Transnistria stiri: 1402
Preşedintele stiri: 4055

Lipsa autorizației de construcție nu îi oprește. Cîte case au ”răsăsit” în capitală anul trecut

3 iun. 10:49   Capitala
6426 0

Cinci construcţii au fost ridicate, anul trecut, fără autorizaţie, în municipiul Chişinău. Iar de la începutul acestui an sînt deja două cazuri de acest fel. Cel puţin acestea sînt datele de la autorităţi. Fenomenul nu e nou.

De ani buni, unii agenți economici fentează legea și ridică blocuri fără să aibă aprobările necesare. Într-un final, însă, intră în legalitate după ce apelează la instanțele de judecată. În timp ce Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică nu poate da decît amenzi, specialiştii spun că aceste probleme s-ar rezolva dacă legile ar fi îmbunătăţite, notează Noi.md cu referire la tvrmoldova.

Agentul economic începe o construcţie fără a deține aprobările necesare. Autorităţile îl prind şi îi aplică o amendă pe care firma o contestă în instanţă iar procesul se întinde pe mult timp. Aceasta este ecuația prin care multe companii reușesc să ridice blocuri ilegal.

Astfel de șantiere pot fi văzute chiar și în centrul istoric al Chișinăului, pe strada Ismail. Pentru că acel bloc se ridică fără aprobările necesare, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică l-a amendat de două ori pe beneficiarul clădirii. Acesta, însă, a contestat sancţiunile în instanţă şi, între timp, muncitorii continuă lucrările nestingherit.

„Compania deţine toate actele permisive în vigoare, proiect de execuţie, avize de la ministere. Compania nu a fost sancţionată, compania a avut o şedinţă de lucru în cadrul agenţiei, unde s-a prezentat tot pachetul de acte”, a decalarat juristul beneficiarului, Andrei Andreev.

Un alt şantier care ridică semne de întrebare este pe strada Testemițanu 12, unde o companie a început să ridice un bloc de locuinţe. Pe panoul informativ al şantierului nici vorbă de numărul autorizaţiei de construcţie. De altfel, complexul locativ e ridicat pe un teren unde pot fi construite doar case unifamiliale, conform regulamentului de urbanism.

La solicitarea în scris compania nu a răspuns, deocamdată. Direcţia Arhitectură a Primăriei a confirmat, însă că nu a emis autorizaţie pentru această construcţie. În acest caz, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică va demara un control. Reprezentanţii instituţiei spun, însă, că singura pîrghie legală pe care o au sînt amenzile.

„La toate obiectele e aşa... deşi inspectoratul solicită sistarea lucrărilor, în prima instanţă este suspendat controlul nostru şi pînă se ajunge la decizia definitivă avem cazuri că obiectul deja e construit”, a declarat Ion Moraru, șef al Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică.


În altă ordine de idei, potrivit avocatului Andrei Habravan, o soluție în astfel de cazuri ar fi ca să nu fie aplicat un termen de prescriție.

„În mare parte instanţa decide asupra demolării lor. Şi deseori se întîmplă că trece mult timp de cînd s-a s-a comis contravenţia. Trecînd acest termen de prescripţie, legea prevede că nici judecătorul nu poate să oblige demolarea, dacă a fost depăşit acest termen. Şi de multe ori se întîmplă că stăpînii acestor construcţii încearcă prin alte metode să legalizeze, metode legale desigur, dar într-un final să obţină totuşi… O soluție în acest caz ar fi să nu se aplice niciun termen de prescripţie, măcar pentru aceste categorii de contravenţii. Să fie fără termen”, a spus avocatul.

Între timp, autorităţile continuă să-şi paseze responsabilitatea în astfel de situaţii.

„Toate întrebările pe care le-aţi adresat dvs. sînt întrebări foarte bune pentru Primăria mun. Chişinău”, a spus Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale:

Reprezentanţii Primăriei nu au venit deocamdată cu o reacţie în aceste cazuri. Datele Inspectoratului pentru Supraveghere Tehnică mai arată că, doar de la începutul acestui an, s-a descoperit că 14 agenți economici au demarat construcţia unor clădiri cu abateri de la proiecte.

0
0
0
7
2

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce vor duce modificările la Codului Penal privind extinderea noțiunii de ”trădare de patrie”?