X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Criza guvernamentală se amînă. Întreaga vină o poartă coronavirusul

25 mai. 2020,, 21:10   Analitică
13908 3

Planurile opoziţiei parlamentare au fost date peste cap de un factor neaşteptat – infecţia cu coronavirus. Deputatul PD, Eugeniu Nichiforciuc a fost testat pozitiv la COVID-19

Vineri, 22 mai, aleşii poporului au fost trimişi în autoizolare. Deputaţii se vor afla în carantină pînă ce testele la coronavirus vor ieşi negative. De altfel, din cele declarate la un poost TV de preşedintele Igor Dodon, din cauza infectatului Nichiforciuc, în următoarele două săptămîni şedinţele parlamentului, cel mai probabil, nu vor avea loc. Între timp, se zvonea că în săptmîna curentă opoziţia intenţiona să demită guvernul Chicu.

Păturile de josnu pot

Moţiunea de cenzură pentru actualul cabinet de miniştri este gata demult, însă autorii ei nu se grăbeau să înregistreze documentul. Unul dintre deputaţii din opoziţie a explicat: „Noi îl vom înainta dacă va exista probabilitatea să acumulăm majoritatea şi să formăm rapid un nou guvern. În caz contrar este lipsit de sens, dat fiind că în actuala sesiune nu am mai putea introduce moţiunea repetat”.

Săptămîna trecută majoritatea parlamentară PSRM-PDM a scăzut pînă la 52 deputaţi. Grupul lui Andrian Candu a reuşit să rupă de la democraţi încă doi parlamentari. Fracţiunea PDM a fost părăsită de Ghenadie Verdeş şi Vasile Bîtca, care au anunţat că aderă la „Pro Moldova”. Deputatul S.Sîrbu imediat le-a mulţumit colegilor „pentru curaj”. Iar politologul Ernest Vardanean a scris că „aceşti doi demult erau pe ducă, probabil aşteptau oferta la care e imposibil să renunţi. Şi iată că a venit”.


S-ar părea, opoziţia mai trebuie să facă un pic de presiune, şi guvernului Chicu i-ar fi rămas zile numărate”, cum ameninţa recent o deputată din opoziţie. Sursele noastre susţin că pentru demiterea cabinetului era de ajuns: „pe valize” mai şedeau nişte deputaţi PDM, la fel de activ erau prelucraţi şi mai mulţi reprezentanţi ai fracţiunii PSRM. Dar chiar dacă acest scenariu ar fi reuşit, apare întrebarea rezonabilă: şi mai departe? „Demiterea guvernului cu forţe comune ar fi posibilă, însă a instaura un nou guvern – cred că este o sarcină irealizabilă pentru actuala opoziţie parlamentară”, - consideră analistul politic Igor Boţan.

Cauze ar fi mai multe. 1. – imaginea politică. Să facă o coaliţie de guvernare cu, "nesistemicele" și extrem de nepopulare în țară, grupul „Pro Moldova” şi partidul „Şor”, şi încă în ajunul prezidenţialelor, pentru PAS şi Platforma DA este inacceptabil. În pofida ostilităţii lor faţă de preşedintele Dodon.

Ambele formaţiuni politice au apărut pe valul protestelor împotriva scandalului ce ţine de furtul miliardului din sistemul bancar. În timpul protestelor din anii 2015-2016, viitorii lideri ai acestor două partide de dreapta au ridicat poporul cu cerinţele de a investiga dosarul miliardului dispărut, a întoarce banii în ţară şi a-i pedepsi pe vinovaţi. Iată de ce alianţa cu „Pro Moldova” şi partidul „Şor” ar discredita PAS şi PPDA şi ar reduce la zero întregul sens al apariţiei lor.

Ei, dar actuala conducere a ţării nu lasă să se uite „cine a furat miliardul”. Săptămîna trecută procurorul general A.Stoianoiglo, care aşa şi nu a fost demis cu ajutorul Curţii Constituţionale, l-a numit pe fostul preşedinte PDM, Vladimir Plahotniuc (care acum stă în spatele grupului de deputaţi „Pro Moldopva”), principalul beneficiar al miliardului furat din cele trei bănci. O nouă învinuire în dosarul fraudei bancare îl aşteaptă şi pe Ilan Şor, liderul partidului „Şor”, care la fel ca şi Plahotniuc este în căutare internaţională.

Aşa că, vorbind despre un posibil vot de neîncredere acordat guvernului Chicu, liderii opoziţiei de dreapta au tot subliniat, că cel puţin cu Şor ei nu vor merge împreună. „Nu dorim să ne pătăm imaginea. Noi şi aşa am pierdut foarte mult, făcînd alianță cu socialiştii”, a declarat Mihail Popşoi, deputat PAS. Iar cei din PPDA au declarat că nu doresc să colaboreze nici cu fracţiunea „Şor”, nici cu grupul „Pro Moldova”.

Pentru PAS şi PPDA varianta optimală ar fi formarea unei coaliţii cu PDM-ul „curăţat”. Ei, şi cu grupul Candu, „în anumite condiţii de dragul ţării”, deoarece voturile democraţilor nu ar fi suficiente. Dar la finele săptămînii trecute preşedintele fracţiunii PDM, Dumitru Diacov, a pus capăt discuţiilor la această temă. El a spus că democraţii nu vor vota pentru demiterea actualului guvern şi nu vor participa la formarea unui nou cabinet. „Preferăm să fim în opoziţie. Eu vă recomand: aşezaţi-vă toţi patru, aceste partiduţe, şi faceţi ce vreţi”, a declarat el.

Pentru opoziţie, o altă ieşire din situaţie ar fi fost formarea unui guvern minoritar PAS-PPDA, pentru care ar fi votat fracţiunea partidului Şor, grupul parlamentar Pro Moldova, deputaţii independenţi şi acei parlamentari, care chipurile „stau pe valize” în fracţiunile PDM şi PSRM. Desigur, cu un şir de condiţii, care nu vor fi dezvăluite opiniei publice. Dar putem presupune – renunţarea sau amînarea procesului de „naţionalizare” a aeroportului Chişinău. Însă aici apare problema nr.2 – cine va fi şeful noului cabinet în cazul demiterii guvernului Chicu?

Năstase, Slusari, Munteanu...?

Teoretic, pentru opoziţia parlamentară, în ajunul alegerilor prezidenţiale, varianta optimă ar fi o candidatură neutră la postul de prim-ministru. Acea „persoană nepărtinitoare şi tehnocrată, care ar putea conduce un guvern anti-criză”, despre care cu ceva timp în urmă vicepreşedintele Platformei DA A.Slusari vorbea ca despre candidatura cea mai potrivită. Acum însă, se pare, nu se mai pune problema unui candidat apolitic.

“Ei toţi vor să fie premieri – şi Sandu, şi Năstase. Şi Candu, cred eu, nu ar fi împotrivă, dar cine să-i permită? Aşa că un prim-ministru dintr-o poarte ar fi fost o ieşire. Totuşi, liderii partidelor de dreapta categoric nu au nevoie de un premier-tehnocrat puternic. De ce? Pentru că el nu va veni la partide să întrebe: ce să fac? Ei îşi doresc ca prim-ministru să fie un om care va veni să se sfătuie - ce decizie să iau, cum credeţi? Iar ei să răspundă:”Pe ministrul nostru să nu-l atingi, noi îl conducem, tu nu te amesteca”. De aceea, în pofida tuturor declaraţiilor despre necesitatea formării unui guvern anti-criză puternic, ei nu au nevoie de o candidatură cu adevărat puternică la fotoliul de prim-ministru. Ei au nevoie de o candidatură supusă, de tranzit, pînă la alegerile prezidenţiale. Ceea ce nu este bine pentru situaţia curentă din ţară”, - crede politologul Vitalii Andrievschii.

Platforma DA deja şi-a anunţat candidaţii pentru rolul de prim-ministru „capabil, competent, onest, integru şi principial”. Este vorba despre liderul partidului Andrei Năstase şi vicepreşedinţii formaţiunii Alexandru Slusari şi Igor Munteanu.

Unii experţi cred că Maia Sandu ar putea fi de acord ca premierul guvernului „anti-criză” să fie Andrei Năstase. Unul dintre comentatori a spus că „Maia vrea să-l înece – în opinia sa, Năstase va compromite această activitate şi astfel se va discredita în totalitate, ceea ce îi convine ei în ajunul cursei prezidenţiale. Minus un adversar”. Conform altei versiuni, Maia Sandu nu-i va permite lui Andrei Năstase să ocupe postul de prim-ministru: chiar dacă liderul PPDA nu va deveni un bun premier, funcţia în sine presupune o anumită creştere a ratingului celui care o deţine.

Cu privire la candidatura lui Igor Munteanu – politolog, doctor în drept, fondator şi director executiv al IDIS “Viitorul”, fost ambasador al RM în SUA, conform unei versiuni el este promovat activ de un grup din Platforma DA, care vrea să-l aşeze în fotoliul de prim-ministru, după care – în cel de lider al formaţiunii, în locul lui A.Năstase.

Analistul politic Igor Boţan crede că cine nu ar ocupa fotoliul primului ministru în așa-zisul guvern „anti-criză”, patidele de dreapta (pentru a îndreptăţi demiterea cabinetului Chicu care nu s-ar fi isprăvit cu situaţia de criză) trebuie să formeze un guvern, al cărui randament să fie superior celui demonstrat de guvernul Chicu. Însă în condiţiile actuale, acest lucru este imposibil.

“Ei spun că guvernul Chicu nu soluţionează problemele. Dar dacă guvernul va fi schimbat, noua putere va trebui să activeze mult mai eficient. Dar să formezi un guvern de coaliţie în condiţiile pandemiei şi a crizei economice înseamnă să porneşti un cadril ministerial. Căci trebuie să te înţelegi cu privire la candidatura premierului, să repartizezi ministerele şi departamentele, apoi va apărea problema „grozavă” – ce facem cu secretarii de stat? Din nou îi dăm afară şi angajăm alţii, ori îi lăsăm pe cei vechi? În rezultat, pentru a se clarifica şi a începe activitatea în forţă, echipa guvernamentală va avea nevoie de mai multe luni. Şi deja va începe campania electorală, în care partidele care au format guvernul vor evolua ca adversari politici. Iată de ce eu nu cred în randamentul înalt al guvernului „anti-criză”, spune Igor Boţan.

“Păturile de sus” nu doresc

Şi preşedintele ar putea crea opoziţiei parlamentare probleme majore la formarea noului guvern.

Igor Dodon a şi dat de înţeles că va acţiona aşa cum a făcut-o de mai multe ori – nu va semna decretul de numire a unei candidaturi pe care nu o agrează. În cazul dat – candidatura la postul de prim-ministru. Mai mult, dacă guvernul va pica, Igor Dodon îl va înainta din nou pe Ion Chicu la funcţia de prim-ministru.

“Cred că cel mai bun candidat la postul de prim-ministru în caz că guvernul pică, este domnul Chicu. În timp ce noi nu avem o altă coaliţie şi semnăturile a 51 deputaţi pentru un alt candidat, eu ca preşedinte pot să-l propun din nou pe Ion Chicu”- a declarat şeful statului la finele săptămînii trecute.

“Astfel Igor Dodon le-ar putea impune oponenţiilor săi politici să aplice „demiterea pentru 5 minute” a sa. Şi aceasta va fi ruşinea noii majorităţi – să aplice procedurile folosite anterior, în perioada „statului capturat”, - a declarat analistul politic Igor Boţan în cadrul dezbaterilor publice organizate de agenţia IPN.

Dar chiar dacă opoziţia va apela la serviciile Curţii Constituţionale pentru ca preşedintele Dodon să fie a şaptea oară suspendat din funcţie, iniţiativa ei va fi blocată din nou. Funcţia preşedintelui de parlament acum este a socialiştilor, iar Zinaida Greceanîi, devenind temporar preşedinte interimar, nu va semna decretul de numire a premierului propus de partidele de dreapta.

Demiterea dnei Greceanîi nu este reală – pentru aceasta e nevoie de 2/3 din voturile deputaţilor (67 voturi). Şi un impeachment “la pachet” a preşedintelui Dodon nu pare verosimil. Despre intenţia de a iniţia procedura de înlăturare a preşedintelui după difuzarea video-ului cu întrevederea lui cu Plahotniuc şi Iaralov, a declarat Platforma DA. Însă ,conform art.81(3) din Constituţie, parlamentul poate decide iniţierea acuzării preşedintelui RM (în acest caz el este înlăturat din funcţie) cu 2/3 din voturile deputaţilor aleşi. Opoziţia nu dispune de acest număr de voturi, ea nu a acumult nici 51 pentru a demite guvernul.

Scenariile posibile

Deocamdată, reale par a fi trei variante de evoluare a evenimentelor.

Varianta nr.1 – opoziţia nu reuşeşte să demită actualul cabinet sau renunţă la această idee. Analistul politic Corneliu Ciurea spune că „Occidentul care dirijează, în fond, dreapta moldovenească, are o poziţie neutră în această chestiune, şi nu se pronunţă pentru demiterea actualei puteri”. În acest caz, guvernul Chicu îşi va continua activitatea minim pînă la alegerile prezidenţiale.

Varianta nr.2 – opoziţia reuşeşte să acumuleze voturile necesare demiterii guvernului Chicu. Dar să formeze un nou cabinet nu va reuşi: partidele de opoziţie ori nu se vor putea înţelege privind formarea unei majorităţi parlamentare şi a coaliţiei de guvernare, ori preşedintele va bloca candidatura propusă la postul de premier. În acest caz, guvernul Chicu va continua să activeze minim pînă la alegerile parlamentare, însă cu atribuţii reduse. Adică, va asigura interimatul.

Varianta nr.3 – actualul guvern îşi continuă activitatea nu doar cu atribuţii reduse, dar şi în componenţă redusă. Ion Chicu a declarat recent, că dacă majoritatea parlamentară se destramă, el ar putea renunţa la fotoliul de prim-ministru.

“Dacă rămînem fără majoritate parlamentară şi vom fi siguri că iniţiativele noastre nu au susţinere, eu nu văd sensul unui astfel de guvern. În aceste condiţii noi nu putem atrage surse financiare, nu putem negocia. Nu ştiu dacă actuala echipă va dori să facă asta, pentru că e foarte dificil. Eu nu-l pot obliga pe un ministru să vină la muncă, dacă el nu are împuterniciri. Colegii mei din guvern nu intenţionează să-şi menţină fotoliile cu orice preţ”, - a declarat premierul.

În istoria RM a existat un caz asemănător. În septembrie 2009, Zinaida Greceanîi a demisionat din funcţia de şef al guvernului, după ce preşedintele Vladimir Voronin a plecat din funcţie. Împreună cu ea din guvern au plecat atunci cinci miniştri, inclusiv primul vice-premier, ministrul Economiei şi comerţului, Igor Dodon. Prim-ministru interimar a fost numit ministrul Justiţiei Vitalie Pîrlog, care s-a aflat în această postură două săptămîni – apoi a fost format guvernul Filat. Dar pe atunci nu exista actuala situaţie de criză.

“Acum s-ar putea să ne pomenim în general fără guvern. Nu este exclus că şi unii miniştri vor pleca împreună cu Ion Chicu – la ce bun să mai deţină funcţiile în această situaţie? De aceea, ieşirea este unică – sau opoziţia formează o majoritate, demite guvernul, formează noul cabinet şi îşi asumă responsabilitatea, sau nu mai pune problema moţiunii de cenzură. Poţi avea orice părere despre actuala putere, dar eu nu doresc să ne pomenim cu o anarhie. Cineva trebuie să poarte răspundere personală. Pentru că situaţia în care nu este clar cine pentru ce răspunde, nu există o majoritate şi un guvern, - este varianta cea mai proastă a evenimentelor pe timp de criză”, crede politologul V. Andrievschii.

Neaşteptata carantină parlamentară, posibil, va oferi şansa de răcire a unor minţi fierbinţi, care să-şi pună întrebarea: chiar îşi doresc să se implice în acest exerciţiu dubios, numit demiterea guvernului?

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?