să atenueze prevederile acesteia. Ceea ce, probabil, va face Blinken în cadrul actualei sale vizite. Patru țări UE - Estonia, Olanda, Cehia și Suedia - au propus deja anularea regimului fără viză pentru cetățenii georgieni, dar Ungaria și Slovacia pot bloca această decizie. Nu-i exclus, că în octombrie Georgia va fi lipsită de statutul de candidată la UE. În tot cazul, asemenea semnale vin deja din diverse organe de conducere ale UE.

Moldova. Secretarul de stat american s-a oprit la Chișinău în drum spre summit-ul miniștrilor de externe ai țărilor NATO. Înainte de vizita acestuia în Republica Moldova, “Vocea Americii” a anunțat că “există semne că Rusia examinează posibilitatea unor noi acțiuni în Moldova, ceea ce contrazice dorința țării de a se integra în Europa”, iar acest lucru îngrijorează Statele Unite.

Probabil, prin “ posibilitatea unor noi acțiuni în Moldova ” este subînțeles un posibil rezultat neunivoc în alegerile prezidențiale din toamnă. Configurația actuală a puterii în Republica Moldova satisface deplin Washingtonul și Bruxellesul: Chișinăul oficial este militant, conștiincios și, cum scria o publicație, „la nivel de retorică demonstrează că este în continuare unul dintre ultimele avanposturi ale luptei împotriva Rusiei și pentru valorile democratice”. Dar în toamnă se vor desfășura alegerile prezidențiale și partenerii occidentali nu pot fi siguri că rezultatul le va fi favorabil. Maia Sandu are un anti-rating foarte înalt (57%) – mai mare ca al tuturor celorlalți politicieni moldoveni, și el este în creștere continuă. 55% dintre respondenții recentului sondaj al companiei IMAS au fost contra realegerii Maiei Sandu pentru un al doilea mandat prezidențial

De aceea actuala vizită a lui Antony Blinken la Chișinău a avut un pronunțat mesaj politic și electoral. Șeful Departamentului de stat al SUA a indicat clar cine este favoritul Washingtonului în ajunul alegerilor prezidențiale. “Înainte de toate aș dori să exprim recunoștința noastră pentru conducerea dumneavoastră. Și văd acest lucru în multe alte țări - admirație pentru tot ceea ce faceți în vremuri dificile, în circumstanțe dificile, pentru a duce Moldova înainte”, i-a spus Blinken Maiei Sandu la conferința de presă comună.

Blinken a confirmat sprijinul politic a viitoarei candidate la președinție cu un ajutor material. El a informat, că SUA vor oferi suplimentar Moldovei 50 mln. de dolari, care vor “ consolida capacitatea Moldovei de a rezista la interferența Rusiei, de a organiza alegeri libere și corecte și de a continua înaintarea pe calea aderării la UE”. Alte 85 mln. de dolari va primi Chișinăul din fondul USAID de 300 mln. “ pentru consolidarea securității energetice și eficiența energetică a țării”: s-a spus, că în satul Brăila, parte a municipiului Chișinău, americanii sponsorizează instalarea bateriilor, „care, la nevoie, vor stabiliza sistemul electroenergetic al Republicii Moldova”. Blinken a vizitat acest obiect însoțit de premierul Dorin Recean, după care, probabil, și-a semnat prezența în beciurile de la Mileștii Mici.

Vorbind despre vizita oaspetelui de peste ocean, care ”ne-a adus soarele”, cum a scris o jurnalistă exaltată, mass-media moldovenească și numeroșii experți au acceptat ca ceva cuvenit promisiunea lui Blinken de a da bani pentru „consolidarea capacității de a organiza alegeri”, ceea ce reprezintă o încălcare directă a legislației actuale și a logicii elementare, dacă ne considerăm un stat suveran și independent. Vă închipuiți ce gălăgie ar fi făcut aceeași mass-media și aceeași experți, dacă fraza despre 50 de milioane pentru organizarea alegerilor prezidențiale ar fi rostit-o un demnitar rus.

„Ce i-a dat lui Blinken, un oficial american, motiv să folosească termenul „alegeri” în Moldova, care intră în perioadă electorală? Cine i-a spus, că ingerința în suveranitate și drept este posibilă în Moldova? Ale cui sunt aceste structuri – moldovenești sau americane?”, a scris jurnalista și specialistă în branding strategic Elena Radu pe rețelele de socializare.

Vizita lui Antony Blinken cu „biscuițeii” lui electorali nu este singurul sprijin semnificativ pentru actuala președintă a Moldovei în obținerea unui al doilea mandat prezidențial. Cu puțin timp înainte de sosirea lui Blinken la Chișinău, ambasadorul SUA Kent Logsdon, care își încheia misiunea în Moldova, a declarat într-un interviu pentru TV8, că Statele Unite au în vedere posibilitatea introducerii unor noi sancțiuni împotriva oligarhilor moldoveni și a persoanelor asociate cu aceștia. Acesta este un ajutor semnificativ pentru actuala guvernare a Republicii Moldova, reieșind din legea adoptată de deputații partidului de la guvernare, care permite utilizarea sancțiunilor internaționale pentru declararea partidelor politice neconstituționale și eliminarea din procesul electoral a persoanelor sancționate. Și dacă deputații PAS vor adopta proiectul de lege aprobat de guvern la începutul lunii mai , în care este prevăzută posibilitatea de a lipsi de cetățenie persoanele sancționate internațional, atunci către alegerile prezidențiale/parlamentare partidul guvernant, ajutat de partenerii occidentali, va scăpa de toți concurenții mai mult sau mai puțin periculoși.

Pe rețelele de socializare a fost observat și un alt moment al actualei vizite a șefului Departamentului de Stat al SUA. Canalul de telegram ”Гений Карпат” a scris că, dacă în timpul vizitei la Chișinău în martie, 2022 Antony Blinken la conferința de presă a vorbit despre “respectul nostru față de neutralitatea consfințită în Constituția Moldovei” și despre aceea că Washingtonul ”sprijină ferm integritatea teritorială a Moldovei, suveranitatea ei și neutralitatea garantată constituțional”, atunci în timpul actualei sale vizite secretarul de stat al SUA nu a spus nimic despre neutralitate. Blinken a arătat doar că el este aici “ pentru a confirma, în numele președintelui Biden și al Statelor Unite, angajamentul nostru față de suveranitatea Moldovei și dezvoltarea ei cu succes”.

Presa rusă sugerează, că una dintre problemele discutate de Blinken la Chișinău putea fi o posibilă decizie a Chișinăului de a-și deschide spațiul aerian aeronavelor militare NATO. În contextul discuției despre furnizarea avioanelor F-16 către Kiev, aceasta ar putea deveni un element important în tranzitul aeronavelor spre Ucraina și nu numai, dacă ținem cont că în România are loc pregătirea piloților ucraineni pentru aeronavele F-16. Unii comentatori, dat fiind că în discursul său Blinken a omis menționarea neutralității Republicii Moldova, sugerează că după alegerile prezidențiale Washingtonul va radicaliza situația din Moldova - în direcția transnistreană sau găgăuză. Prin urmare, pentru el este important să mențină în țară actualul status quo.

Xenia Florea