Ce se află în spatele falimentului CFM?

Unul dintre principalele motive al colapsului financiar al întreprinderii de stat "Calea ferată din Moldova" a devenit nu pandemia și restricțiile impuse din caza acesteia, ci pierderea rutelor marfare de tranzit, în special, încetarea tranzitului de mărfuri pe CFM în direcția Galați (România), care aducea 2/3 din toate încasările în bugetul CFM, iar reducerea volumului de transport al mărfurilor pe această rută a început încă înainte de pandemie.

O astfel de opinie pentru Noi.md au exprimat angajații Întreprinderii de Stat "Calea Ferată din Moldova", care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Ei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația în care se află acum CFM, și anume, cu privire la datoriile mari la salarii și aducerea efectivă a acestei întreprinderi de stat la faliment.

După cum știți, aceste probleme grave sînt discutate nu numai în colectivele de muncă, dar au provocat interes și organizațiilor obștești și politicienilor.

Neplata salariilor pentru mai mult de 3 luni a provocat nemulțumirea angajaților CFM, care au organizat pichete în Basarabeasca și Ocnița. În unele cazuri, ei, în semn de protest și solicitînd plata salariilor, au blocat calea ferată și circulația trenului de marfă. În același timp, din cauza lipsei de combustibil, la CFM a început anularea curselor suburbane de tren pînă la suspendarea completă a acestora pe unele porțiuni.
Conducerea întreprinderii de stat "Calea Ferată din Moldova" dă vina pentru toate pe pandemie, declarînd că, chipurile, din cauza restricțiilor impuse a avut de suferit transportul de mărfuri și pasageri, pe veniturile cărora se bazează întreaga activitate a întreprinderii.

Totodată, angajații ÎS "CFM" atrag atenția asupra faptului că, dacă transportul de pasageri a fost anulat din cauza închiderii frontierelor, atunci nu este clar cum acest lucru a afectat transportul de mărfuri.

Aproximativ 2/3 din toate încasările la bugetul CFM au constituit venituri din tranzitul de mărfuri pe CFM în direcția Galați (România). Practic, acolo pe calea ferată a Moldovei era transportat minereul pentru uzina metalurgică.

Cu toate acestea, într-un mod "misterios", încetarea tranzitului a coincis cu schimbarea conducerii CFM în 2019, adică chiar înainte de pandemie. Și dacă mai înainte tranzitul pe CFM era de 2-3 trenuri de tranzit pe zi, după schimbarea conducerii întreprinderii, fluxul de mărfuri de tranzit a fost reorientat pe ruta din Ucraina către portul Ismail, apoi are loc transbordarea pe barjele pînă la Galați.

"Astăzi avem-1-2 trenuri pe săptămînă, dar și acesta este o încărcătură care nu este supusă transbordării. Este cunoscut faptul că și fabrica din Galați și portul din Ismail lucrează la capacitate maximă și aici n-are nimic de-a face pandemia", menționează angajații ÎS "CFM".

Potrivit lor, în acest sens rămîne deschisă întrebarea către conducerea CFM: "De ce s-a produs pierderea rutelor de tranzit și ce s-a întreprins pentru reluarea acestora pe teritoriul CFM?" și "Nu acesta este motivul prăbușirii financiare a CFM?".

Acum, prin Ismail la Galați în fiecare lună sînt transportate aproximativ 5.000 de vagoane care anterior tranzitau prin CFM. Din cauza pierderii rutelor de marfă în tranzit, în special, încetarea tranzitului de mărfuri pe CFM în direcția Galați (România), ÎS "CFM" a pierdut sume uriașe, care, în cazul unui management rezonabil și eficient al întreprinderii ar putea în mod semnificativ să completeze bugetul întreprinderii, să asigure plata salariilor angajaților și să nu se recurgă la demiteri în masă a personalului.