Inginerii experimentează cu baterii făcute din deșeuri lemnoase

Pe măsură ce tranziția către vehiculele electrice a devenit inevitabilă, cererea de baterii continuă să crească vertiginos. Dar, chiar dacă vehiculele electrice sînt prezentate ca fiind mai ecologice, atît aprovizionarea, cît și eliminarea materialelor utilizate în baterii au ridicat întrebări legate de durabilitate.

Acum, BBC relatează că producătorul finlandez de celuloză și hîrtie Stora Enso, unul dintre cei mai mari proprietari de păduri private din lume, a angajat ingineri pentru a explora o soluție tentantă: utilizarea unui polimer găsit în copaci, numit lignină, ca ingredient esențial pentru baterii, potrivit Futurism, scrie descopera.ro.

Majoritatea bateriilor conțin electrozi cunoscuți sub numele de catod și anod, care facilitează fluxul de particule încărcate numite ioni.

Cum ar putea fi folosită lignina în fabricarea bateriilor?

Ionii sînt mai mult sau mai puțin stocați în anod atunci cînd o baterie este încărcată și sînt eliberați prin catod atunci cînd bateria este descărcată pentru a furniza energie.

Deoarece lignina conține carbon, aceasta ar putea fi utilizată pentru a forma anodul unei baterii, înlocuind materiale precum grafitul, care sînt utilizate în prezent în mod obișnuit.

Potrivit BBC, fabricarea grafitului sintetic necesită în prezent încălzirea carbonului la o temperatură de pînă la peste 3000 de grade Celsius timp de săptămîni întregi – un proces care consumă multă energie.

În schimb, așa-numita soluție „Lignode” de la Stora Enso oferă posibilitatea de a utiliza lignina recuperată din deșeurile de celuloză care sînt produse în timpul fabricării hîrtiei și a produselor din lemn.

Ce înseamnă crearea de baterii cu ajutorul lemnului?

Un avantaj este că această abordare, în teorie, nu ar necesita tăierea de copaci suplimentari, atît timp cît practicile forestiere ale companiei sînt 100% sustenabile, așa cum pretinde aceasta.

Șeful Lignode, Lauri Lehtonen, susține că încălzirea ligninei într-o structură de carbon precum grafitul necesită temperaturi mult mai scăzute decît grafitul în sine, economisind energie în acest proces.

„Pur și simplu nu cred că va fi o schimbare suficient de mare în ceea ce privește costul sau performanța pentru a înlocui grafitul înrădăcinat”, a declarat pentru BBC Wyatt Tenhaeff, profesor de inginerie chimică la Universitatea din Rochester, care a experimentat cu anozi din lignină.

Cu toate acestea, Tenhaeff crede că lignina este „foarte mișto” și a constatat că ar putea fi într-adevăr folosită pentru a produce anozi la un cost potențial mai mic.