Lavrov: ”Nu cerem nimănui dialog, dar nu am refuzat niciodată vreo propunere serioasă”

Președintele rus Vladimir Putin s-a întîlnit cu cel turc în Kazahstan. Erdogan l-a lăsat din nou pe Putin să-l aștepte, așa cum s-a întîmplat și la precedenta lor întîlnire.

Cînd în sfîrșit s-au văzut Putin i-a propus un "hub" pentru gaze rusești în Turcia, prin care să le vîndă, mai departe, gaze ieftine europenilor, dacă le vor, transmite protv.ro.

Deși s-a speculat despre o eventuală ofertă de mediere a Turciei, cei doi nu au discutat despre modalitățile de soluționare a conflictului din Ucraina, după cum susține agenția de presa oficială a Rusiei.

Bombardamentele rusești au continuat, cu cel puțin doi morți după ce o rachetă a lovit un bloc la Nikolaev, în sud.

Președintele rus Vladimir Putin s-a întîlnit cu cel turc, Recep Tayyp Erdoan, la Astana, în Kazahstan, unde amîndoi au luat parte la un summit economic cu țări din Asia centrală.

Dar Erdogan l-a lăsat să aștepte, înaintea întrevederii față în față. În așteptarea liderului turc, Putin și-a consultat notițele, a intrat în discuție cu mai mulți jurnaliști și a aranjat diverse obiecte pe masă.

Apoi, Putin i-a prezentat lui Erdogan planul său pentru un hub de aprovizionare cu gaze rusești, în Turcia.

Vladimir Putin: ”Am putea lua în considerare posibilitatea de a construi un alt sistem de gazoducte și de a crea un "hub de gaze" în Turcia, pentru vînzări către țări terțe, în primul rînd, bineînțeles, către cele europene.

Ar fi o plaformă nu doar pentru aprovizionare cu gaze, ci și pentru determinarea prețurilor. Astăzi, prețurile la gaze sînt exorbitante, dar noi le putem reglementa, la un nivel normal al pieții, fără nicio perturbare politică”.

Cei doi au discutat și despre o nouă mediere oferită de Turcia pentru conflictul din Ucraina.

Erdogan a căutat, în repetate rînduri, să medieze între Rusia și Ucraina, în timpul războiului, promovînd o poziție "echilibrată" pentru Turcia - membră NATO, dar și foarte dependentă de gazul și petrolul rusești.

De altfel, Turcia s-a opus sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Şi a reuşit să înlesnească schimburi de prizonieri şi reluarea exporturilor de grîne ucrainene.

Reporter: Faptul că președintele american Biden afirmă public că nu dorește negocieri cu președintele Putin - cît de mult complică asta situația internațională, care este deja foarte dificilă?

Lavrov: ”Nu complică deloc situația. Situația a fost deja adusă într-o asemenea stare – în primul rînd prin eforturile SUA, încît după părerea mea, nu se mai poate înrăutăți cu nimic. Nu cerem nimănui să ne întîlnim, am afirmat în repetate rînduri aceasta. Dar nu am refuzat niciodată vreo propunere serioasă și sănătoasă de a intra în contact unii cu alții”.

Liderii occidentali pledează pentru negocieri

Unii lideri occidentali pledează, totuși, pentru negocieri.

Emmanuel Macron: ”La un moment dat, cît mai curînd posibil sper, taberele trebuie să se întoarcă la masa negocierilor de pace”.

Însă preşedintele ucrainean a precizat din nou că nu va negocia cu Putin la reuniunea virtuală de urgenţă a liderilor G7.

Volodimir Zelenski: ”Trebuie să recunoaștem faptul evident că nu se poate dialoga cu acest lider al Rusiei, care nu are niciun viitor”.

ONU condamnă anexările ilegale ale regiunilor ucrainene

Pe de altă parte, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a condamnat, azi-noapte, cu o majoritate zdrobitoare, anexările ilegale ale unor regiuni ucrainene de către Rusia.

Linda Thomas-Greenfield, ambasador SUA la ONU: ”Nu contează dacă ești o națiune mare sau mică, bogată ori săracă, nouă ori veche. Dacă te numeri printre Națiunile Unite, granițele îți sînt garantate și protejate de legislația internațională”.

Cum era de aşteptat, reprezentantul Rusiei a susținut legitimitatea referendumurilor din regiunile anexate.

Vasily Nebenzya, reprezentantul Rusiei la ONU: ”Rezultatele referendumurilor vorbesc de la sine. Locuitorii acestor regiuni nu vor să mai facă parte din Ucraina și au făcut o alegere liberă și informată în favoarea Rusiei”.

143 de ţări au votat rezoluția care condamnă Moscova. Doar 4 au rămas în clubul susţinătorilor Rusiei: Belarus, Coreea de Nord, Siria şi Nicaragua.

35 de state s-au abținut, inclusiv China şi India, pînă de curînd aliate de nădejde ale Moscovei. S-au abţinut de la vot şi state din sfera de influenţa rusă, din Asia centrală.