X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Comerțul cu ”trunchiuri” politice

9 iun. 2020,, 21:13   Analitică
10281 12

Săptămîna aceasta parlamentul va reveni după carantina impusă. Ceea ce înseamnă că opoziția își va activiza din nou eforturile pentru destrămarea majorității parlamentare PSRM – PDM.

Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, nu are răbdare să ocupe mai degrabă funcția de premier. Recent, el a declarat că lista potențialilor miniștri ai noului cabinet este gata. Pentru premierul Năstase pot vota și mîine cei din grupul Pro Moldova. Dar chiar dacă opoziția nu va reuși să schimbe guvernul, experții spun că pentru partidele de dreapta are sens ruperea deputaților de la majoritatea parlamentară măcar pentru a slăbi pozițiile socialiștilor și ale lui Igor Dodon în preajma alegerilor.

Între timp, dacă e să reieșim din recentele declarații ale președintelui, în termen de două-trei săptămîni în Parlament ar putea fi înaintat pentru examinare un proiect de lege care să interzică trasiesmul politic a deputaților.

Ce preț are un deputat?

În Ucraina vecină, deputații care trec dintr-o fracțiune în alta îs numiți ”trunchiuri”. În Moldova, primul care a folosit termenul ofensator, dar grăitor comerț cu trunchiuri politice” a fost ex-bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal. Era în anul 2012.


Atunci, în cadrul unei ședințe a Comitetului executiv al autonomiei el a declarat că ”acest comerț murdar cu ”trunchiuri” trebuie oprit înainte ca țara să-și piardă statalitatea. Spre exemplu, prin adoptarea unui proiect de lege care prevede că deputații, care după alegeri și-au schimbat apartenența politică, să fie lipsiți de împuterniciri sau mandate.

Era vorba despre cazul trecerii masive a consilierilor-comuniști din Consiliul raional Cahul la Partidul Democrat. Bașcanul a menționat că nu este un admirator al Partidului Comuniștilor, dar crede că ”liderii de partid, care achiziționează angro ”trunchiuri politice” discreditează sistemul politic și liderii politici ai țării”. Mai ales că o achiziționare analogă are loc și în Adunarea populară a Găgăuziei.

Se zvonea că, pe atunci, loialitatea aleșilor locali costa 20-25 mii euro, a deputaților Adunării populare – cca 70 mii euro, a deputaților din parlament - 250-400 mii euro. Dacă reieșim din actualele declarații ale politicienilor, în cei 8 ani scurși de atunci, la ”bursa politică” a Republicii Moldova prețurile s-au schimbat foarte puțin.

La finele lunii mai, Procuratura generală a pornit investigarea faptelor de cumpărare a deputaților din parlament. Cu solicitarea de a elucida situația s-a adresat un grup de deputați socialiști. Președintele Igor Dodon a declarat că pentru ieșirea din fracțiunea PSRM a unor parlamentari li s-au propus 400-500 mii euro.

“Au fost încercări de a vorbi cu deputații socialiști. Li se propuneau 400-500 mii euro pentru a trece la “Pro Moldova” sau partidul “Șor”. Se făcea prin intermediul rudelor sau cunoscuților”, a spus președintele la 25 mai.

De altfel, inițial informația despre ”ofertele generoase” de jumătate de milion de euro per persoană au venit din partea democraților, care timp de o lună au pierdut opt parlamentari, care au aderat la grupul de deputați “Pro Moldova” ori la fracțiunea partidului “Șor”. La 12 mai, deputatul democrat Nicolae Ciubuc declara în emisia unui post TV, că reprezentanții partidului ”Șor” îi invită la discuții pe unii deputați PDM. Și că lui personal i s-a adresat cu o astfel de propunere vicepreședinta partidului Marina Tauber.

În scurt timp, un alt deputat PDM, Monica Babuc, tot în emisie directă, a spus că reieșind din discuțiile din organizațiile de partid și din parlament, transfugilor li se propune suma de cca 500 mii euro. “Se vorbește că ei au primit 250-350 mii euro. Iar în organizația noastră de partid de la Edineț, unde ne-a părăsit recent unul dintre foștii noștri colegi (Oleg Sîrbu – n.r.), mi s-a spus de 500 mii euro. Dar e vorba de presupuneri, care trebuie verificate”, a menționat parlamentara.

Iar la finele lunii mai, afaceristul Veaceslav Platon i-a numit, într-un interviu pentru TV8, pe ”sponsorii ” generoși. Potrivit lui, de cumpărarea deputaților-transfugi din parlamentul moldovenesc se ocupă fostul lider PDM, fugarul Vladimir Plahotniuc. “Dacă mai înainte el doar urla, acum cumpără deputații cu 500 mii euro. O fac Candu și Cebotari. Este o întreagă corporație, care cumpără deputați, cu sediul central la Miami și Tel Aviv”, a declarat el.

Dacă Procuratura Generală va găsi ceva în rezultatul investigațiilor privind cumpărarea deputaților, vom vedea. Unicul caz în care procuratura a reținut doi bănuiți în dosarul încercării de mituire a deputaților și a trimis materialele în instanță, a avut loc în 2014. Intermediarii reținuți atunci urmau să ofere 250 mii euro fiecărui din trei parlamentari care urmau să părăsească coaliția de guvernare. Doi dintre aceștia nici nu știau că urmează a fi mituiți. Ce a fost mai departe – istoria tace.

Despre cumpărarea masivă a deputaților s-a vorbit și în 2016. Atunci PD, susținută deschis de Washington în cel mai dramatic moment, a reușit să înjghebe în parlament o nouă ”majoritate proeuropeană” (20 de deputați PDM, 14 transfugi din PCRM, 13 deputați PL și 8 – PLDM, care au declarat că își părăsesc formațiunile politice) și să aprobe guvernul Filip, denumit ”nocturn”.

Atunci deputatul-comunist Elena Bodnarenco, în comentariul la plecarea celor 14 colegi ai săi, a spus că ”fiecăruia i-a fost oferit ceva aparte: unora – funcție sau bani, altora – închiderea sau deschiderea unor dosare penale”. Din spusele sale, și ei i-au fost promise diverse avantaje în schimbul sprijinirii noului cabinet de miniștri, însă ea a rămas în fracțiunea PCRM.

Învinuiri de corupție au răsunat atunci și în adresa liberal-democraților, care au decis să se alieze noii majorități parlamentare. Ex-premierul Valeriu Streleț declarase că liberal-democrații care au acceptat să susțină candidatura noului prim-ministru au fost mituiți și șantajați. Și Centru Național Anticorupție a investigat atunci semnalele survenite. Dat fiind că nu au mai apărut careva informații despre rezultatele investigației, putem presupune că dosarul a fost lăsat baltă.

De altfel, din spusele directorului Institutului ucrainean de politici publice Victor Ciumac, care a comentat migrația ”trunchiurilor” în Rada Supremă, legislația nu interzice trecerea dintr-o fracțiune în alta contra plată. Iar ceea ce nu este interzis de lege, este permis.

Turismul politic: permisiune nu interdicție

În Moldova, deputații care trec dintr-o fracțiune în alta nu-s porecliți atît de ofensator ca în Ucraina – nu ”trunchiuri”, ci turiști politici. Sau, în cel mai rău caz, transfugi politici.

Din acest punct de vedere, cel mai ”mobil” a fost parlamentul din legislatura precedentă (2014-2019). După patru ani de mandat, el număra 38 de deputați-transfugi sau 40% din deputați. Iar cea mai mare fracțiune devenise cea a PD, care a crescut de la 19 la 42 deputați.

Pe parcursul celor 30 ani de parlamentarism moldovenesc, au fost făcute mai multe încercări de a soluționa problema turismului politic. Dar de fiecare dată apărea un obstacol. Inclusiv faptul, că la putere sau în opoziție se afla un oarecare ”luptător cu turismul politic” într-o anumită perioadă de timp.

Spre exemplu, își amintea Dumitru Diacov, în anii 2000-2001 el i-a propus liderului PCRM Vladimir Voronin să modifice Constituția și să interzică migrația politică. PD trăia pe atunci vremuri grele – în alegerile din 2001 nu a putut trece pragul electoral de 6%.

“Acest fenomen a apărut încă în anii 90, în timp ce din Partidul Democrat-Agrar au început plecările masive. PD a fost printre primele lovite de acest fenomen. În țară democrația era ”în toi”, de aceea turismul politic devenise masiv. Pe timpul comuniștilor eu am elaborat un proiect de lege și am mers cu el la Voronin. Documentul propunea interzicerea ieșirii din fracțiunile parlamentare. Președintele m-a ironizat, a spus: nu este democratic. La ce le trebuia atunci asta comuniștilor, dacă toți migrau spre ei. Iată de ce nu au susținut ideea”, a declarat președintele de onoare al PD într-un interviu.

Ei, dar în 2018, PDM era unicul partid aflat la guvernare și Diacov îndreptățea deja migrația politică. Plecarea masivă a deputaților de atunci de la PCRM la PDM și transformarea fracțiunii PD în cea mai mare din legislativ, Diacov a argumentat-o cu normele europene: deputatul este ales de popor și nimeni nu-i poate interzice să-și schimbe convingerile politice. ”Oamenii întotdeauna pleacă din partidele slabe”, a spus atunci președintele de onoare al PD.

Iar Vladimir Voronin, dimpotrivă, în acea perioadă chema la combaterea trecerilor dintr-o fracțiune în alta. În 2016, după ce fracțiunea PRCM a fost părăsită concomitent de 14 deputați, liderul comuniștilor a declarat că ”prin această trădare și turism parlamentar se deteriorează structura politică a statului, formată în rezultatul alegerilor. Alegătorii au votat pentru un anumit partid într-un anumit număr. ”Delegații” poporului conform Constituției, au obligația să muncească în parlament așa cum au fost aleși. În caz contrar, partidul poate accede în parlament cu 6 deputați, după care să acumuleze majoritatea constituțională”. Comuniștii intenționau atunci să supună votului o declarație de condamnare a corupției politice și a migrației politice. După care să propună formarea unui grup de lucru care să elaboreze planul de modificare a legislației pentru a lupta cu turismul politic. Dar alte fracțiuni parlamentare nu au susținut inițiativa comuniștilor.

Și socialiștii au vorbit adeseori despre turismul politic. În noiembrie 2018, înainte de startul campaniei electorale, deputatul socialist Vlad Batrîncea a declarat că la una dintre primele ședințe ale noului parlament, PSRM va propune spre aprobare un proiect de lege care prevede lipsirea de mandat a deputatului care va părăsi fracțiunea pe listele căreia a fost ales. Însă documentul dat așa și nu a fost prezentat – nici la primele ședințe ale parlamentului, nici ulterior.

În iunie 2019 (după formarea coaliției PSRM-blocul ACUM și îndepărtarea PDM de la putere), președintele Igor Dodon a declarat că este necesară interzicerea prin lege a trecerii deputaților dintr-o fracțiune în alta.

“Vreau să le garantez reprezentanților tuturor partidelor, prezente în parlament: noi nu vom admite turismul politic și trecerea deputaților dintr-o fracțiune în alta. Fiecare deputat trebuie să facă parte din fracțiunea pentru care l-au votat alegătorii care i-au dat mandatul. Noi vom obține ca această normă să fie fixată în legislație”, a scris Dodon pe pagina sa socială. După cum se vede, înțelegerile de coaliție cu PAS și PPDA nu au mers atît de departe.

Acum, cînd opoziția încearcă să destrame majoritatea parlamentară a socialiștilor și democraților, smulgînd activ deputați din fracțiunea PDM și încearcînd să o facă și în cazul deputaților PSRM, problema interzicerii migrației Parlamentare a devenit din nou actuală. Mai mult decît atît, proiectul de lege în cauză, se pare, este deja în curs de adoptare activă.

Dacă reieșim din declarațiile recente ale președintelui, un proiect de lege care interzice trecerea politică a aleșilor poporului ar putea fi propus spre examinare Parlamentului în următoarele două-trei săptămîni. Cu toate acestea, este puțin probabil ca acest document să prevadă privarea deputaților traseiști de mandat - acest lucru este condamnat categoric de Consiliul Europei.

Turismul politic, ca unul din drepturile omului?

Turismul politic nu este doar problema Republicii Moldova. În 2001, plecarea unui senator din fracțiunea republicanilor a permis democraților să preia controlul asupra Senatului SUA. În 2009, senatorul-republican Arlen Specter a declarat că trece în Partidul Democrat. Iar în Ucraina anilor 2006-2007, trecerile interfracționale au permis Partidului regiunilor să obțină majoritatea constituțională înainte ca președintele Victor Iușcenco să dizolve parlamentul.

Diferite țări încearcă să rezolve problema în mod diferit. Spre exemplu, Constituția Portugaliei spune că deputații vor fi lipsiți de mandatele lor, dacă ”devin membri ai altui partid, din partea căruia ei nu au candidat în alegeri”. Însă în Europa, Portugalia este unica excepție. Consiliul Europei condamnă turismul politic în general, dar nu acceptă pierderea statutului de parlamentar pentru că deputatul și-a schimbat apartenența partinică.

Spre exemplu, în raportul unui comitet al Adunării parlamentare a Consiliului Europei din anul 2015 se spune că ” schimbarea apartenenței politice după alegeri provoacă critici – mai ales cu privire la aspectele morale și etice ”. De aceea, documentul cheamă parlamentele naționale să studieze chestiunea și să examineze oportunitatea restricționării trecerilor interfracționale. Însă raportul Comisiei de la Veneția ”Privind rolul opoziției într-un parlament democratic”, în 2010, subliniază, că pierderea statutului de parlamentar din cauza trecerii dintr-o fracțiune în alta sau schimbare a apartenenței partinice contravine principiului unui mandat independent și liber.

Adică, Consiliul Europei le permite parlamentelor naționale să restricționeze sau să pedepsească transfugii politici cum doresc, dar să nu-i lipsească de mandatul de deputat, deoarece asta ”nu este democratic” și contravine drepturilor fundamentale ale omului.

În Belgia, Bulgaria, Estonia problema a fost soluționată așa: după ieșirea din fracțiune, deputatul are dreptul să fie doar parlamentar extrafracțional. Adică, nu are voie să treacă la o altă fracțiune. Iar în alte țări (Austria, Canada, Bulgaria, Franța, Croația ș.a.) după ieșirea din fracțiune, deputații își pierd funcțiile de conducere și locurile în comitete.

Deci, puțin probabil ca deputații care și-au schimbat apartenența politică să fie lipsiți de mandate, nsă luptătorii cu turismul politic pot improviza la restricțiile trecerii dintr-o fracțiune în alta, în baza experienței democrațiilor dezvoltate. Spre exemplu, la ieșirea din fracțiune, deputatul să obțină automat statutul de parlamentar extra-fracțional, cu interzicerea prin lege a trecerii dintr-o fracțiune în alta. Aceasta ar putea reduce probabilitatea ademenirii aleșilor poporului prin intermediul presiunilor și a mitelor.

Autoritățile au anumite idei în acest context. Președintele Igor Dodon a spus recent, în emisia unui post TV, că ”trebuie adoptată legea care interzice trecerea deputaților dintr-o fracțiune în alta. Știu că asta trebuie să fie scris în Constituție, dar hai să discutăm despre sancțiuni. Spre exemplu, pe parcursul a 4 ani nu poate fi formată o altă fracțiune. Să se plimbe prin coridoarele parlamentului. Sau să introducem rambursarea cheltuielilor pentru campania electorală, care i-a promovat, sau alte sancțiuni”. Iar unul dintre experți, întrebat de Noi.md, a propus privarea pe viață a transfugilor de dreptul de a candida din nou la funcția de deputat în Parlament.

Principalul e ca restricțiile pentru turismul politic să nu contravină angajamentelor Republicii Moldova în fața Consiliului Europei.

Vom menționa, că în societatea moldovenească este agreată ideea de a pune capăt turismului politic. Astfel, sondajul efectuat de site-ul Noi.md a demonstrat că cca 92% dintre respondenți cred că o lege care ar interzice deputaților să treacă dintr-o fracțiune în alta, este necesară.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?