În R.Moldova există o echipă de tineri ingineri care proiectează şi produc drone

Pare ireal, dar e adevărat! În Republica Moldova există o echipă de tineri ingineri specializați în proiectarea şi producţia dronelor.

Și pentru că se cunosc prea puține despre acest domeniu și despre cei care „dau viață” dronelor de o performanţă tehnologică superbă, ne-am propus să le pășim pragul atelierului și să aflăm cum și în cît timp o dronă este produsă și unde își ia mai apoi „zborul”.

Cristina și Daniela, alături de alți tineri entuziaști, își petrec timpul liber proiectînd și producînd drone. Spun că sînt pasionate de lucrul pe care-l fac zilnic și nu cred că ar putea renunța la acest domeniu vreodată.

Vedeți mai jos varianta scrisă a interviului:

- Salutare, prieteni și bine v-am găsit la o nouă ediție a proiectului „Nicăieri nu-i ca acasă” marca Noi.md. Astăzi, ne-am propus să vă facem cunoștință cu două tinere, care fac parte dintr-o echipă impecabilă care produce drone aici, în R. Moldova. Este vorba despre Cristina și Daniela, pe care le salut cu drag.

- Bună ziua!

- Bună și vă mulțumim pentru că ne-ați deschis ușile și o să ne povestiși mai multe detalii din culise. Mi s-a părut ceva impresionant ca în R. Moldova să se producă drone și mai cu seamă acestea să fie realizate și de niște fete. Cum sunteți?

- Suntem bine.

- O să vorbim treptat, pe rînd, ca să ne povestiți impresiile pe care le aveți voi zi-de-zi. La prima vedere, ni s-ar părea că este o muncă pentru bărbați. Sau vom alunga acest mit și o să ne spuneți voi că și femeile se regăsesc aici?

- Eu cred că da, pentru că dacă primești plăcere din ceea ce faci...

- În cazul vostru cum a fost? Cînd ați ajuns aici, de unde ați aflat că în R. Moldova se produc drone?

- A fost o decizie spontană, dar nu regret. Chiar îmi pare bine că am ajuns aici și continui să mă ocup cu asta.

- Dar cum ai aflat? Cine te-a invitat?

- Daniela, prietena mea. Ea a aflat prima și apoi m-a invitat și pe mine.

- Voi nu aveți studii în acest domeniu. Mi-ați spus înainte de interviu că aici ați avut parte de instruire. Cum a decurs procesul, intrînd pe ușa acestui atelier?

- Cînd am intrat pentru prima oară aici, m-am speriat cînd am văzut toate astea. Mă întrebam cum să fac, dar după ce am început lucru, mi-a stat mai ușor și... da, acum e mai bine. Îmi place.

- La prima vedere, te-a speriat cumva.

- Da.

- Cît timp a durat adaptarea asta? În cît timp ți s-au încredințat toate uneltele necesare?

- Cred că o lună. Cam așa.

- În cazul tău?

- Cam la fel.

- Aproximativ o lună durează durează instruirea, după care realizați drone. Vă mai amintiți despre prima lucrare pe care ați efectuat-o?

- Cînd am început să facem drone, am început lucrul parțial, foarte bine.

- Am făcut mai multe piese, mai multe forme pentru două-trei avioane, adică drone și încă suntem în proces, dar ne-am descurcat cu toate. Chiar dacă au fost mici incidente, nu s-a explicat de ce s-au întîmplat și cum să le reparăm. Pe parcurs, ne-am învățat să lucrăm mai bine.

- Care sînt etapele de producere a unei drone și cît timp vă ia vouă, întregii echipe, ca produsul să fie gata?

- Ca să producem un avion ne ia practic o lună, pentru că ține mult de lucrurile chimice. Este matrița, după aia punem toate formele, la coacem al cuptor și durează pînă se face totul.

- Se coace ca o prăjitură. Chiar și mai mult. Unde ajung dronele pe care le faceți voi?

- Ele sînt niște drone civile și sînt folosite mai mult în scopuri civile cum ar fi agricultură și, de asemenea, sînt exportate în țările europene.

- Vreau să ne faceți o mică excursie prin laboratorul vostru care face minuni și să ne povestiți un pic despre cum decurge o zi aici, la atelier, cum vă simțiși voi zi-de-zi.

- Asta este materia pentru forme, matrițe. Acesta este carbonat, avem sticlă. Astea sînt matrițele pentru formele noi. Ele trebuie să meargă la vospit, după care noi punem toată materia primă și toate merg la cuptor.

- Să se coacă... Văd, în fața noastră și o bijuterie a acestui atelier. Haideți să ne povestiți un pic și despre ea – cum s-a copt și dacă e gata de zbor.

- Acesta este ca și cum tatăl tuturor avioanelor de aici și care o să mai fie și este produs din sticlă. Aici avem o formă care este făcută pentru avionul nou. Dacă mergem la cuptor, vă arăt acolo. Aceasta este forma care se va duce în cuptor. Este pusă deja în sac.

- Următorul pas: noi absorbim tot aerul din formă, după care merge la cuptor pentru ceva timp, apoi o scoatem pentru a avea un rezultat.

- Cît timp se preconizează a fi la cuptor?

- În dependență de formă, dar de obicei 24 de ore.

- Voi, intrînd pe ușa atelierului, cu ce începeți o zi de muncă? Cine vă împarte sarcinile? Țtiâi din start ce aveți de făcut sau vă completați una pe alta?

- În mare parte este de lucru, noi venim, găsim totul pregătit și începem. Ne completăm una pe alta.

- Este vreo zi în acre să nu aveți de lucru?

- Nu.

- Deci, mereu în muncă. În fiecare zi. După o zi de muncă, vă simțiși epuizate sau, dimpotrivă, aici vă încărcați cu energie?

- Eu aș spune că ne încărcăm de energie, nu ne simțim obosite defel.

- Cum ați combinat pînă acum și studiile? Tu îmi spuneai că ești recent absolventă de liceu. A fost un job part-time pentru tine?

- Da, eu lucram part-time. După orele de la liceu, veneam aici și lucram pînă seara, apoi mergeam acasă și mă pregăteam pentru a doua zi. Dar nu îmi era greu. Am lucrat așa o perioadă, acum am trecut full-time, pentru că e vară și am mai mult timp liber.

- Și ați decis ambele ca timpul liber să vi-l dedicați aici, să dați tot ce aveți mai bun. Ne întoarcem, pentru că mai am cîteva întrebări curioase, după care o să vă las să munciți, pentru că știu că timpul este prețios, mai ales pentru voi.
Din toată discuția purtată pînă acum, am înțeles că este o muncă doar din plăcere. De ce credeți că este important să faceți ceea ce vă place anume acasă și nu în afara țării așa cum unii aleg?

- Eu consider că aici este mult mai ușor să te încadrezi. Cunoști deja mentalitatea, oamenii și, în general, e o altă atmosferă și probabil poți avea mai multe reușite aici decît peste hotare, pentru că este mult mai greu cînd ești singur și e mult mai ușor cînd ești lîngă ai tăi.

- Dacă ai fi fost într-o altă țară, poate tot în acest domeniu, crezi că ai fi putut avea un asemenea succes?

- Nu cred, pentru că peste hotare e mult mai greu decît acasă.

- În viitor, tot în lumea dronelor vă vedeți?

- Eu, da. Dacă o să se extindă și sper să se întîmple asta, atunci – da, tot aici.

- Iar tu, Cristina? Îmi ziceai că tu ești în proces de studii. Cu siguranță, vei urma și o facultate. Cum vei încerca să combini?

- Voi vedea pe parcurs, dar sînt sigură că voi reuși să le combin și sper să am rezultate frumoase din ambele părți.

- Tinerii își pot crea un viitor frumos și acasă, în opinia voastră?

- Cu siguranță!

- Dacă depui efort și îți dorești asta – da.

- Dacă lucrezi din plăcere și chiar ai interesul să rămîi aici – e posibil.

- Dacă ar fi să visăm un pic și să vă întreb unde și cumv-ați vedea peste 10 ani, de exemplu, ce mi-ați spune?

- Probabil acasă. Aici sunt toți apropiații și e mult mai ușor.

- V-ați adus prietenii vreodată aici să vadă cu ce vă ocupați voi în timpul liber, pe cînd ei, poate, stau pe rețelele de socializare?

- Nu, dar le-am povestit și li s-a părut foarte interesant. Unii chiar mă întrebau cum e să faci drone la 18 ani.

- Și pentru mine este „wow”, pentru că v-am mărturisit căe o muncă de bărbați, dar se pare că femeilor le reușește și crearea dronelor. În opinia voastră, de ce ar avea nevoie un om ca să se simtă fericit, indiferent de locul în care s-ar afla?

- Să facă ceea ce-i place, indiferent de situație.

- Să primească emoții de la ceea ce face.

- Proiectul nostru se numește „Nicăieri nu-i ca acasă” și cua sta aș vrea să încheiem – să îmi spuneți fiecare dintre voi de ce pentru voi nicăieri nu-i ca acasă? De ce aici, astăzi vă simțiți cel mai bine?

- Pentru că îi am pe cei dragi lîngă mine. Nu mă văd în ală țară. Ai mei să fie aici, iar eu departe... Nu!

- Eu la fel! Și chiar dacă merg peste hotare, după scurt timp mi-e dor de casă.

- Eu vă mulțumesc pentru discuție. Vă urez spor în toate, pentru că faceți o muncă deloc ușoară și visurile voastre să devină realitate, de-a lungul timpului. Prieteni, aceasta a fost ediția de astăzi a proiectului „Nicăieri nu-i ca acasă” marca Noi.md. Vă reamintesc, în cazul în care doriți să deveniți și voi eroii rubricii noastre, așteptăm să ne scrieți pe adresa de email acasa@noi.md sau pe rețelele de socializare. Pînă la noi întîlniri!

Alte ediţii ale proiectului „Nicăieri nu-i ca acasă” le puteţi vedea aici.