La Centrul rus de știință și cultură, la inițiativa mai multor organizații obștești a avut loc "masa rotundă" cu tema: "75 de ani de la Marea Victorie: responsabilitatea comună față de istorie și viitor", în cadrul căreia cunoscuți oamenii de știință-istorici și figuri publice au discutat articolul cu același nume al președintelui Rusiei, Vladimir Putin, transmite Noi.md.
Potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanței "Rossotrudnicestvo" în Republica Moldova, cu un cuvînt de salut pentru participanții la "masa rotundă" s-a adresat consilierul Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, Andrei Gorobțov și consilierul președintelui Republicii Moldova în domeniul apărării și securității naționale, secretar al Consiliului Suprem de Securitate al RM, doctor în istorie, general de brigade, Victor Gaiciuc.
De asemenea, și-au împărtășit gîndurile cu privire la articolul președintelui rus, Vladimir Putin: șeful reprezentanței "Rossotrudnicestvo" în Republica Moldova, Mihail Davîdov; deputatul în parlamentul Republicii Moldova, Nicolae Pascaru; doctorul în filosofie, politologul, istoricul, membrul Consiliului societății civile de pe lîngă președintele RM, membru al comitetului executiv al Uniunii ofițerilor din moldova, Boris Șapovalov; președintele consiliului Coordonator al compatrioților ruși, președintele CNC "Victoria", Alexei Petrovici; doctorul în istorie, conferențiar universitar, membru al societății istorico-geografice, al Asociației istoricilor și politologilor "Pro-Moldova", Oleg Pescari; doctorul habilitat în drept, președinte al comitetului coordonator al organizațiilor etnoculturale pe lîngă Departamentul relații interetnice al RM, președintele comunității Găgăuze din Republica Moldova, Nicolae Terzi; doctorul în istorie, conferențiar universitar la universitatea pedagogică Ion Creangă din Chișinău, Ana Bolucencova; istoric, politolog, șef al Institutului de studii Social-Politice și Dezvoltare Regională, doctor în istorie Igor Șornicov, doctor în istorie, șef al Direcției consultative a Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Victor Stepaniuc etc.
Participanții la masa rotundă au remarcat actualitatea articolului lui Vladimir Putin și au evidențiat zece teze de bază exprimate de președintele rus:
1. Uniunea Sovietică a obținut o mare victorie asupra nazismului, a salvat întreaga lume. Și nu vom lăsa lumea să uite despre asta. URSS a luptat nu numai cu Germania nazistă, ci cu Europa unită de fasciști. În 1941, 9 țări europene cu regimuri fasciste au declarat război URSS, iar aproximativ 20 de state și-au trimis trupele pe frontul de Est.
2. Cauzele profunde ale celui de-al Doilea Război Mondial provin din deciziile luate după Primul Război Mondial. Tratatul de la Versailles a devenit pentru Germania un simbol al nedreptății profunde. Anume umilința națională a format baza formării sentimentului de răzbunare în Germania. Paradoxal, dar la acest lucru a contribuit direct sau indirect statele occidentale, în primul rînd Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.
3. Astăzi, politicienii europeni, în primul rînd cei polonezi, ar dori să "nu se vorbească" despre înțelegerea de la München. De ce? În secțiunea Cehoslovaciei, Polonia a acționat împreună cu Germania, care a capturat Regiunea Teshin. În acele zile dramatice din 1938, numai URSS s-a alăturat Cehoslovaciei. Dar la conspirația cu Germania nazistă a mers Anglia și Franța. Iar România și Polonia nu au permis trecerea trupelor sovietice, care erau gata să se ridice în apărarea Cehoslovaciei.
4. Marea Britanie și Franța au încercat în orice mod să direcționeze aspirațiile naziștilor spre est, pentru ca Germania și Uniunea Sovietică să se confrunte în mod inevitabil și să se devoreze reciproc. Anume aceasta a fost politica occidentală de "pacificare". Chiar și după atacul Germaniei asupra Poloniei la 1 septembrie 1939, Franța și Anglia au declarat război agresorului, dar așa și nu au făcut nimic. A început un "război ciudat" rușinos. Democrațiile occidentale pur și simplu visau să împingă Germania în conflict militar cu URSS.
5. Uniunea Sovietică a încercat pînă la ultima ocazie să folosească orice șansă pentru a crea o coaliție anti-hitleristă. Cu toate acestea, aceste eforturi au fost împiedicate de cercurile de conducere din Anglia, Franța și aceeași Polonia. Ele nu au vrut să creeze o alianță antihitleristă.
6. Uniunea Sovietică a semnat Acordul de neagresiune cu Germania și, de fapt, a făcut acest ultima dintre țările Europei. Căci, pînă la așa-numitul "Pact Molotov-Ribbentrop", semnat la 23 august 1939, Germania a semnat 13 astfel de acorduri cu alte țări europene, inclusiv cu Anglia, Franța și Polonia. URSS lupta în acel moment în est cu Japonia militaristă. De aceea încheierea Tratatului de neagresiune cu Germania a fost o măsură de protecție împotriva unui posibil război pe două fronturi. Protocolul secret a delimitat domeniile de influență și de interese ale Germaniei și URSS, dar nu a stipulat limite concrete, termene și alte momente. Tratate secrete sau anexe la acestea au avut și Polonia, și Estonia, și o serie de alte state. Aceasta era norma legală a timpului. Alte state preferă să nu-și amintească de acordurile pe care se află semnăturile naziștilor și politicienilor occidentali. De asemenea, noi nu știm dacă au existat "protocoale secrete" și anexe la acordurile unor țări cu naziștii. Președintele rus a făcut un apel către toate statele să intensifice procesul de deschidere a arhivelor sale.
7. Da, conducerea militară sovietică avea doctrina că, în caz de agresiune, Armata Roșie va intra repede în luptă împotriva inamicului, va trece în ofensivă și va duce un război pe teritoriul inamicului. Cu toate acestea, astfel de planuri strategice nu au însemnat intenția de a ataca primii Germania. Nu există documente de arhivă care să demonstreze contrariul.
8. Războiul nu a început brusc, el era așteptat, se pregăteau pentru el. Dar lovitura nazistă a fost cu adevărat de o putere devastatoare nemaivăzută în istorie. Hitler a concentrat 190 de divizii pe două direcții principale și a lovit cu o forță nevăzută, cu formațiuni mecanizate adînc în teritoriul sovietic. La aceasta au participat România, Finlanda, Ungaria, Italia, Slovacia etc. Înfrîngerile militare grave din 1941 au împins URSS la limita catastrofei. A fost nevoie de metode extraordinare, mobilizare universală, încordarea tuturor forțelor statului și poporului pentru a restabili capacitatea de luptă, gestionarea. Dar aceste măsuri au fost justificate.
9. URSS a pierdut aproape 27 de milioane de oameni, a murit fiecare al șaptelea locuitor al țării. Apreciem contribuția aliaților noștri la victoria generală, dar Marea Britanie a pierdut unul dintre 127 de locuitori, iar SUA - unul dintre 320 de persoane. Pe frontul sovieto-german au fost distruse 70% din armatele fasciste.
10. Țările-cîștigătoare au lăsat un sistem prin care lumea deja de 75 de ani, în ciuda contradicțiilor acute, trăiește fără război global. ONU nu funcționează întotdeauna eficient, dar își îndeplinește și acum rolul. Datoria politicienilor moderni este de a se asigura că acest sistem este păstrat și îmbunătățit. O importanță deosebită este că în Consiliul de securitate ONU există 5 membri permanenți care au dreptul de veto. Și aceasta este o garanție a faptului că trebuie să ne înțelegem unul cu celălalt, să căutăm compromisuri. Putin a propus, pentru a discuta problemele acumulate, de a organiza "Yalta-2" - o întîlnire a șefilor celor 5 state - Membri Permanenți ai Consiliului de securitate al ONU.
Adăuga comentariu