Opoziţia este dispusă să demită. Dar numai după ce guvernul se va isprăvi cu criza

Opoziţia activă intenţionează să demită guvernul Chicu. Însă nu acum, ci după ce actualul cabinet de miniștri va depăşi criza pandemică.

Experţii spun că demiterea guvernului ar putea fi unul dintre sloganele de bază ale protestelor preelectorale de după criză.

Pachetul anti-COVID? În altă viaţă

La finele lunii martie, Iulia Timoşenco, liderul partidului ucrainean de opoziţie “Батькивщина”, a declarat că din cauza pandemiei de COVID-19 echipa sa îşi suspendă opoziţionismul faţă de actuala putere şi-și exprimă susţinerea guvernului şi preşedintelui.

“Domnule prim-ministru, eu înţeleg perfect volumul problemelor pe care le au de rezolvat autorităţile ucrainene. De aceea echipa noastră a decis să-şi suspende opoziţionismul, în general – toate pichetările şi confruntările politice. Noi am decis să facem totul pentru ca să ajutăm guvernul şi preşedintele”, a declarat ex-premierul ucrainean.

Opoziţiei ucrainene îi este mai uşor: în următorii trei ani vecinii noştri nu vor avea alegeri naţionale, dar Moldova va avea în noiembrie alegeri prezidenţiale. De aceea, după ce preşedintele Igor Dodon a propus să fie declarat un moratoriu temporar (pe perioada regimului de urgenţă) asupra discuţiilor politice în societate - “ca să ieşim din această criză cu pierderi minime” – opoziţia a răspuns cu un „nu” ferm. Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, a declarat: “criticarea deciziilor guvernării de către opoziţie nu este politică, ci lucrul nostru”.

De altfel, se pare că ambele părţi nu-s gata pentru un armistiţiu politic. Lucru demonstrat o dată în plus de istoria pachetului de măsuri anticriză, asumat de guvern la 1 aprilie şi anulat prin decizia Curţii Constituţionale la 9 aprilie.

Deputaţii PAS, ai Platformei DA, partidului „Şor” şi grupului de deputaţi Pro-Moldova au considerat „suspicioase” un şir de prevederi ale pachetului în cauză. “Unele dintre acestea ar putea aduce un prejudiciu economic şi deveni noi scheme gri”, a declarat vicespeakerul Alexandru Slusari. Platforma DA, spre exemplu, a fost nedumerită de amendamentele ce ţin de taxele pentru extragerea zăcămintelor minerale, activitatea magazinelor duty free şi comercializarea produselor de tutungerie.

Igor Dodon a numit „cinice” acţiunile colegilor din opoziţie şi a declarat că întreaga daravelă s-a iscat din cauza taxei aeroportuare de 9 euro, din care jumătate urma să fie direcţionată în buget prin decizia autorităţilor. Socialiştii susţin că preţul problemei este de 9 mln. euro, care „în loc să ajungă în buzunarul lui Şor şi Plahotniuc, acum va trebui să ajungă în trezoreria statului”. Iar premierul Ion Chicu, subliniind că „din cauza acţiunilor iresponsabile şi populiste ale unor politicieni” guvernul nu va putea achita noile indemnizaţii de şomaj şi susţine businessul, a învinuit astfel opoziţia că ar pune beţe în roate şi împiedică măsurile anticriză ale guvernului.

Acum partidele de opoziţie vor capul premierului şi despre un armistiţiu politic pe perioada coronavirusului nici nu poate fi vorba.

Între timp, crede politologul Dionis Cenuşa, pactul politic anti-COVID „este necesar nu mîine, nu poimîine, dar anume azi”.

“Cel mai mult mă nelinişteşte politizarea problemelor de sănătate publică. Această practică trebuie întreruptă – de la preşedinte la partidele de opoziţie şi cele de la guvernare. Trebuie să încetăm cu obidele şi aroganţa politică. Pactul politic de combatere a pandemiei de Covid este nu doar necesar, el este obligator dacă vrem să revenim la viaţa normală de dinaintea pandemiei rapid şi fără pierderi serioase. La urma urmei, s-au aliat forţele politice incompatibile pentru a-l detrona pe Plahotniuc. De ce criza de coronavirus poate fi un motiv mai puţin imperativ pentru o coaliţie temporară a tuturor forţelor politice, pînă nu se va ameliora situaţia?”, îl citează portalul Tribuna.

Politică pe timp de coronavirus

În noiembrie 2019, guvernul Sandu și-a provocat propria demitere, iar experţii au considerat că a fost un pas politic îndreptăţit al liderului PAS şi ambiţiile ei prezidenţiale.

“Imaginați-vă că doamna Sandu rămîne premier pentru perioada de iarnă, şi cetăţenii simt pe propriul buzunar majorarea tarifelor şi preţurilor la produsele alimentare. Iar după ce sezonul rece se va termina, cu ce imagine va ieşi guvernul Sandu din iarnă? Dacă ei vor să-și păstreze şanse reale în alegerile prezidenţiale şi poate în parlamentarele anticipate, blocul ACUM trebuie să plece de la guvernare” – spunea atunci comentatorul politic Igor Volniţchi. Drept că atunci el încă nu bănuia, că pot exista lucruri mai grave decît sezonul de încălzire şi preţurile majorate.

În perioada unor crize globale, orice guvern în acţiune e un „club al sinucigaşilor”. Orice pas al lui va fi urmărit atent şi criticat fără milă. Iar actuala situaţie de criză este agravată de faptul că pandemia de coronavirusul necunoscut anterior va provoca o criză financiar-economică mondială. Unde mai pui că Moldova nu a mai avut un guvern, care să activeze în condiţiile hotarelor închise în totalitate. Aşa că Maia Sandu într-adevăr s-a retras la timp de la puterea executivă.

Acum PAS şi Platforma DA au libertatea de a ieşi cu iniţiative şi propuneri, pe care puţin probabil le-ar fi sonorizat dacă erau în continuare la guvernare – din teamă să nu pornească împotriva lor o anumită parte din populaţie şi să provoace probleme bugetare.

Cum ar fi, spre exemplu: 1) Anularea sau reducerea cu 75% a costului poliţei de asigurare pentru cetăţenii care au muncit peste hotare şi acum revin în Moldova. Ex-ministra sănătăţii Ala Nemerenco a declarat că în situaţia stării de urgenţă „este lipsit de etică şi de umanism” să ceri bani de la migranţi.

Situaţia cu poliţa de asigurare medicală obligatorie, clar lucru, a dezbinat societatea. Cei care revin se revoltă: ”Ţara trăieşte din banii trimişi de noi, autorităţile vor să pună pe seama noastră povara finanţării sectorului medical, poliţa este calculată pentru un an, iar noi am revenit pentru două luni, tratarea de COVID-19 este gratuită...”. Cei care au trăit şi muncit în Moldova se revoltau la fel de mult: ”Noi plătim impozite – pentru noi tratamentul este contra plată deplină, ei nu plătesc, iar pentru ei tratamentul este gratuit? Şi noi am rămas fără lucru din cauza coronavirusului, reiese că din contul poliţei noastre noi trebuie să mai plătim şi lecuirea celor care ne-au adus coronavirusul de peste hotare? Ei ce, nu au bani? Nu se leagă cu afirmaţia precum că ţara trăieşte ani în şir din banii trimişi de ei”.

Premierul RM Ion Chicu le propune membrilor PAS să cumpere poliţe medicale pentru diasporă. Şeful cabinetului de miniştri şi-a făcut publică poziţia după ce formaţiunea Maiei Sandu a criticat decizia autorităţilor de a-i obliga pe concetăţenii care revin acasă să procure poliţa de asigurare medicală obligatorie.

Cineva a contestat în instanţă decizia Comisiei pentru situaţii excepţionale de a pune în practică ceea ce trebuia să fie făcut şi fără secizia CSE – prevederile Legii nr.1593 privind asigurarea obligatorie în medicină. Adică, obligativitatea fiecărui cetăţean de a procura poliţa de asigurare pînă la 31 martie. Pe tragedia oamenilor se face politică. Fapt foarte regretabil.

O opinie solidară au exprimat un şir de politicieni şi experţi, care nu pot fi bănuiţi de simpatie pentru actuala guvernare. Spre exemplu, ex-premierul Ion Sturza a declarat că decizia Comisiei pentru situaţii excepţionale nu este un capriciu, este o necesitate. Iar ex-preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, i-a chemat pe muncitorii migranţi să manifeste solidaritate, deoarece cei reveniţi acasă ar putea avea ei înşişi nevoie de asistenţă medicală garantată de stat – “acest lucru trebuie făcut pe cont propriu, nu din contul altora”.

Experţii consideră că în chestiunea asigurării medicale a muncitorilor migranţi autorităţile ar fi trebuit să acţioneze mai flexibil şi să nu ofere opoziţiei atuuri ca oportunitatea de a se pregăti de viitoarele alegeri prezidenţiale prin îmbunarea diasporei. Era suficient să fie introdusă achitarea poliţei nu pentru un an întreg – achitarea diferenţiată a poliţei de asigurare medicală pentru cetăţenii intraţi în ţară – pentru 3, 6 sau 12 luni.

2) Testarea masivă a cetăţenilor la coronavirus. Cu această iniţiativă a ieşit PAS. Liderul partidului, Maia Sandu, a declarat:” Dacă nu vom testa cetăţenii, nu vom putea determina numărul exact al bolnavilor, nu-i vom putea izola, iar virusul va continua să se extindă rapid”.

Dar specialiştii spun că testarea în masă este inutilă: dimineaţa omul a fost testat şi a obţinut un rezultat negativ, seara a ieşit la magazin, s-a întîlnit cu un purtător şi s-a infectat cu coronavirus. Reiese că testarea trebuie făcută zilnic, ceea ce nu este real.

3) Partidul “Acţiune şi solidaritate” a chemat guvernul să subvenţioneze şi şomajul tehnic provocat de introducerea carantinei, iar timp de 3 luni să achite angajaţilor 75% din salariul de bază. Iar cei de la Platforma DA au declarat că în situaţia unei crize epidemiologice, dacă activitatea întreprinderilor este sistată, angajatorii şi statul trebuie să împartă povara financiară a susţinerii angajaţilor. Angajatorul trebuie să achite o treime, bugetul social – 50% din salariul angajaţilor trimişi forţat acasă.

În opinia opoziţiei, mijloace în acest scop pot fi găsite din contul reducerii cu 30% a cheltuielilor din bugetele acelor instituţii bugetare, care fac lucrări de reparaţii, cumpără automobile şi „alte lucruri, fără de care se poate trăi”, precum şi din renunţarea parţială la careva investiţii capitale.

“Desigur, statul trebuie să sprijine businessul şi cetăţenii în această perioadă dificilă, însă el poate plăti pentru aceasta doar din ceea ce are, - spune doctorul în economie Mihail Poisic. – Da, pe de o parte pot fi reduse anumite cheltuieli pentru investiţiile capitale şi alte lucruri care nu sînt urgente. Dar să clarificăm nişte lucruri: 1. Pentru a economisi o anumită sumă pentru susţinerea celor aflați în şomaj tehnic, trebuie să excludem din buget finanţarea unor obiecte. Asta înseamnă că vor deveni şomeri cei care trebuiau să creeze aceste obiecte.

2. Dacă luăm bugetul de stat pentru anul curent, în el TVA din importuri şi accizele din importuri constituie peste 54% din venituri. Dar în condiţiile crizei pandemice importurile s-au redus drastic. Muncitorii migranţi îşi pierd locurile de muncă peste hotare şi se întroc masiv în patrie, de aceea trebuie să ne aşteptăm la o reducere semnificativă a transferurilor valutare, deci – nu vom avea cu ce achita importurile. Întreprinderile îşi sistează activitatea. Şi dacă nu vom avea venituri la buget, cum vom suporta toate cheltuielile?

3. Subvenţionarea şomajului tehnic necesită bani enormi. Pentru că noi avem angajaţi care acum stau acasă oficial, dar îi avem şi pe cei care stau neoficial. La noi jumătate din populaţie este ocupată în sectorul agricol. Ei muncesc în gospodăriile de fermieri, prelucrează propriile terenuri agricole. Au crescut roada – au dus-o la piaţă şi au obţinut bani pe ea. Însă pieţele au fost închise un timp îndelungat, acum doar apar nişte puncte de comercializare. Prezintă ele suficiente surse de existenţă? Iată de ce propunerile autorilor acestei iniţiative de revedere a cheltuielilor bugetare şi redirecţionare a mijloacelor la subvenţionarea şomajului tehnic nu-s suficiente. Prea puţini vor fi aceşti bani”, crede M. Poisic.

4) Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, a declarat că autorităţile trebuie să se preocupe de problema securităţii alimentare şi să interzică urgent exportul cerealelor. „Este necesar nu doar din cauza pandemiei, dar şi pentru că ne aşteaptă o secetă”, a spus el.

Din spusele lui Mihail Poisic, înainte de a face această declaraţie zgomotoasă deputatul Alaiba trebuia să se documenteze ce fel de cereale merg la export. Republica Moldova cultivă doar sorturi moi de grîu şi cerealele furajere constituie cca 70% din cerealele crescute în ţară.

“Circa 2/3 din exporturile noastre azi merg în UE. Jumătate din aceste 2/3 o constituie produsele din materie primă adusă. Din cealaltă jumătate, 2/3 o constituia materia primă: grîu, nu alimentar dar furajer, floarea soarelui, păpuşoi, nuci. Şi doar 1/3 din jumătatea rămasă o constituie vinul, zahărul şi careva mărunţişuri. Industria uşoară, care lucrează cu materia primă adusă, constată că este nevoită să staţioneze, pentru că mulţi comanditari şi-au sistat comenzile – ei trebuie să comercializeze produsele, însă azi ele nu prezintă interes pentru nimeni. Deci, jumătate din exporturile noastre în UE deja stau sub semnul întrebării. Haideți să mai interzicem şi exportul cerealelor, a păpuşoiului, seminţelor de floarea soarelui şi ce vom obţine? Toate acestea-s doar un populism deschis. Autorii iniţiativelor încearcă să-şi creeze un capital politic pe seama nenorocirii comune care a venit asupra ţării”, consideră M.Poisic.

“Kirdîcul” este inevitabil?

Şi Renato Usatîi, primar de Bălţi şi preşedinte al „Partidului Nostru”, încearcă să acumuleze puncte preelectorale: de ceva ani, din cauza aflării forţate peste hotare, ratingurile sale au căzut simţitor şi acum el încearcă să folosească tema coronavirusului pentru a-şi restabili fostele poziţii.

Plus la generarea unor declaraţii populiste (ba că e gata să închirieze avioane pentru a-i aduce în Moldova pe cetăţenii blocaţi peste hotare; ba că el personal, timp de 48 ore, va organiza o cursă charter spre China pentru a aduce de acolo mijloace de combatere a coronavirusului; ba că va vinde Rolls-royce-ul său pentru a folosi banii obţinuţi pentru a lupta cu coronavirusul), Renato Usatîi este unul dintre cei mai activi critici ai acţiunilor anticriză şi antiepidemice ale guvernului, care potrivit lui „demonstrează eşec” pe toate direcţiile anticriză. Iar adepţii lui scriu pe reţelele sociale, că imediat după carantină trebuie să facem „kirdîc acestei guvernări”.

În acest sens, cu ei este pe deplin solidară şi opoziţia proeuropeană. Recent, vicepreşedintele Platformei DA, Alexandru Slusari, a declarat că după istoria cu Curtea Constituţională “generatorul conflictului social”, Ion Chicu, trebuie să demisioneze imediat după ce va fi depăşită criza pandemică.

Experţii spun că după încheierea crizei demisia guvernului poate deveni unul dintre sloganele principale ale protestelor preelectorale ale partidelor de opoziţie.

“Este clar că opoziţia vrea să organizeze proteste. Pe perioada crizei ea s-a pomenit pe dinafară şi acum vrea să fie activă, - spune comentatorul politic Corneliu Ciurea. – Cînd vor începe protestele post-criză? Starea de urgenţă este introdusă pentru două luni – la mijlocul lui mai. Nu este exclus, că ea va fi prelungită – apogeul pandemiei noi încă nu l-am atins. Vara e puţin probabil ca opoziţiei sa-i reuşească valul protestatar: în cazul unui scenariu pandemic favorabil, oamenilor nu le vor trebui proteste, ei vor încerca să recupereze cele pierdute. Dacă totul va fi bine, în toamnă va începe campania electorală. Iată de ce, cel mai probabil, acţiunile de protest vor începe în septembrie, dar să intre în ritm şi să demareze ceva serios nu cred că le va reuşi. Numai dacă guvernarea nu va comite greşeli serioase în combaterea coronavirusului şi depăşirea crizei economice”, consideră expertul.

Dar guvernul are anumnite rezerve şi un şir de prevederi post-criză. Zilele trecute Rusia a aprobat acordarea Republicii Moldova a creditului de 200 mln.dolari. Luna aceasta în ţară trebuie să ajungă un credit extraordinar al FMI în sumă de 235 mln. dolari, şi nu în tranşe, dar în întregime. După el vor urma creditele Băncii Mondiale şi ale altor donatori internaţionali şi bilaterali. Publicaţia „Экономическое обозрение” scrie că, graţie intervenţiilor Băncii Naţionale, sub forma comercializării de monedă străină pe piaţa internă (în ultima lună în aceste scopuri s-au cheltuit 109,5mln. dolari) s-a reuşit soluţionarea problemei cererii sporite pentru moneda străină, provocată pe de o parte de agitația populaţiei din cauza epidemiei de coronavirus, pe de alta – de dorinţa unor bănci de a-şi îmbunătăţi „poziţiile monetare”.

“Cred că pentru actualul guvern un pericol mult mai mare este o posibilă neînţelegere în interiorul alianţei PDM-PSRM, nu acţiunile de protest ale opoziţiei. Iar pentru opoziţie este importantă schimbarea actualului status-quo. De aceea vor fi şi acţiuni de protest, şi cereri de demitere a guvernului, şi cereri de a organiza alegeri parlamentare anticipate. Însă eu deocamdată nu văd motive serioase pentru demiterea guvernului Chicu”, spune C. Ciurea.

Xenia Florea