X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Votul ”s-a copt”. Ce va urma?

20 iul. 2020,, 13:01   Analitică
8949 3

Joi, 16 iulie, în parlament a fost, în sfîrșit, inițiată moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ion Chicu. În sfîrșit, deoarece textul documentului fusese pregătit de Platforma DA încă la mijlocul lunii mai, și ”s-a copt” timp de două luni.

În săptămîna curentă legislativul va examina documentul. Dar va reuși oare opoziția parlamentară să acumuleze 51 voturi pentru a demite guvernul și principalul – pentru a numi unul nou, este un mare semn de întrebare.

Băiatul care a strigat de multe ori: lupii!”

Situația privind demiterea guvernului Chicu este evident incendiară. Două luni opoziția parlamentară a prevenit și a amenințat puterea executivă: iată-iată, încă un pic, și vă vom demite cu siguranță. În rezultat, unul dintre comentatorii politici a comparat această situație cu băiețelul care atît de des a strigat ”Lupii!”, încît nimeni nu-l mai credea și nu se temea de lupi.

Textul moțiunii de cenzură a fost pregătit de Platforma DA încă la mijlocul lunii mai. Dar, a spus atunci unul dintre reprezentanții ei, “îl vom înainta dacă va exista probabilitatea de a acumula majoritatea și a forma rapid un nou guvern. În caz contrar nu are sens, dat fiind că repetat moțiunea de cenzură nu poate fi înaintată în această sesiune”.


Formarea noului guvern și-a asumat-o Platforma ”Demnitate și Adevăr”, care cu două luni în urmă și-a anunțat candidații la funcția de prim-ministru. Este vorba despre liderul partidului Andrei Năstase și vicepreședinții formațiunii Alexandru Slusari și Igor Munteanu. La începutul lunii iunie Andrei Năstase declara că este gata să-și asume administrarea țării și a dat de înțeles că lista potențialilor miniștri în noua garnitură guvernamentală este formată, dar a refuzat să o facă public. Iar la finele lunii iunie, în timp ce nu se vorbea încă despre moțiunea de cenzură, Platforma DA a prezentat direcțiile prioritare de activitate ale ipoteticului ei cabinet de miniștri pentru primele 100 zile.

De logistica politică, adică de asigurarea voturilor necesare demiterii guvernului Chicu și numirea așa-zisului ”guvern Năstase”, era preocupat în acest timp grupul parlamentar “Pro Moldova”.

La început, Andrian Candu și adepții săi au încercat să exploateze valul antiguvernamental: “Pro Moldova” a îndemnat toate fracțiunile opoziției să creeze o coaliție care să demită cabinetul actual. “Împreună vom reuși să dăm jos guvernul antipopular!”, - a scris Candu pe Facebook. Dar după ce această inițiativă nu a fost susținută nici de PAS, nici de Platforma DA, cei din “Pro Moldova” au acceptat rolul de statist, conform principiului “fie și trunchi, fie și momîie”. Adică, demiterea guvernului cu orice preț.

Pe parcursul celor două luni, A.Candu a tot declarat că grupul său parlamentar va vota pentru orice cabinet de miniștri, doar ca să plece actuala echipă guvernamentală. Pentru aceasta deputații “Pro Moldova” au ”muncit” două luni la ademenirea sau chiar, spun gurile rele, mituirea colegilor din majoritatea parlamentară PSRM-PDM. Inițial, procesul mergea chiar destul de vioi.

În mai, “un sentiment de profundă înstrăinare de tot ce ține de Partidul Democrat ” (este o frază din declarația deputatei Ruxanda Ilavan, plasată pe pagina ei de pe o rețea socială) brusc l-au trăit șapte parlamentari. Iar în iunie, fracțiunea PDM a fost părăsită în favoarea “Pro Moldova”, de Anghel Agache și Efrosinia Grețu. Însă încercarea “Pro Moldova” de a investi bani în deputații fracțiunii PSRM a suferit eșec. De atunci, nu se mai aude ca vre-un ales al poporului să fie impresionat de ”curajul, devotamentul și forța cu care noul partid politic “Pro Moldova” luptă pentru interesele cetățenilor țării” (din textul plasat pe pagina lui Ștefan Gațcan la 30 iunie) și să adere la ”echipa profesionistă” a lui Candu.

Așadar, grupul parlamentar “Pro Moldova” asigura voturile necesare, iar Platforma DA se pregătea de formarea noului cabinet de miniștri. Toate se împiedicau de poziția specială a partidului Maiei Sandu. Pentru Platforma DA era principial ca moțiunea de cenzură să fie semnată anume de deputații fostului bloc ACUM. Cel puțin, pentru a nu permite socialiștilor să o învinuiască de apropiere și înțelegere cu oligarhii fugari și partidele lor.

Însă PAS a ezitat mult timp. Ba cerea garanții că după demiterea guvernului actual opoziția va avea suficiente voturi pentru a numi unul nou. Ba refuza să voteze demiterea guvernului Chicu împreună cu deputații lui Șor, care ”este beneficiarul miliardului furat”. Ba insista pe negocieri cu PDM, dat fiind că ”voturi pentru demiterea guvernului pot fi găsite numai la democrați, nu există alte fracțiuni la care am putea găsi aceste voturi”.

Ultima oară declarația PAS precum că ”noi trebuie să fim siguri că există voturi pentru a schimba guvernul lui Dodon cu unul puternic, în care oamenii să creadă” a răsunat luni, 13 iulie. Tot atunci PAS a anunțat că decizia privind semnarea moțiunii de cenzură va fi discutată de Consiliul Național politic al partidului la 18 iulie. Însă joi, 16 iulie, Maia Sandu pe neașteptate s-a răzgîndit.

În cadrul unui briefing, lidera PAS a declarat că partidul ”Acțiune și Solidaritate” va semna moțiunea de cenzură împotriva guvernului Chicu, propusă de fracțiunea PPDA ”în speranța că PD își va revizui poziția și va susține demiterea guvernului”. În aceeași zi textul moțiunii, semnat de PPDA, PAS și deputatul Octavian Țîcu, a fost citit în plenul parlamentului de președintele fracțiunii PPDA, Alexandru Slusari, și înregistrat la secretariatul legislativului.

De ce și-a schimbat Sandu poziția?

De fapt, partidul Maiei Sandu nu avea altă ieșire. 11 deputați PPDA au semnat textul moțiunii marți, 14 iulie, și i-au chemat pe alți deputați să adere pînă la 16 iulie. Alexandru Slusari, președintele fracțiunii, a declarat că ”a sosit momentul adevărului”.

Problema e că sesiunea de primăvară-vară se încheie la finele lunii iulie. Iar conform art.17 din regulamentul parlamentului, rezoluția privind votul de neîncredere guvernului se examinează în prima ședință plenară a săptămînii de după data depunerii moțiunii. Mai pe scurt, dacă săptămîna trecută fracțiunile de opoziție nu ar fi înaintat moțiunea de cenzură, următoarea încercare ar fi putut-o face doar în septembrie, după începutul sesiunii parlamentare de toamnă-iarnă. Dar să formeze un guvern și să-și asume responsabilitatea pentru administrare pe perioada campaniei electorale prezidențiale (care începe odată cu revenirea deputaților la muncă) nu mai are sens pentru Platforma DA.

“Opoziția pur și simplu nu mai are timp. Ei și așa au tergiversat două luni depunerea moțiunii de cenzură. Platforma DA dorește serios să formeze noul cabinet de miniștri. Și ei au așteptat ca “Pro Moldova” să asigure numărul necesar de voturi. Cei din PPDA sperau că procesul va decurge mai rapid, dar el s-a oprit la 49-50 voturi. Mai e nevoie de minim 1-2 deputați, dar timpul expiră. De aceea ei au fost nevoiți să inițieze moțiunea acum, fără a avea garanții clare că vor reuși să demită guvernul Chicu ”, crede analistul politic Corneliu Ciurea.

Despre faptul că Maia Sandu a refuzat mult timp să semneze moțiunea, dar joia trecută și-a schimbat brusc poziția, expertul spune că acesta a fost pentru ea un pas de nevoie.

“Eu cred că în ajunul prezidențialelor, în care ea va fi unul dintre candidații de bază, Sandu nu vrea să-și asume riscurile de neparticipare la moțiunea de cenzură. Căci atunci PPDA și “Pro Moldova” o vor învinui anume pe ea de toate păcatele. Dar așa – dacă se va reuși acumularea a 51 voturi pentru demiterea guvernului, și apoi pentru formarea guvernului Năstase sau nu - nu mai este problema PAS, ei și-au îndeplinit sarcina – au semnat textul moțiunii de cenzură. Căutarea voturilor este sarcina PPDA și a “Pro Moldova”. Deși faptul că acest vot de neîncredere va conține și un element de corupție, este unul negativ - pentru a demite guvernul, mai trebuie cumpărate niște voturi.

Mi se pare că de fapt Maia Sandu speră că moțiunea nu va trece. Pentru ea nu este avantajos să demită guvernul actual, căci atunci ea va trebui să-l accepte pe Andrei Năstase premier și să voteze cu partidele ”oligarhice”, ceea ce la sigur va fi folosit de adversarii ei politici în cursa prezidențială”, menționează C.Ciurea.

Cine și ce interese are în acest caz?

Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Chicu este avantajoasă aproape tuturor partidelor parlamentare, cu excepția formațiunii Maiei Sandu. Inclusiv pentru PSRM, chiar dacă pare paradoxal.

În timp ce PAS, precaut, se distanța de semnarea votului de neîncredere, socialiștii vehiculau deja activ termenul născocit de ei “Coaliția Sandu-Candu-Plaha-Șor”. Nu Năstase-Candu și apoi conform listei, ceea ce ar fi fost mai logic, reieșind din dorința aprigă a Platformei DA să formeze cu orice preț un nou guvern. Așa că avantajul specific al socialiștilor în acest caz este faptul, că viitorul candidat la funcția de președinte, Maia Sandu – principalul adversar al viitorului candidat PSRM, să nimerească totuși în ”capcana oligarhică” și acum această temă va fi dezvoltată activ de socialiști.

Joia trecută, Corneliu Furculiță, președintele fracțiunii PSRM, scria pe o rețea socială că “de azi Maia Sandu și PAS s-au pomenit în brațele oligarhice ale lui Plahotniuc-Șor, iar Alianța haosului Sandu-Candu-Plaha-Șor este confirmată prin semnături. Orice încercări ale Maiei Sandu să demonstreze că vara nu e vară, iar PAS nu este în alianță cu partidele oligarhice, va avea efect zero. Poporul vede și înțelege totul, inclusiv semnăturile deputaților PAS contra guvernului Chicu, așteptate de partidele oligarhice. Vrem să vedem votul comun al partidului Maiei Sandu cu deputații lui Plahotniuc-Șor”.

Și dacă învinuirile cum că PAS și Platforma DA, create pe valul luptei cu oligarhii care au furat miliardul, ar răsuna numai din partea socialiștilor, ar fi cum ar fi. Dar și Ștefan Gligor, expert în politici publice și fost candidat la funcția de procuror general, a ieșit cu critici neașteptate în adresa partidului Maiei Sandu.

“Înainte de a ceda în fața presiunilor concertate și a accepta propunerea de înaintare a moțiunii de cenzură, PAS și Maia Sandu era obligată să asigure existența voturilor pentru numirea noului guvern. În lipsa acestora, dacă guvernul va fi demis, PAS și Maia Sandu va trebui să accepte tacit voturile lui Candu și Șor. Astfel opoziția noastră a readus la viață și a oferit pondere suplimentară oamenilor de care a promis să elibereze țara”, a scris el pe pagina sa de Facebook.

Pentru Platforma “Dreptate și Adevăr”, situația cu moțiunea de cenzură și formarea/ne-formarea ulterioară a noului guvern este o chestiune de imagine. Și nu doar de îmbunătățire a imaginii PPDA în ajunul prezidențialelor, pentru ca Andrei Năstase să poată fi competitiv în raport cu ”liderul necondiționat” al dreptei, Maia Sandu. Este și o pregătire pentru alegerile parlamentare. Agenția IPN scrie că noul guvern, pe care l-ar putea crea Platforma DA, îi va permite lui Andrei Năstase să restabilească ratingul pierdut și să mai aducă odată partidul în parlament “și atunci Platforma DA va deveni locomotiva creării viitoarei majorități, din care vor face parte PPDA, PAS și “Pro Moldova”, cu socialiștii în opoziție”.

Iar pentru partidul “Pro Moldova” votul pentru demiterea guvernului, crede analistul politic C.Ciurea, este o șansă de a deveni ”un actor politic recunoscut”.

“Desigur, înstrăinarea aeroportului, furtul miliardului, securitatea lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor – reprezintă argumente importante în activitatea curentă a partidului lui Andrian Candu, însă e doar procesul final a ceea ce-și doresc ei. La moment, sarcina lor e să voteze împreună cu PAS și PPDA pentru a se reabilita și a deveni actor politic recunoscut. În prezent “Pro Moldova” parcă nu e recunoscut – PAS recunoaște doar PDM, fapt subliniat deseori de reprezentanții partidului în discuțiile despre votul de neîncredere pentru guvernul Chicu. Chiar înainte de a semna textul moțiunii, Maia Sandu a discutat cu Pavel Filip posibila demitere a guvernului. Iată de ce “Pro Moldova” are nevoie de această moțiune și de votul comun: tacit, Platforma DA l-a recunoscut deja, acum el are nevoie de ”recunoașterea” PAS.

Dar partidul lui Șor nu are nevoie de asta – electoral, el arată mai bine ca “Pro Moldova”. Ilan Șor mai puțin are nevoie de aceste cochetări cu PAS și PPDA: el își dorește doar să oprească procesele împotriva sa. Dar pentru partidul lui Andrian Candu, primordială este recunoașterea politică, iar viitorul vot asupra moțiunii și a numirii noului guvern i-o poate garanta”, crede expertul.

Moțiunea a fost înaintată. Ce va urma?

Acum opoziția parlamentară trebuie să găsească urgent 51 voturi pentru a demite guvernul Chicu. Aici însă pot apărea probleme.

În prezent, coaliția PSRM-PDM are 50 de deputați, împreună cu Ștefan Gațcan, care a revenit în parlament. Cu ei adesea votează deputatul independent Alexandru Oleinic, care asigura, de fapt, coaliției majoritatea parlamentară. Platforma DA și PAS dispun doar de voturile necesare inițierii moțiunii de cenzură. Pentru a demite guvernul, ele vor fi nevoite nu doar să voteze cu partidele ”prooligarhice” “Pro Moldova” și Șor, dar și să închidă ochii la noile acte de corupție pentru cumpărarea unui deputat din coaliția PSRM-PDM.

Iată de ce în situația dată avem mai multe variante ale evenimentelor viitoare. Varianta nr.1: partidele de opoziție nu reușesc să adune 51 voturi, pentru a demite guvernul. Atunci la 30-31 iulie se desfășoară ultimele ședințe din sesiunea primăvară-vară și deputații cu sentimentul datoriei împlinite pleacă în vacanța care se va încheia în septembrie. În rezultat, chestiunea privind demiterea guvernului se închide. Deși, unii experți nu exclud încercările de a ”ciupi” puterea executivă și în toamnă.

Varianta nr.2: inițiatorii moțiunii de cenzură reușesc să găsească voturi pentru demiterea guvernului Chicu. Asta înseamnă că showul politic va continua.

Asta pentru că, în conformitate cu Constituția, candidatura la funcția de prim-ministru o înaintează președintele ”după consultări cu fracțiunile parlamentare”. Iar Igor Dodon a declarat că poate înainta candidatura lui Ion Chicu încă de 2-3 ori, ”și nimeni nu mă va putea impune să numesc un alt candidat la funcția de prim-ministru”.

Mai există și explicațiile Curții Constituționale din anul 2015 despre faptul cum trebuie președintele să înainteze candidatul la funcția de premier. CC a făcut aceste explicații în timp ce Nicolae Timofti, pe atunci șeful statului, s-a îndărătnicit și nu a dorit să semneze decretul de înaintare a lui Vladimir Plahotniuc la funcția de prim-ministru. Ei bine, conform deciziei CC din 2015 președintele RM este obligat să înainteze la funcția de premier persoana pe care o susține majoritatea parlamentară.

Adică, pentru a numi noul guvern, partidele lui Andrei Năstase și Maia Sandu vor fi nevoite să formeze oficial o coaliție cu ”partidele prooligarhice” ale lui Ilan Șor și Andrian Candu. Ceea ce Maia Sandu categoric nu va face. În plus, puțin probabil ca Maia Sandu să muncească pentru imaginea lui Andrei Năstase și să-i ofere lejer potențialului concurent în prezidențiale puterea executivă. PAS desigur va înainta condiții și cerințe apriori inacceptabile pentru liderul Platformei DA și noul cabinet de miniștri. Mai mult, publicația Newsmaker anunță, cu trimitere la o sursă apropiată de conducerea PAS, că partidul Maiei Sandu la sigur nu va vota noul guvern împreună cu grupul lui Candu, nemaivorbind despre partidul ”Șor”, deoarece această alianță are costuri politice prea mari.

În general, deocamdată aritmetica parlamentară arată că guvernul Ion Chicu, cel mai probabil, va rezista. Mai ales că astăzi a devenit cunoscut faptul că doi deputați din Partidul Șor s-au înfectat cu COVID.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?