Negruţa: Scopul real al declarației lui Drăguțanu despre demisie este blocarea negocierilor cu FMI

Foto: timpul.md

Anunţul făcut de Dorin Drăguţanu privind demisia sa din funcţia de guvernator al Băncii Naţionale nu înseamnă nimic şi nu este exclus că Drăguţanu nu va pleca de la cârma BNM. Adevăratul scop al anunţului ar fi, de fapt, blocarea discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional, deoarece în eventualitatea unui program cu FMI Republica Moldova va fi nevoită să îndeplinească anumite angajamente, precum finalizarea investigaţiei fraudei din sectorul bancar, ceea ce ar scoate la suprafaţă numele unor politicieni de la noi din ţară.

Sub acest aspect, anunţul făcut de Drăguţanu exact în momentul în care experţii FMI erau deja în avion, în drum spre Chişinău, a avut un singur efect - zădărnicirea discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional. Despre aceasta a vorbit fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, aseară, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră”, de la Jurnal TV.

„Avem de a face doar cu un anunţ, vociferat de el. Însăşi procedura de demisie va dura trei luni, cum prevede legea modificată chiar în august 2015. Noi nu cunoaştem care va fi finalitatea acestui anunţ. Ar putea să se răzgândească. Dacă ne uităm atent când s-a făcut anunţul, este vorba despre momentul în care misiunea FMI era în avion, în drum spre Chişinău, când nu mai puteau face cale întoarsă. Dacă se făcea anunţul mai devreme, misiunea nu venea la Chişinău. S-a făcut intenţionat acest lucru. Există un singur efect al anunţului făcut de Drăguţanu - anunţul făcut imediat de FMI, a doua zi dimineaţă, că mandatul de negociere a unui nou program este retras. Probabil acesta a şi fost scopul. Anunţul lui Drăguţanu pare a fi un element dintr-un spectacol şi scenariu mai mare. Nu există scopul de a demisiona. Dacă acesta era scopul, depunea cererea şi aştepta în linişte cele trei luni”, afirmă ex-ministrul Finanţelor.

În opinia lui, anumite persoane care iau, de fapt, toate deciziile, ar fi deranjate de un eventual program FMI în RM. „Cred că acele persoane care astăzi iau decizii în RM, şi care nu sunt nici în Guvern şi nici în Parlament, ci în anumite centre de decizii, au văzut un deranj în programul cu FMI, pentru că acest program presupune nişte angajamente: investigaţia fraudelor din sistemul bancar, reforme etc. Şi probabil că a fost un deranj pentru aceste persoane. Este în dezavantajul nu doar al lui Plahotniuc, ci şi al altor persoane. În eventualitatea unor investigaţii ar apărea nume, adrese şi aceste persoane ar fi fost în situaţia să întoarcă ce au furat. Din aceste considerente, au decis că un program FMI trebuie lăsat pe altă dată, că lumea va mai răbda. Or, tărăgănarea reformelor costă enorm de mult şi trebuie să poarte responsabilitatea pentru acest lucru”, a continuat Veaceslav Negruţa.

Potrivit lui, Drăguţanu este complice într-un scenariu mult mai mare. „Sunt sigur că a fost jucat un scenariu în care dânsul a avut un rol anume. Nu există dorinţa de a demisiona. Cunoaştem că marionetele sunt puse în faţă, iar scenariştii în spate. Cred că talentul scenariştilor se va termina într-o bună zi, va seca”, a mai spus Negruţa.

Fostul ministru afirmă că Banca Naţională putea, fără doar şi poate, să prevină dezastrul financiar în care s-a pomenit ţara noastră. „BNM a avut de la bun început toate informaţiile despre ce se întâmplă în sectorul bancar, despre mişcările cu pachete de acţiuni din 2011 încoace. Chiar dacă BNM nu are atribuţia de a investiga, sunt alte instituţii care trebuiau să stea alături de BNM, iar BNM să fie cea care prima să dea alarma. De fapt, s-a furat nu din băncile comerciale, ci din rezerva statului de la BNM. Banii lipsesc acolo, la BNM, care are chiar competenţa să blocheze până şi decizii de judecată. Lipsa de reacţii însă denotă parteneriat cu cei care au devalizat statul de acţiuni şi de rezervele valutare. Categoric, responsabilitatea o poartă cel care a stat la cârma BNM. Dacă vorbim despre mandatul FMI, este vina directă a guvernatorului că a anunţat demisia în momentul în care ei veneau aici. A pus cruce pe toate aşteptările societăţii”, spune Veaceslav Negruţa.

Invitatul emisiunii s-a referit şi la informaţia apărută în Ziarul de Gardă, despre întâlnirea secretă dintre Dorin Drăguţanu şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, cu o zi înainte de anunţul privind demisia. Întâlnire care a durat 7 ore şi a avut loc la Nobil, hotelul oligarhului Vladimir Plahotniuc, naşul lui Candu.

„Probabil că scenariul este unul mai complex şi Drăguţanu trebuia informat detaliat despre rolul lui, despre mai multe aspecte care meritau discutate. Această informaţie trebuie luată în calcul. Acum Candu dă vina pe Streleţ. Vedem un ping-pong în alianţa de la guvernare. Streleţ anunţă costul raportului Kroll, apoi altul iese şi spune că nu e adevărat, că sunt minciuni. Ce trebuie să înţeleagă lumea din toate astea? Despre ce fel de siguranţă şi linişte poate fi vorba în societate, când vedem aceşti actori? Nimeni dintre cei cu scenariile şi nimeni dintre cei de la conducere pe rol de marionete nu-şi doresc investigaţii. Ar fi punctul zero de la care ar începe nişte procese, inclusiv schimbarea clasei politice. Iar în eventualitatea unor investigaţii internaţionale, urechiuşele unor politicieni ar fi vizibile. Nu este exclus că acest ping-pong ar putea duce şi la reformatarea alianţei. Nu exclud sacrificarea Guvernului Streleţ, însă nu acum. Se va încerca culpabilizarea acestui guvern în următoarele luni. Nu exclud o altă formulă de guvernare spre noiembrie-decembrie. Vedem deja discuţii (despre fuzionarea PD-PCRM, n.r.)”, crede ex-ministrul.

Cât despre cine ar putea ajunge în frunte Băncii Naţionale, dacă Drăguţanu va pleca totuşi, Veaceslav Negruţa a menţionat că „schimbarea unui docil pe altul nu va schimba lucrurile”. „Nu cred că putem serios discuta despre candidaturi, atât timp cât nu avem certitudinea că actualul guvernator chiar pleacă. Presiunea societăţii acum trebuie să fie direcţionată exact spre finalizarea procesului de demisie a lui Drăguţanu şi pe finalizarea investigaţiilor din sistemul bancar. E prematur să vorbim despre candidaţi”, a punctat fostul membru al cabinetului de miniştri.

Veaceslav Negruţa s-a referit şi la ajutorul rambursabil de 150 de milioane de euro, oferit RM de România, care a stârnit criticile experţilor economici. Or, ex-ministrul Finanţelor crede că acest ajutor este ca o picătură de apă în nisip şi că Bucureştiul ar putea fi chemat pentru explicaţii la Bruxelles.

„E bine să ai pe cine să te bazezi. Dar. Acest credit pe care România ni-l oferă trebuia să fie un element complementar la programul cu FMI, la ajutor de la UE şi SUA, nicidecum nu trebuia să fie un substituent. Dacă ne uităm foarte atent, cei care iau decizii în RM au decis s-o ia pe calea cea scurtă, a ajutorului din România, pentru a amortiza un pic situaţia, în loc să meargă pe cale lungă, prin deblocarea discuţiilor cu FMI şi alţi parteneri. E bine când există cineva care te ajută, dar nu trebuie de mizat şi parazitat pe acest fapt. Acest ajutor e o picătură de apă în nisip, care va executa doar nişte plăţi. E nevoie de rectificare de buget, de plan anticriză. Nimic însă nu e pregătit, de aceea s-a ales calea simplă, să amâne programul cu FMI. Nu exclud ca Bucureştiul să fie invitat la Bruxelles şi să i se ceară explicaţii de ce a acordat acest ajutor în asemenea condiţii”, a menţionat fostul ministru.

Întrebat la ce ne putem aştepta în viitorul apropiat, Veaceslav Negruţa a declarat: „ Ne putem aştepta ca Drăguţanu să nu plece de la BNM, la o încercare de reformatare a AIE, pentru a pasa responsabilitatea pe alţi actori, dar care tot sunt vinovaţi. Din păcate, jaful secolului a afectat tot ce se cheamă economie, a dus la deprecierea leului, la creşterea preţurilor, a preţului vieţii, în general. Procesele negative vor continua şi totul din simplu motiv că cineva a decis să dea totul peste cap. Avem aici un proces de autoizolare a RM de restul lumii. Acest proces este foarte periculos şi preţul este pus pe umerii cetăţenilor şi parcă suntem invitaţi să plătim acest preţ. Atât timp cât nu există deschidere pentru a prelua bunele practici europene, suntem nevoiţi să plătim pentru capriciile a doi, trei sau patru indivizi, dirijaţi de unul singur”, a conchis Veaceslav Negruţa. Îndemnat să spună exact la cine se referă, ex-ministrul Finanţelor a punctat: „Numele lui este foarte des pronunţat de oamenii care cunosc procesele, aşa cum se întâmplă ele în RM”.