Transnistria stiri: 1434
Preşedintele stiri: 4030

Generația Z sau "noii tăcuți"

22 apr. 17:57   Analitică
7941 0

Antropologii spun că generația oamenilor născuți cam de la mijlocul anilor 1990 încoace este cea mai singuratică din ultimul secol. Această generație, numită Z, se află acum în atenția sociologilor și psihologilor din Statele Unite ale Americii și din alte țări.

Experții americani remarcă creșterea statisticilor privind depresia, stările de spirit sinucigaș, anxietatea la tineri mult mai des decît la persoanele mai în vîrstă și spun că, cazurile de tulburări psihice la zoomeri pot fi ilustrate într-un manual de psihiatrie. Portalul Noi.md a încercat să afle cît de gravă este această problemă, inclusiv în Republica Moldova, dar și cine sînt și cu ce se ocupă zoomerii?

În lumea (i)reală

Lumea vorbește despre teoria generațiilor încă de la publicarea, în 1991, a cărții lui Neil Howe și William Strauss, ”Generations: The History Of America's Future from 1584 to 2060”. În această publicație sînt analizate diferite generații, inclusiv cea mai tînără - zoomerii. Aceștia mai sînt numiți și centenniali, homelanderi, pluraliști, iGen'eri sau "Noi tăcuți". Unii cercetători atribuie acestei generații persoanele născute între 1995 și 2009 (Australia), alții - între 1997 și 2012 (SUA), alții - între 2001 și 2024 (Rusia și țările CSI). Această generație și-a luat numele de la cuvîntul englezesc zoom – a mări, a apropia, pentru că reprezentanții săi de la o vîrstă fragedă stăpînesc funcția "zoom" de pe smartphone, de unde provine și termenul de "zoomer".

Pentru a avea o idee mai clară despre cum sînt tinerii din generația Z, iată caracteristicile lor generale, compilate de changellenge.com în urma unor discuții cu ei. "Deci, cu siguranță ai întîlnit un centennial dacă el sau ea:


1) trăiește într-o lume figitală: granița dintre lumea offline și cea online este ștearsă; 2) petrece mult timp pe rețelele sociale, unde se exprimă și comunică cu prietenii; 3) are o mentalitate de clip: durata medie a atenției este de opt secunde; 4) consumă informații în mod continuu, dar în porții mici; 5) este implicat în mod constant în dezvoltarea personală și îi este teamă să nu rateze o nouă oportunitate; 6) vrea să fie recunoscut și să devină popular; 7) visează să facă ceva care îi va aduce beneficii".

Generația Z nu este încă pe deplin studiată, iar cercetările continuă și în zilele noastre. Reprezentanții acestor tineri sînt numiți "oameni digitali", deoarece majoritatea lor s-au născut în epoca înaltei tehnologii, nu au trăit într-o perioadă în care nu existau telefoane mobile, tablete, realitate 3D, inteligență artificială, acces rapid la internet și alte inovații și oportunități. Potrivit teoriei autorilor cărții "Generations: The History Of America's Future from 1584 to 2060", Zoomerii sînt în mare parte oameni casnici, interesați de artă, economie, dezvoltare durabilă, sînt foarte sensibili, muncitori, dar care cad mereu în capcane, indiferent de direcția în care se mișcă.

Cercetătorii de la Montclair State University (MSU, New Jersey) au realizat un studiu în rîndul tinerilor cu vîrste cuprinse între 15 și 25 de ani și au constatat că doar 44% dintre cei intervievați înțeleg cum ar trebui să-și trăiască viața în continuare. Date similare a oferit și Institutul American de Opinie Publică Gallup și de Fundația de caritate Walton Family Foundation. Toți cercetătorii sus-menționați sînt de acord cu motivele pentru care tinerii aflați la cea mai optimistă vîrstă simt un oarecare disconfort în viață și privesc viitorul cu îngrijorare: ei s-au născut într-o perioadă dificilă, în care s-au concentrat multe tendințe negative, atît economice, cît și sociale.

"Dintre acestea fac parte numărul mare de credite pe care majoritatea nu sînt în stare să le plătească, cu riscul de a rămîne fără un acoperiș deasupra capului, perspective neclare de angajare, crizele migraționale, amenințarea cu noi pandemii și alte probleme cu care generațiile anterioare fie nu s-au confruntat deloc, fie s-au confruntat la o scară mult mai mică. Un factor de risc suplimentar pentru "Zoomeri", sociologii numesc "singurătatea existențială" a acestora, creată de dezvoltarea instrumentelor de realitate virtuală și înrăutățită de pandemie. Pe parcursul celor doi ani de izolare forțată, tinerii și-au pierdut capacitatea de a comunica cu semenii lor, iar acest lucru provoacă persoanelor care intră în vîrsta căsătoriei un conflict intern de nerezolvat", relatează expert.ru concluziile studiilor americane.

Sociologii și psihologii spun că viața virtuală nu poate înlocui comunicarea vie din motive biologice. Pentru o psihosomatică sănătoasă, trebuie produși hormoni, este importantă anume acea "chimie", care are loc doar în cadrul întîlnirii personale cu alte persoane (prieteni, rude, colegi). Rețelele sociale, diversele chat-uri, aplicații nu pot oferi acest lucru. Iar zoomerii se simt ca peștele în apă doar în lumea internetului, contactele personale le provoacă jenă și disconfort. Dar, pe de altă parte, după cum menționează cercetătorii, în lipsa legăturilor strînse și a comunicării interpersonale există și aspecte pozitive: a scăzut numărul viciilor sociale – mai puține cazuri de sarcini neplanificate, boli cu transmitere sexuală, abuz de alcool.

Deoarece în viața zoomerilor internetul ocupă un loc foarte important, aceștia sînt foarte dependenți de el, de acolo obțin informații despre standardele privind aspectul exterior și comportament. Televiziunea a avut o influență puternică asupra generațiilor anterioare, dar, după cum remarcă sociologii de la Montclair, ea nu se compară cu influența rețelei virtuale, dar mai ales cu utilizarea inteligenței artificiale. Imaginile ideale create de inteligența artificială provoacă complexe de inferioritate reprezentanților generației Z, obligîndu-i să se ascundă de lume și să trăiască în singurătate.

Autorii studiului au ajuns, de asemenea, la concluzia că zoomerii sînt mult mai îngrijorați de perspectiva dispariției omenirii din cauza schimbărilor climatice sau a pandemiilor și tind să creadă că ar putea deveni ultima generație de oameni de pe planeta Pămînt. Iar această presimțire apocaliptică nu poate să aibă o influență pozitivă asupra sănătății lor mintale.

Nu trebuie confundată vîrsta cu generația

Dar cu concluziile sociologilor și psihologilor din SUA nu este de acord toată lumea. Mulți dintre colegii lor din alte țări critică concluziile specialiștilor americani. Pe de o parte, pare să fie adevărat că zoomerii au apărut în vremuri de mari șocuri, dar, pe de altă parte, nu ar trebui să exagerăm influența lor asupra tabloului psihologic al unei întregi generații. Dacă e să ne gîndim, practic fiecare generație a avut parte de anumite șocuri.

"Generațiile pierdute sînt acele generații în timpul vieții cărora vechiul sistem de valori s-a prăbușit, iar cel nou încă nu a fost construit. Dar simptomele descrise de sociologii americani – sentimentul de singurătate, nesiguranța socială etc. - sunt caracteristice acestei vîrste în orice vremuri. Cred că cercetătorii au confundat două concepte - vîrsta și generația. Generația Z, în acest sens, nu este diferită de frații săi mai mari, tați și bunici. De-a lungul vieții fiecărei generați a existat probleme globale - în a doua jumătate a secolului XX, a fost vorba de riscul unui război nuclear - dar, după cum putem vedea, au supraviețuit cu bine și nu există niciun motiv să ne îndoim de faptul că zoomerii vor depăși criza adolescenței. Retorica, adesea excesiv de apocaliptică, în jurul schimbărilor climatice, al migrației, al viitoarelor pandemii are un impact negativ asupra stării mentale a celor care o ascultă. Dar toți oamenii care trăiesc astăzi o ascultă și reacția fiecăruia este diferită", a declarat Maxim Kiselev, profesor la facultatea de Psihologie Socială al Universității de Stat de Științe Umaniste din Rusia, citat de expert.ru.

Deși nu toată lumea este de acord cu concluziile sociologilor și psihologilor americani, acestea scot la iveală probleme grave ale lumii moderne, cum ar fi singurătatea existențială și tulburările psihice în rîndul tinerilor. Reprezentanții generației Z s-au pomenit în situația în care noțiunile de norme acceptate în societate nu mai corespund realităților. Fiecare tînăr vrea să întemeieze o familie, să cumpere un apartament/casă, să aibă copii și așa mai departe, dar în situația economică actuală, pentru mulți acestea sînt sarcini greu de realizat. Prețurile locuințelor sînt astronomice, este nevoie de ani de zile pentru a economisi pentru o locuință. Singurătatea existențială face imposibilă găsirea perechii pentru a întemeia o familie și a avea urmași, și așa mai departe. Plus situația tensionată din lume, care nu este clar cum se va termina. Bineînțeles, acest lucru nu poate să nu afecteze sănătatea mentală a reprezentanților foarte sensibili ai celei mai tinere generații.

Internetul duce la depresie

Statisticile privind răspîndirea tulburărilor psihice și comportamentale, inclusiv în rîndul copiilor, cresc și în Republica Moldova. În octombrie 2023, cu ocazia Zilei Sănătății Mintale, ministrul Sănătății al Republicii Moldova, Ala Nemerenco, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu creșterea cazurilor de tulburări mentale în țara noastră. În 2022, în Republica Moldova au fost înregistrate 78.128 de persoane, inclusiv 10.000 de copii, cu tulburări mentale și comportamentale. Potrivit Ministerului Sănătății, tot în 2022, peste 241 de mii de moldoveni au vizitat cel puțin o dată centrele publice de sănătate mintală (în țară sînt doar 40 astfel de centre). Pandemia de COVID-19 a sporit stresul și a afectat negativ sănătatea mintală a populației din Moldova. Numărul de cazuri de anxietate și tulburări depresive a crescut cu 25% numai în primul an al pandemiei.

Ludmila Semina-Ghițu, psiholog consultant cu o experiență de 20 de ani, co-fondator al centrului psihologic "PsychologyProf”, într-un comentariu pentru Noi.md a confirmat creștere numărului de tulburări psihice în rîndul tinerilor și agravarea fenomenului de singurătate existențială a acestora. De asemenea, specialistul a subliniat rolul important al rețelelor sociale în acest sens.

”Problema singurătății este una dintre principalele probleme, nu doar în lume, dar și în Moldova, cu ea se adresează la psihologi și persoanele de vîrstă mijlocie, și tinerii, chiar și adolescenții. Rețelele de socializare joacă un rol important în sentimentul de singurătate, deoarece mulți postează fotografii în care arată cît de cool și de mișto sînt și cît de mulți prieteni au. Iar tinerii de astăzi, uitîndu-se la aceste fotografii, încep să se evalueze și să se simtă niște ratați, eșuați. De fapt, din această cauză, din cîte îmi amintesc, în ultimii 40 de ani, în Germania a crescut cu 40% numărul cazurilor de tulburări de anxietate și depresive. În ultimii ani, o statistică similară a crescut și în Republica Moldova. Acest lucru este, de asemenea, în mod ciudat, legat de dezvoltarea rețelelor sociale, deoarece imaginile perfecte de pe internet ne fac să ne simțim neideali, ratați. Unii tineri de 18 ani au deja iaht, în timp ce alții nu au și poate nici nu vor avea”, spune L. Semina-Ghițu.

Psihologul a menționat că în Republica Moldova este înregistrat un procent mare de tineri cu depresii, și este trist faptul că printre pacienți se numără și adolescenți tineri, începînd cu vîrsta de 10-12 ani.

”Noi avem grupuri de adolescenți cu care lucrăm. Aici apare influența internetului nu doar din punctul de vedere al "ei au, dar eu nu am", ci și din punctul de vedere al tendințelor modei. La un moment dat era la modă să suferi de "bipolaritate" (o tulburare maniaco-depresivă), apoi au devenit la modă tulburările alimentare, apoi a fost la modă să suferi de depresie. Cu alte cuvinte, rețelele influențează și în acest fel - apar tendințe și în ceea ce ține de bolile mintale”, spune Ludmila Semina-Ghițu.

În timpul pregătirii acestui material, am discutat despre problemele tulburărilor psihice în rîndul zoomerilor și cu un psihiatru care a fost de acord să discute, cu condiția păstrării anonimatului. Chiar în ziua întîlnirii noastre, în cabinetul medicului se afla un băiat de 17 ani. La consultație îl adusese tatăl său.

Potrivit psihiatrului, în testul pe care tînărul l-a completat, la întrebarea dacă are gînduri de a-și părăsi viața, acesta a răspuns afirmativ. Băiatul nu înțelege cum se poate încadra în această lume complicată, unde să muncească pentru a cîștiga bine și a trăi decent, cum să-și construiască o relație cu jumătatea sa și așa mai departe. Acest băiat de 17 ani, care își petrece cea mai mare parte a timpului în lumea virtuală, în viața reală se confruntă cu o mulțime de probleme pe care nu este capabil să le rezolve singur. Aș vrea să cred că toate eforturile specialiștilor nu vor fi zădarnice și tînărul își va găsi locul și în viața reală.

Toți zoomerii sînt diferiți

Din fericire, printre prietenii mei, rude și cunoscuți nu există reprezentanți ai generației Z, dezorientați în viață. Da, mulți dintre ei stau ziua întreagă în fața calculatoarelor, dar acest lucru se datorează în exclusivitate muncii lor, care este foarte bine plătită în zilele noastre. Dar ei combină cu ușurință viața reală și cea virtuală. Astăzi programatorii au posibilitatea de a lucra și de la birou, și de acasă. Și mulți dintre cunoscuții mei alternează munca de acasă cu cea din oficiu pentru a obține acea doză de "chimie" pentru o dezvoltare psihosomatică normală.

Reprezentantul generației Z, Daniil Suhoveev, într-o discuție cu jurnalistul Noi.md, a remarcat că afirmația precum că tinerii nu știu să trăiască în lumea modernă este parțial adevărată și, din fericire, acest lucru nu se referă la el.

”Cel mai probabil, tînăra generație are priorități, perspective de viață și de viitor puțin diferite, pentru că la cei mai mulți dintre ei toate necesitățile de bază sînt satisfăcute – au un acoperiș deasupra capului, hrană, apă, o sănătate bună care nu necesită tratament medical. Membrilor generației mele le este destul de greu să înțeleagă cu ce să se ocupe în viitor. Cel mai probabil, acest lucru se datorează faptului că avem prea multe oportunități și opțiuni în alegerea unei ocupații. Din această cauză, mulți sînt într-o căutare constantă a lor, ceea ce pentru generația mai în vîrstă pare ceva greșit. Ei au avut o altă perioadă, o altă copilărie, iar lumea lor se deosebea radical de cea de astăzi”, a spus Daniil.

În ceea ce privește comunicarea vie, D. Suhoveev a confirmat că o astfel de problemă există, dar, din nou, printre prietenii și cunoștințele sale, acestea sînt cazuri izolate.

”În cercul meu de prieteni sînt puține persoane care evită să comunice pe viu. Știu cu siguranță că un tip pe care îl cunosc, un student în anul trei la facultate, se confruntă cu o astfel de problemă. El nu știe să comunice cu oamenii în viața reală, dar pe rețelele de socializare, în chat-urile vocale, în realitatea virtuală, în general, se descurcă foarte bine. Atunci cînd se întîlnește cu oamenii, el simte o anumită barieră - nu poate nici să privească în ochi, nici să-și construiască un discurs fără să se bîlbâie. Dar, în general, este un băiat deștept și de treabă și interesant este faptul că în realitatea virtuală el este un interlocutor excelent. Pur și simplu îi lipsesc abilitățile sociale de comunicare. Dar eu nu văd în aceasta o problemă. În zilele noastre, posibilitatea de a lucra online îi ajută pe introvertiți să se realizeze. În acest lucru poți găsi și avantaje - nu există distanță pentru comunicare, există un contact constant cu angajatorul, nu trebuie să pierzi timp pentru drum spre locul de muncă și înapoi și așa mai departe”, spune interlocutorul Noi.md.

Puterea exemplului, plus genetica

Mama unui tînăr de 20 de ani din generația Z, Inna Morari, citind calculele statistice ale sociologilor și psihologilor americani, a fost îngrozită și și-a dorit ca aceste concluzii să fie greșite. Potrivit interlocutoarei Noi.md, din fericire, printre prietenii și cunoscuții fiului ei nu există persoane cu tulburări psihice și probleme legate de singurătatea existențială.

”Mi-e frică să citesc aceste date și vreau să sper că oamenii de știință se înșeală și că procentul de zoomeri cu "singurătate existențială" este mult mai mic. Am încercat-o pe fiul meu și pe prietenii lui de aceeași vîrstă. Hm.... Obiective destul de concrete. Pași destul de concreți spre ele. Comunicarea? În mod regulat. În mod constant. Mai ales în viața reală - se întîlnesc, discută, beau o cafea/bere. Nu știu de ce depinde acest lucru, cu siguranță nu are nimic de-a face cu educația, nu cred în puterea educației, cred în puterea exemplului, plus genetica, plus încă ceva cu care este puțin probabil ca știința oficială să fie de acord. Presupun că Timka al nostru este una dintre excepții, dar avînd în vedere cercul său vast de prieteni, colegi și cunoscuți, care, se pare, la rîndul lor, se află și ei într-un dialog constant în direct, această listă inspiră speranță”, a declarat I. Moraru într-un comentariu pentru Noi.md.

Cu siguranță, nu la toți situația este la fel de minunată ca la cei doi interlocutori ai noștri, dar vrem să credem că majoritatea celor care au apelat la specialiști pentru sprijin psihologic, vor primi ajutorul necesar și își vor putea găsi locul în viața reală. Sperăm că cei care au nevoie de reabilitare psihologică vor putea înțelege faptul că nu tot ce strălucește este aur; că nu trebuie să creadă tot ce se scrie pe rețelele de socializare; că nu toate fotografiile postate pe rețelele de socializare reprezintă standardul bunăstării, al succesului și așa mai departe. Bineînțeles că am putea găsi o mulțime de exemple negative. Dar ne-am dori să avem mai multe cazuri pozitive în viața noastră, pe care alții să le poată admira.

Recent, în Moldova a avut loc Ziua faptelor bune. Și este atît de plăcut să vezi printre voluntari zeci de băieți și fete, anume acești zoomeri, care știu concret ce trebuie să facă și cum să nu se piardă în această lume.

Lidia Ceban

10
0
1
7
3

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce etnie vă atribuiți?