Sabina Rusnac și pasiunea ei pentru mîncarea sănătoasă

De cîțiva ani, inspiră și motivează moldovenii să aleagă mîncarea sănătoasă și chiar să o gătească acasă, din cele mai simple ingrediente. De cîteva luni, și-a deschis propriul bistro, unde oamenii se delectează cu adevărate opere culinare.

Sabina Rusnac este food bloggerul și antreprenoarea pentru care stilul de viață sănătos este o prioritate. Și-a transpus visul în realitate, iar acum adună aprecieri din partea oamenilor, care o urmăresc și îi vizitează localul. Spune că se simte bine în postura pe care o are, își iubește familia și că nu se vede departe de casă, chiar dacă are oameni dragi plecați peste hotare.

*****

- Salutare, prieteni și bine v-am găsit la o nouă ediție a proiectului „Nicăieri nu-i ca acasă” marca Noi.md. Astăzi, am o deosebită plăcere să stau la o ceașcă de ceai alături de Sabina Rusnac - food blogger și antreprenoare. Te salut cu drag!

- Salutare!

- Cum ești? Toată zîmbet, ca de fiecare dată!

- Pentru că încă e dimineață. Sînt bine, mulțumesc!

- Toată lumea care te cunoaște și te urmărește de o bună bucată de timp ar spune că ești un om realizat din toate punctele de vedere. Tu cum te simți acum?

- Evident că, din prisma personală, mă simt o femeie realizată, în primul rînd pentru că sînt mamă, am o familie frumoasă, doi copii buni. Pe partea profesioanlă aș spune că încă este mult de lucru și multe idei mai am, pe care aș vrea să le dezvolt. Desigur că sînt mulțumită că am dezvoltat un blog culinar care are deja peste cinci ani și devine tot mai popular și mai de încredere și, de curînd, am deschis și un bistro cu mîncare sănătoasă - e un vis de-al meu, pe care-l coceam de vreo doi ani.

- L-ai copt ca pe o rețetă și într-un final, putem gusta cu toții din ea.

- Așa și a fost! Să știi că eu demult mă gîndeam că mi-ar plăcea să aduc publicului ceva sănătos, ceva util. Chiar mă gîndeam dimineață cum a început totul și mi-am amintit de anul 2007, cînd am mers cu „Work&Travel” în SUA. AScolo am lucrat ca hostess și ca chelneriță și lucram într-un restaurant polonez, apropo, dar am lucrat și într-un restaurant american, unde se servea mîncare tipic americană, nesănătoasă. Atunci mă gîndeam: „Ce-ar fi fain să lucrezi într-o cafenea unde să se facă sucuri naturale de morcov, de sfeclă, smoothie-uri, salate. Iată atunci mi-a venit ideea asta pentru prima dată, că mi-ar plăcea să lucrez într-un asemenea local, dar nu mă gîndeam să deschid eu un asemenea local. Pasiunea asta pentru mîncarea sănătoasă, pe care o aveam încă din adolescență, s-a dezvoltat în blogul meu. Din 2018, am început să creez rețete și iată unde am ajuns - la un bistro.

- Cine te-a inspirat să mergi spre mîncarea sănătoasă? De unde pasiunea asta pentru gătit? Mama?

- Mama mi-a inspirat pasiunea pentru gătit prin exemplul propriu, fiindcă ea gătea foarte mult, foarte gustos în perioada cînd eram eu mică și se făceau Nunțile la țara în cort. Ei i se încredințau atunci clătitele, torturile, dar și alte mîncăruri, pentru că ea le făcea gustoase și țin minte că uneori se văita că nu le va reuși. Eu am văzut la ea și cărți cu rețete și cu grafie chirilică, și în rusă, cu imagini color. M-au marcat aceste lucruri în copilărie. În adolescență, cumpărase niște cărți cu dieta grupelor sanguine, despre tratamentele naturiste cu sucuri, cu ceaiuri de plante și eu, avîndu-le, le-am citit și m-au marcat și am fost foarte ușor și rapid influențată de informațiile de acolo, încît eu, la 20 de ani, la facultate, beam ceai de urzici, pentru că citisem că face pielea frumoasă. Ca orice adolescentă, aveam acnee și citisem că ajută la asta. Colegele mele beau băuturi carbogazoase, dar eu ceai de urzici. Asta ți-o poate confirma oricine.

- Întorcîndu-ne la copilărie, pentru că adineaori ai pomenit de ea, îți amintești care erau acele trei feluri de mîncare, ce nu lipseau niciodată de pe o masa de sărbătoare in familia ta?

- Cred că mesele noastre de sărbătoare din copilărie nu se deosebesc de ale celorlalți. Majoritatea moldovenilor le aveau încărcate din abundență, dar șuba țin minte că mereu era prezentă. Și salata Olivier, dar mai puțin. Șuba era mereu la Revelion și de Crăciunul pe stil vechi era borșul scăzut, cel cu varză acră. Aveam și diferite copturi. Desigur că mai erau și alte feluri de mîncare, precum răcitura, pîrjoale, dar șuba și borșul scăzut erau obligatoriu în fiecare an.

- Lege.

- Da.

- Ai ales inițial sa îți lansezi un blog culinar. De ce? Simțeai că oamenii au nevoie de inspirație sau au nevoie și de spijin atunci cînd vine vorba de mîncare sănătoasă?

- Și de sprijin. Tu foarte corect ai spus, pentru că bloguri cu rețete sînt de cînd este Internetul și nu cred că al meu se deosebește cu mult de alte bloguri cu rețete, dar oamenii au nevoie de motivații, de stimulare, iar asta se face prin explicarea beneficiilor pe care tu le ai dacă o să implementezi un anumit sfat. Si acuma de aici mi-a apărut motivația, avînd în mintea mea acele informații pe care le-am citit precum că ajută, că e bun, că o sa te simți bine după asta, am simțit că pot sa împart aceste lucruri cu publicul. Venise sora mea acasă, de sărbători, și a stat doua saptamîni la mine, timp în care eu i-am gătit tot felul de bucate și îi explicam beneficiile fiecărui aliment și atunci ea m-a întrebat de ce nu-mi deschid un blog și eu mi-am zis atunci că mi-ar plăcea. Ea mi-a spus despre Instagram, cum pot posta acolo, mi-a explicat totul și eu foarte usor am fost convinsă de această idee, pentru că îmi plăcea și am zis că e bine să mă împărtășesc.

-Afacerea pe care o ai tot de mîncarea sănătoasa ține. Asta încerci să promovezi zi de zi, prin fiecare rețetă sau bol pus pe masă. Cît de ok sînt moldovenii la acest capitol? Adică, crezi tu că ei aleg ușor o mîncare sănătoasă și evită fast-foodul, de exemplu?

- Trebuie să recunosc că tendința de a alege ceva sănătos este în creștere. Îmi place și să cred acest lucru și că pot contribui la opțiunile pe care oamenii le fac, mai ales în foud court, dar, oricum, o bună parte din moldoveni fac greu alegerea. Mai ușor o să dea banii pe un burger sau un wrap cu cartofi pai și maioneză decît pe un bowl.

- De ce? Sînt banii la mijloc, oare? Doar ei?

- Eu cred că ei nu înțeleg valoarea pe care o primesc. Nu neapărat diferența de bani, cît valoarea pe care o vor primi, dar totuși generațiile cresc tot mai bolnave, bolile întineresc, din păcate. Eu cînd aud că sînt copii de 12 ani, care au probleme cu tensiunea arterială, cu obezitatea, colesterolul mărit, mă gîndesc cu teroare la ce ne așteaptă și înțeleg că mai mulți oameni conștientizează probabil acest aspect și asta îi ajută să aleagă mai sănătos, plus aș vrea să le mulțumesc nutriționiștilor, blogurilor de rețete sănătoase, care încurajează și explică, făcînd o muncă colosală pentru a educa stilul alimentar și opțiunile pe care oamenii ar trebui sa le facă.

- Și munca ta zilnică este una colosală, as zice eu. Te întrebasem înainte de interviu dacă poți să duci atîtea sarcini pe umeri. Ce-ți aduce ție antreprenoriatul? Bănuiesc - satisfacție, dar si multă oboseală.

- Da, dar încerc să mă focusez pe partea pozitivă. La moment, îmi aduce entuziasm. Vreau să văd unde o să ajungă toată asta, deși sînt conștientă că, probabil, nu depun și nu dedic... Voiam să zic că nu depun efort, dar depun. Dedic foarte mult timp ca să dezvolt afacerea și asta anume pentru că încerc să îndeplinesc toate rolurile pe care le mai am în afară de asta. În primul rînd, sînt mama. Am doi copii, soțul, care la fel necesită atenția mea, afecțiunea mea, grijile casnice, pe care fiecare femeie le are și mai pui blogul. Fiecare creator de conținut o să înțeleagă cît de mult timp solicită un blog și deja afacerea. Este destul de solicitant să administrezi localul, echipa și toate împreună.

-Te-ai gîndit că, poate, dacă era să deschizi acest local într-o altă țară, era să îți fie mai ușor?

- Nu, nu cred.

-Tu ai membri ai familiei stabiliți peste hotare. Acest lucru nu a fost un motiv pentru tine ca să îți faci bagajele și să o iei de la capăt în altă parte?

- Niciodată! În primul rînd, poate am avut așa o idee de a pleca cînd eram în SUA. Atunci cînd am revenit din programul Work&Travel, mă gîndeam să merg acolo, dar din momentul în care m-am căsătorit cu soțul meu și cumva am agreat împreună să rămînem aici. Da, nu spunem niciodată niciodată, dar acum ne vedem aici, în primul rînd pentru că și părinții sînt aici și nu am vrea sa plecăm. Avem aici prieteni, rude. Noi ne-am înrădăcinat bine aici.

- De ce, în opinia ta, crezi că oamenii ar fi bine să mai găsească motive să rămînă acasă? De ce țara noastră are nevoie de oameni talentați, buni, inspirați ca tine, de exemplu?

- Pentru ca să nu moară țara. Eu mă întristez cînd aud că oameni cu talent, oameni cu inițiativă pleacă, pentru că înțeleg... cine mai rămîne? Nu avem viitor, dacă plecăm toți. Nu mă consider printre cei mai buni, dar anume cei cu inspirație și inițiativă, cu entuziasm, cei care nu cedează de la greutăți dacă pleacă, cine mai rămîne?

- Am cîteva fraze, pe care aș vrea să le continui, în încheierea acestui interviu. Cea m ai gustoasă mîncare este cea...

- gătită cu dragoste.

- Ingredientul secret care face mîncarea și mai apetisantă...

- ... iarăși dragostea și grija, dar vreau să-ți spun încă un aspect, pe care-l promovez și pe blogul meu. Poți să gătești cea mai gustoasă mîncare, dar dacă nu o prezinți frumos, nu aranjezi masa frumos, nu pui o muzică sau o lumînare pe fundal, nu mai acea mîncarea acea valoare. Vorbesc chiar de weekend, nu neapărat de cine romantice. Poți găti fasole cu murături sau friptură cu mămăligă și dacă aranjezi frumos și creezi o atmosferă plăcută, pui niște șervețele, un aprons, o să arate mult mai rafinat și mai gustos.

- Putem transforma sufrageria într-un restaurant, măcar în weekend.

- Da.

- Dintre supe și salate, aș alege...

- ...salate.

- Eu mă văd acasă și peste ani, pentru că...

- ...aici îmi sînt rădăcinile.

- Cînd spun „acasă” mă gîndesc la...

- ...familia mea, copiii mei.

- Astăzi aș vrea să spun mulțumesc...

- ...comunității, pentru că au fost alături de mine, mi-au dat încrederea că merită să deschizi un bistro cu mîncare sănătoasă. A fost o decizie destul de greu de luat, dar anume comunitatea, indirect, mi-a transmis că avem nevoie de așa ceva, mai ales în foud courturi și asta este direcția mea. Acolo unde nu este, să vin cu opțiuni de mîncare sănătoasă și gustoasă.

- Iar eu, astăzi, ție vreau să-ți mulțumesc, pentru că am savurat împreună acest ceai delicios, apropo și să-ți urez succes în tot ceea ce faci, pentru că e lucru mare ceea ce ai început și îți urez să ai continuitate.

- Mulțumesc și te aștept mai des la noi!

- Cu mare drag! Prieteni, aceasta a fost ediția de astăzi a proiectului „Nicăieri nu-i ca acasă” marca Noi.md. Vă reamintesc, în cazul în care doriți să deveniți și voi eroii rubricii noastre, așteptăm să ne scrieți pe adresa de email acasa@noi.md sau pe rețelele de socializare. Pînă la noi întîlniri!

Alte ediţii ale proiectului „Nicăieri nu-i ca acasă” le puteţi vedea aici.