remierul etiopian Abiy Ahmed a anunţat o normalizare a relaţiilor ţării sale cu Eritreea, la finalul unei întîlniri istorice cu preşedintele eritreean la Asmara, o reuniune menită să pună capăt anilor de ostilitate între cele două ţări din Cornul Africii, relatează AFP.
Acest anunţ a fost făcut duminică, după săptămîni de apropiere între cele două ţări, care au culminat cu pavoazarea cu steaguri etiopiene şi cu aclamţii ale mulţimii pe străzile capitalei eritreene, în semn de respect faţă de Abiy Ahmed.
”Ne-am pus de acord să reluăm traficul aerian şi naval, în privinţa circulaţiei persoanelor între ţările noastre şi asupra redeschiderii ambasadelor”, a declarat Abiy Ahmed la finalul discuţiilor cu preşedintele Issaias Afwerki.
Cei doi lideri au convenit anterior să restabilească legăturile telefonice internaţionale între cele două ţări.
Televiziunea oficială din Eritreea a difuzat imagini cu cei doi lideri îmbrăţişîndu-se pe aeroport, o scenă de neimaginat în urmă cu doar cîteva luni, în contextul în care conducăori ai celor două ţări nu s-au mai întîlnit de aproape 20 de ani.
Ministrul eritreean al Informaţiei Yemane Gebremeskel a postat pe Twitter o fotografie în care cei doi lideri apar discutînd. Întîlnirea lor va ”da tonul unor schimbări rapide, pozitive, pe baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale”, a scris el.
Summitul de duminică a avut loc în urma anunţării de către Abiy, luna trecută, a voinţei Etiopiei de a ceda Eritreei un teritoriu frontalier disputat pe care-l ocupa în continuare, în pofia unei hotărîri a Comisiei Independente Internaţionale susţinute de ONU, datînd din 2002.
Refuzul Etiopiei a continuat să blocheze relaţiile bilaterale, în pofida faptului că ceidoi fraţi inamici au pus capăt ostilităţilor în urma unui război, între 1998 şi 2000, soldat cu aproximativ 80.000 de morţi.
Acest război a avut loc în contextul unui conflict mai vechi. O fostă provincie etiopiană la Marea Roşie, Eritreea şi-a declarat independenţa în 1993, după ce a izgonit trupele etiopiene de pe teritoriul său, în 1991, în urma a 30 de ani de război.
ORAŞUL SIMBOL BADME
Relaţiile bilaterale s-au deteriorat, iar un contencios pe tema delimitării frontierei lor comune a degenerat în război cinci ani mai tîrziu.
Venirea la putere la Addis Abeba, în aprilie, a lui Abiy, în vîrstă de 42 de ani, a deschis calea unei deblocări a relaţiilor.
Noul lider a anunţat o serie de reforme fără precedent în ultimii 25 de ani în a doua cea mai populată ţară din Africa.
Între aceste reforme se află anunţarea, la începutul lui iunie, a intenţiei de a aplica Acordul de Pace de la Alger, semnat în 2000 cu Eritreea şi a concluziilor Comisiei Internaţionale cu privire la demarcarea frontierei.
Bine primită de către şeful statului eritreean, această iniţiativă a condus la trimiterea, la sfîrşitul lui iunie, la Addis Abeba, a unei delegaţii eritreene la nivel înalt şi la anunţarea, cu această ocazie, a unei viitoare vizite a lui Abiy la Asmara.
Promisiunea premierului cu privire la o retragere etiopiană din zona contestată - al cărei oraş-simbol este Badme, acordat Eritreei în 2002 - nu s-a concretizat încă pe teren, unde ultimele ostilităţi au avut loc în urmă cu doi ani.
În iunie 2016, o confruntare violentă a avut loc între cele două armate la frontiere. Eritreenii au anunţat că au ucis peste 200 de militari etipieni, iar Addis Abeba a subliniat că are ”capacitatea să poarte un război total”.
Însă, răspunzînd mîinii întinse de Abiy, preşedintele Issaias a renunţat la diatribele sale obişnuite. Aflat din 1993 la conducerea unuia dintre regimurile cele mai închise şi mai represive din lume, el justifică de ani încarcerarea unor disidenţi şi serviciul militar obligatoriu prin necesitatea apărării în faţa Etiopiei.
Decizia lui Abiy de a da pagina conflictului, respectînd Acordul de Pace de la Alger, a fost salutată de comunitatea internaţională.
Adăuga comentariu