X 
Arşiţa stiri: 182
Jocurile Olimpice stiri: 141
Transnistria stiri: 1455

Eduard Ciobanu, despre APSM și succesul cărții „Top Sport Moldova”

26 ian. 2023,, 19:17   Interviuri
5434 0

R. Moldova este bogată în campioni, care, prin multă muncă și sacrificii, ajung acolo unde și-au propus. Fiecare istorie motivează, marchează și uimește. Recent, la Chișinău a fost lansată cartea „Top Sport Moldova”, semnată de președintele Asociației Presei Sportive din Moldova, Eduard Ciobanu, care și-a dorit din toată inima ca oamenii să cunoască cine sînt adevărații eroi ai acestei țări.

Sportivi, jurnaliști, președinți de federații, dar și alte personalități cu renume care pun umărul la schimbarea în bine a sportului din țara noastră se găsesc în paginile cărții lansate la sfîrșitul lui 2022.

În cadrul unui interviu pentru Noi.md, președintele APSM a vorbit despre provocările la care este supus zilnic pe drumul promovării sportului în R. Moldova, dragostea pentru fotbal, dar și starea de bine pe care o are acasă, în sînul familiei. Vizionare plăcută!

Vedeți mai jos varianta scrisă a interviului:

- Salutare, prieteni și bine v-am găsit la o nouă ediție a proiectului „Nicăieri nu-i ca acasă” marca Noi.md. Invitatul meu de astăzi este Eduard Ciobanu, președintele Asociației Presei Sportive din R. Moldova, pe care-l salut cu drag. Bine ați venit!


- Bună ziua! Mă bucur să fiu prezent la emisiunea d-stră și să știți că atunci cînd e vorba de sport, eu voi fi prezent alături de d-stră.

- Știu că sunteți pasionat de sport, asta v-a motivat cumva să mergeți înainte și să fiți și la cîrma APSM, de ani buni.

- Da. Eu mi-am dorit să devin un fotbalist profesionist, dar din păcate nu mi-a reușit. Să știți că prin prisma profesiei de jurnalist sportiv, am reușit să revin al meseria de bază – fotbalul, pasiunea mea de-o viață. Am reușit, cu echipa de fotbal formată din jurnaliști sportivi, să adjudecăm multe titluri mondiale și europene, ceea ce mă bucură. Înseamnă că am fost pe aproape.

- Asta voiam să zic, n-ați lăsat fotbalul de-o parte. Alături de unii jurnaliști formați o echipă, cu care ați cucerit multe titluri, așa cum ați spus și d-stră. Cum este activitatea la APSM?

- Este una atractivă. Chiar în 2011, cînd am devenit prim vicepreședinte al APSM, m-am cam speriat, îmi spuneam că nu voi reuși, dar să știți că am avut un președinte pe atunci, Vladimir Colesnicenco, un businessman cu renume, care a fost aproape de toate proiectele și am pus puz bazele unei asociații puternice, din punct de vedere al sponsorizării, al susținerii multor proiecte. Ne-a reușit foarte multe și mă bucur că, în 2014, cînd am fost ales ca președinte, am reușit multe evenimente de anvergură, cum ar fi Cupa Europei la jurnaliști, la Vadul lui Vodă, unde au fost prezente opt echipe din Europa și chiar sînt bucuros că Moldova iarăși a fost învingătoare. Am devenit campioni, reușind în finală să batem Azerbaidjanul. Asociația presei sportive pentru mine este mai mult un hobby. Nu am avut salariu anii aceștia. Contabila este singura persoană care mai primește cîte ceva. Toate proiectele sînt realizate cu suflet. Reușesc să-i motivez și pe unii colegi prin unele proiecte, de exemplu cum ar fi lansarea primei ediții a lucrării „Top Sport Moldova”.

- Îmi anticipați fiecare întrebare. Despre asta ziceam, lucrați cu suflet, suflet ați depus și la această carte – „Top Sport Moldova”, o carte care scoate în evidență poveștile sportivilor și a jurnaliștilor de renume din țara noastră. Cît timp v-a luat să lucrați la această carte și dacă doar de unul singur ați muncit la ea?

- Evident că nu pot fi singur la acest proiect. Am fost peste zece la număr, dar cei mai activi au fost vreo 5-6 oameni. Mă bucur foarte mult că am reușit împreună să prezentăm acele destine, peste 150 personalități care nu sînt unice.

- V-a fost greu să alegeți aceste personaje?

- Ținînd cont că am o experiență de peste 30 de ani, cred că nu a fost greu, dar am fost contactat de niște persoane care au rămas mirate că nu sînt prezente în carte și le-am spus că în ediția a doua neapărat vor fi.

- Deci, urmează și ediția a doua?

- Da, pentru că această ediție a avut un mare impact, tirajul deja este epuizat.

- Cartea nu se vinde?

- Nu, a fost gratis și a fost dăruită tuturor școlilor sportive, federațiilor sportive.

- Nu v-ați gîndit să faceți bani din asta.

- Nu. Eu țin să le mulțumesc acelor parteneri și federațiilor sportive, pentru că au fost alături de acest proiect, au contribuit financiar. Mă bucur că la lansarea acestei cărți am văzut persoane care retrăiau fiecare filă a cărții, am văzut și lacrimi, și bucurie. Ats contează cel mai mult, nu acele datorii care au rămas și pe care trebuie să le acoperim. Aici nu e o problemă. Oamenii au înțeles că sîntem o comunitate sportivă puternică și dacă vom fi toți împreună vor fi și rezultate bune pe arena internațională. În viitorul apropiat, scopul APSM este de a lansa un site specializat sportiv, acolo unde toți membrii asociației să aibă posibilitatea să-și expună punctul de vedere referitor la viitorul sportului național și de ce nu să fie atrași și sportivi, antrenori, funcționari, care ar trebui să vină cu un îndemn de promovare a sportului cu niște rezultate, pe care noi trebuie să le cunoaștem. Sînt unele competiții despre care presa nu este pusă la curent, deoarece nu este o agendă. Chiar la actualul minister, nu este un ofițer de presă care să asigure o colaborare dintre presa sportivă și minister.

- La cît de ambițios și visător sunteți, la sigur o să vă reușească să lansați și un site! Cît de fericit sunteți astăzi și ce sau cine contribuie la fericirea d-stră?

- Anul acesta este unul aniversar pentru mine. Am împlinit 50 de ani, dar în suflet mă simt de 20. Să știți că, nu de mult, am avut un meci de fotbal amical și un coleg mai tinerel îmi tot striga „Hai, Eduardm aleargă!” și al un moment dat m-am întors și-i spun: „Uite-te în pașaport cîți ani am, aleargă tu, pentru că ești mai tînăr!”. Important este să te simți tînăr în suflet, nu contează anii. Eu mă bucur că am realizat foarte multe. Pe lîngă faptul că am avut o pagină de sport, cea mai populară pe atunci, la ziarul Молдавские Ведомости, la care m-am dedicat 18 ani, am avut multe experiențe la o sumedenie de ziare, am colaborat cu agenția Reuters pentru evenimentele sportive din țara noastră, timp de 10 ani. Eu mă simt un om împlinit, dar în viitorul apropiat îmi doresc două lucruri: să mai repetăm organizarea unei competiții de anvergură la fotbal între jurnaliști „Cupa Europei”, deja este planificată pentru luna mai și sperăm ca războiul din țara vecină să nu ne dea peste cap planurile noastre și, așa cum am mai spus, lansarea unui site specializat. Să fiți siguri că ambele proiecte vor fi realizate, mai devreme sau mai tîrziu, și îmi doresc foaret mult să atragem tînăra generație. Îmi doresc să avem o experiență de lucru cu coelgii din România, din țările vecine. Avem cu Ungaria o colaborare destul de rodnică și să facem un schimb de experiență.

- Cît de dragi vă sînt revenirile în țară după o plecare și dacă vă e dor să reveniți cît mai repede?

- Cred că cea mai frumoasă revenire a fost atunci cînd am venit din Egipt de la campionat. Era o perioadă grea, începuse războiul. Toți băieții își doreau să fie alături de familiile lor. Nu a fost odihnă, plăcere, toți își doreau cît mai repede să de termine turneul și să fie acasă, lîngă copii, familie.

- Ați călătorit foarte mult. V-a venit prin cap vreodată ideea să mergeți într-o altă țară, să văluați viața de la zero, pentru că ar fi mai ușor acolo? Ce v-a adus de fiecare dată acasă?

- Cînd eram în tinerețe, eram meciul Zimbru – Herta Berlin, în Germania. Acolo am făcu cunoștință cu redactorul șef de la o ediție rusească de sport de acolo și apoi a urmat o invitație de a rămîne în Germania. Atunci nu am acceptat. Iar acum cîțiva ani, fiind cu familia în Cipru, am făcut cunoștință cu un om de afaceri, care mi-a propus să gestionez o rețea de restaurante și iarăși am refuzat, după care, văzînd situația din Moldova, mă întrebam de ce am refuzat.

- Regretați?

- Am puține regrete, dar eu sînt optimist. De 30 de ani tot aștept ca situația din țară să se amelioreze, să fie noi schimbări în domeniul sportului, sponsorizării. Din păcate, nimic nu se schimbă și cred că vom rămîne doar cu speranța.

- Care sînt lucrurile mărunte care vă bucură enorm astăzi?

- Ciocolata și înghețata. Chiar acum, după sărbători, am adăugat cîteva kilograme și am zis că e urgent să el dau jos.

- E valabil pentru toți asta, cred.

- Uneori îți permiți niște lucruri mărunte, dar care îți aduc fericire. Noi cînd avem o activitate activă, nu prețuim momentele care aduc fericire, chiar și momentele petrecute cu familia.

- Ce contează cu adevărat în viață?

- Sănătatea celor apropiați, deoarece în viață poți cîștiga sau pierde bani, dar important este ca cei de alături să fie sănătoși, fericiți și să le aduci clipe minunate. Noi nu ne dăm seama că unele momente simple pot aduce fericire. Chiar, recent, făcînd ordine prin apartament, am găsit o sumedenie de jucării de-ale copilului și mi-aș dori foarte mult să le dăm la o casă de copii sau altcuiva, pentru ca și alții să fie fericiți. Și asta cred că vom face în zilele următoare, le vom dărui cuiva, pentru că nu oricine își permite. Vedem cazuri multe chiar și în sport. De exemplu, acel campion european din Călărași, care trăiește în niște condiții precare. Statul, din păcate, nu le poate oferi o susținere financiară tinerelor talente. Un at exemplu este și campioana mondială Irina Rîngaci, care, acum cîțiva ani, era pe cale de a pleca în Germania. A devenit campioană mondială, dar ce a primit în schimb? I-a fost promis un apartament, dar nu l-a primit. Referitor la burse este bine, dar cariera unui sportiv este foarte scurtă. Practic pînă la 30 de ani, trebuie să reușești să ai un apartament, condiții bune de trai și, din păcate, Moldova nu le poate oferi la toți sportivii acest lucru, deoarece nu toți pot deveni campioni și sînt enumerate doar acele performanțe care sînt la nivel mondial dar cei care nu reușesc să devină campioni sînt dați uitării.

- Peste 10 ani vă mai vedeți la cîrma APSM?

- Nu-mi doresc să fiu un președinte pe vecie. Cînd discutam statutul, mi se spunea că există riscul ca președintele să fie pe viață. Nu-mi doresc asta. Cum voi simți că nu mai pot atrage acele surse financiare, nu mai pot îndeplini acele proiecte, voi ceda. Contează cine va veni. Mă gîndesc să o pregătesc din timp, ca să poată gestiona toate relațiile acumulate ani la rînd în binele asociației.

- Proiectul nostru se numește „Nicăieri nu-i ca acasă” și cu asta aș vrea să încheiem, să vă întreb pe d-stră de ce nicăieri nu-i ca acasă?

- Pentru acasă e ca acasă. Fiind toată ziua prin oraș cu activități, oricum cînd ajungi seara acasă, acele momente petrecute în sînul familiei, chiar vizionînd un film, sînt cele mai memorabile și liniștite în viața noastră cotidiană, deoarece casa îți oferă acea liniște sufletească și acele momente care te pot pregăti pentru o nouă zi.

- Eu asta vă urez – să aveți parte de cît mai multe clipe frumoase alături de familie și succes în activitatea pe care o aveți zilnic.

- Mulțumesc și vă doresc succes și d-stră!

- Mulțumesc. Prieteni, aceasta a fost ediția de astăzi a proiectului „Nicăieri nu-i ca acasă” marca Noi.md. în cazul în care doriți să deveniți și voi eroii rubricii noastre, așteptăm să ne scrieți pe adresa de email [email protected] sau pe rețelele de socializare. Mulțumim pentru găzduire restaurantului Fratelli. Pînă la noi întîlniri! Alte ediţii ale proiectului „Nicăieri nu-i ca acasă” le puteţi vedea aici.

1
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce va duce decizia de a fuziona fizica, chimia și biologia într-o singură materie școlară?
CAII MOLDOVENEȘTI, ÎN CENTRUL UNUI SCANDAL!Сандуляк Владислав