”Demararea construcției” gazoductului Iași-Ungheni s-a dovedit a fi o butaforie

Foto: bizwiz.ro

În România s-a declanșat un scandal legat de construcția gazoductului Iași-Ungheni. Postul de televiziune român ”Realitatea TV” a difuzat un reportaj, din care reiese că după ceremonia oficială de lansare, lucrările de construcție au fost imediat sistate, iar tehnica și materialele, inclusiv țevile, au fost transportate de la fața locului. Toate acestea s-au dovedit a fi o butaforie, folosită doar pentru a se crea senzația că lucrările au demarat și a servi drept fundal pentru pozele în care au apărut funcționarii. Amintim că la ceremonia de ”lansare a lucrărilor de construcție” a gazoductului au participat premierul român, Victor Ponta, omologul său moldovean, Iurie Leancă, comisarul european pentru Energetică, Günther Oettinger.

Vicepreședintele Partidului Liberal Democrat din Romînia, aflat în opoziție, Cătălin Predoiu, a declarat, în acest context, că premierul român ”lansează țevi goale, care vin de nu știu unde și se îndreaptă în gol, iar a doua zi pozează pe fundalul acestora, cum s-a întîmplat la Ungheni”.

”Sînt aberații, nu a dispărut nimic”, a replicat Victor Ponta. Potrivit premierului român, tenderul pentru construcția gazoductului a fost cîștigat de una din cele mai bune companii care va încheia lucrările în termenii prevăzuți. ”Înțeleg că fără atacuri politice și aberații nu se poate, dar vă promit că la sfîrșitul lui decembrie vom asista împreună la lansarea gazoductului”, a conchis Ponta.

Amintim că pe 27 august au fost lansate lucrările de construcție a gazoductului Iași-Ungheni, care va conecta sitemele de gaze naturale ale Moldovei și României. În prezent, Moldova importă gazele naturale în totalitate din Rusia. Prin construcția gazoductului Iași-Ungheni Moldova dorește să-și diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale. De menționat, că România nu-și acoperă necesitățile de gaze naturale din resursele proprii, importînd din Rusia de la 22% pînă la 42% din gazul consumat. Potenţialele zăcăminte de gaze găsite în anul 2009 în zona terigenă a Mării Negre, pe teritoriul obţinut prin hotărîre judecătorească de către România de la Ucraina, sînt explorate în prezent pentru a se stabili rentabilitatea extracţiei, care în cazul finalizării cu succes a acestui proces poate fi începută doar către sfîrșitul acestui deceniu. Totodată, pentru finalizarea procesului de interconectare a rețelelor de gaze naturale ale Moldovei și României, partea moldovenească trebuie să construiască stații de compresii și încă un gazoduct – Ungheni-Chișinău. Costurile acestor proiecte sînt de circa 10 ori mai mari, decît costul construcției gazoductului Iași-Ungheni. Și asta în condițiile în care partea moldovenească nu a găsit bani pentru construcția gazoductului pe teritoriul său, apelînd la ajutorul României și fondurile europene. Cu toate acestea, autoritățile de la Chișinău s-au grăbit să anunțe că lansarea construcției gazoductului Iași-Ungheni înseamnă ”independența energetică a Moldovei față de Rusia”.