COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Revoluția americană: Show? complot? provocare? Partea a 2-a

Revoluția americană: Show? complot? provocare? Partea a 2-a

Faptul că în SUA există un proces de subminare a valorilor tradiționale, pe care acest stat a fost construit de secole, nu mai este un secret pentru nimeni. Acest lucru se întîmplă demult, insistent și intenționat. Despre aceasta am scris în prima parte a studiului nostru, iar astăzi vom continua subiectul.

Totul cu susul în jos

Evenimentele din SUA capătă forme din ce în ce mai neașteptate. S-a vorbit mult despre manifestarea rasismului alb în SUA, dar recent au apărut noi date. Se pare că în SUA există rasism orientat spre populația albă și asiatică.


De exemplu, recent, Departamentul de Justiție al SUA și autoritățile din această țară au acuzat renumita Universitate Yale de manifestarea rasismului față de albi și asiatici. Se pare că acestor grupuri de oameni le este mult mai greu să intre la universitate, decît afro-americanilor. Pentru ei există cerințe mai mari și adesea li se creează numeroase obstacole. Și acesta este doar unul dintre numeroasele exemple.

După cum am scris deja, în țară a început un val de vandalism inexplicabil - au fost demolate monumentele președintelui Lincoln, Columb și o serie de alte figuri istorice proeminente. În același timp, inițiatorii sînt, de cele mai multe ori, nu mulțimile spontane, ci autoritățile locale.

Astfel, autoritățile orașului Boston (Massachusetts) au decis să scoată din centrul orașului monumentul ridicat în cinstea celui de-al 16-lea președinte al SUA, Abraham Lincoln, în perioada căruia în țară a fost anulată sclavia. "Susțin pe deplin decizia Comisiei artistice din Boston privind demontarea (monumentului emancipării) și le mulțumesc pentru munca realizată", citează presa cuvintele primarului orașului, Marty Walsh. Monumentul îl reprezintă pe președintele SUA, la picioarele căruia, în genunchi, stă un bărbat de culoare care a fost eliberat din sclavie. După cum se spune în declarație, statuia a fost criticată încă de la instalarea sa în 1879 din cauza imaginii unei persoane înrobite.

Autoritățile din Chicago au decis să demonteze și două monumente din oraș ale navigatorului Christopher Columb — din Grant Park și Parcul Arrigo. Atracțiile au fost înlăturate pînă la o comandă specială. În ultimele zile, statuile au fost din ce în ce mai mult atacate de protestatari, motiv pentru care a fost luată o astfel de decizie. În declarația primăriei se spune că monumentele au fost demontate după consultările cu părțile interesate.

Aproximativ douăzeci de ofițeri de poliție au suferit în Chicago, apărînd monumentul navigatorului Christopher Columb de protestatarii împotriva rasismului, a declarat publicația locală Chicago Sun-Times, cu referire la organele de drept. Potrivit ziarului, un grup mare de oameni s-a adunat în Grant Park, unde se află monumentul. "Columb a fost un criminal, Columb a fost un hoț", a scandat mulțimea.

Valul de revolte în masă continuă concomitent în diferite orașe americane. Instigatorii revoltelor folosesc forța în raport cu forțele de ordine. De exemplu, aproximativ 140 de reprezentanți ai structurilor de forță din SUA au primit mai mult de 270 de traume din partea participanților la revolte în Portland. Despre aceasta anunță Serviciul de presă al Ministerului Securității Interne (MSI) al țării. Se remarcă faptul că atacatorii au folosit substanțe chimice, lasere, ciocane, petarde, bîte de baseball, "cocktail-uri Molotov" și alte muniții. Potrivit șefului interimar al MSI, Ken Kuchinelli, în două luni, situația din Portland s-a transformat în revolte nocturne constante și acțiuni violente care amenință viața colaboratorilor poliției.

Astfel de acțiuni sînt foarte multe, ele abundă în fluxurile de știri din Statele Unite. Dar haideți să ne clarificăm ce se întîmplă în această țară, cu ce luptă protestatarii și rebelii, cine îi direcționează și care sînt adevăratele lor obiective. Și pentru asta va trebui să ne întoarcem cu cîteva secole în urmă.

Cu pușca și Biblia în mînă

SUA, ca stat istoric, nu a fost întotdeauna sursa liberalismului radical și al libertarianismului. Mai mult decît atît, pe parcursul a mai multor ani această țară a fost un bastion al celor mai religioase forțe și atitudini. Țara a fost creată drept un proiect puritan și a fost, într-o anumită măsură, parte a mișcării protestante. Cînd au fost create primele comunități din America, ele au fost construite pe reguli și legi religioase stricte, deoarece Noua Anglie a fost populată de cele mai religioase persoane din Europa și Insulele Britanice. Acești oameni țineau într-o mînă pușca, iar în cealaltă Biblia și credeau că aduc lumina învățăturii spirituale a tradiției avraamice pe continentul american.

Pe 11 noiembrie 1620, în Golful Cape Cod, în largul coastei coloniei Virgine, a acostat nava "Mayflower", iar de la bordul ei a coborît un grup de puritani profund credincioși care au fugit din Anglia de răscoala religioasă. Din acel moment a început adevărata istorie a Americii puritane. Înainte de aceasta, pe continent dominau colonizatorii spanioli, care în capul mesei puneau valorile catolice. Unii istorici numesc misiunea lor de colonizare drept un proiectul iberic. Timp de secole, Spania a fost regina mărilor și a acestor pămînturi, dar influența crescîndă a Marii Britanii a făcut ca această superputere a Noului Timp să-și reducă oarecum din pofte.

În fiecare an, influența Spaniei în America se reducea pînă cînd, la începutul secolului al XIX-lea, ea și-a pierdut practic marele imperiu.

Coloniștii britanici, în ciuda religiozității, se deosebeau semnificativ de spanioli. Spre deosebire de aceștia din urmă, noii locuitori ai Virginiei și New England nu erau deloc dispuși să răspîndească învățăturile creștine în triburile locale indiene. De la bun început, ei se deosebeau printr-un pragmatismul dur. Ei nu amestecau interesele companiilor pe acțiuni din Bristol și Londra, care stăteau în spatele colonizării, cu misiunea religioasă. Salvarea sufletului pentru ei era un motiv pur individual. Credința este problema personală a fiecăruia, dar nu o misiune socială și istorică, așa cum era la spanioli și portughezi.

Așa s-a născut individualismul religios american. Părinții pelerini din coloniile americane au construit un Nou Ierusalim pe aceste pămînturi sălbatice, crezînd că pe el este loc doar pentru populația europeană. Așa s-a născut mentalitatea americană.

Religia puritană, combinată cu pragmatismul și individualismul - aceștia erau pilonii principali ai mentalității pe care s-a bazat sistemul social al colonizatorilor britanici. Comercializarea mentalității a ajuns la astfel de forme, încît colonizatorii credeau că relațiile cu Dumnezeu au aceleași principii ca și relațiile cu companiile comerciale care realizau proiectul trecerii lor în America. Un tratat cu acțiuni era considerat un analog al tratatului sacru cu Dumnezeu și a devenit temelia viziunii lor asupra lumii. Bunăstarea materială era o manifestare a acestui tratat și a acestei viziuni asupra lumii.

Al doilea val de colonizatori a fost oarecum diferit de primul, pentru că vedea scopul său nu în extinderea ordinii protestante europene, ci în crearea unei noi ordini. Interesant e faptul că rasismul era aici deosebit. În afara sistemului puritan au ajuns nu numai indienii, vrăjitorii, vindecătorii, dar și misionarii catolici care au stat la baza proiectului gallo-canadian, francez și catolicii irlandezi. Expresia generalului Sheridan "Indianul bun este indianul mort" a apărut de la vechiul aforism englez "Irlandezul bun este irlandezul mort".

Un alt aspect important al viziunii mondiale a coloniștilor de pe Insulele Britanice a fost așa-numitul bunul simț scoțian, care a provenit de la viziunile teologice ale protestantismului scoțian. El s-a înrădăcinat ferm în mentalitatea noilor coloniști. Filozofia "bunului simț", dezvoltată de Thomas Reid și Adam Ferguson, a fost adusă în colonie de quakerul Thomas Payne și a avut pe viitor un impact major asupra lui Thomas Jefferson, autorul Declarației de Independență americane. Ea punea în capul mesei principiul, potrivit căruia este adevărat doar ceea ce este confirmat de rațiune și are o explicație rațională. Chiar și Dumnezeu era în acest program o bază rațională a vieții și își manifesta voința prin soartă. Cine este fericit și bogat, sănătos și cu inițiativă, este însemnat de Dumnezeu.

Proiect iluminist

În secolul al XV-lea, în coloniile americane a început să pătrundă un alt proiect foarte important, care în viitor a influențat în mod semnificativ starea de spirit a coloniștilor și viziunea lor asupra lumii. Să-i spunem proiect iluminist, prin care se are în vedere masoneria și, desigur, influența enciclopedismului francez. Împreună cu garnizoanele britanice, în America au început să apară loje masonice. Împreună cu camarazii francezi, în timpul războiului pentru independență au început să pătrundă ideile lui Voltaire, Russo, Montesquieu. Francezii au influențat foarte mult coloniștii. Deci, de exemplu, Denis Diderot a apărat cel mai brutal ideile sentimentului anticolonizațional. În multe privințe, el a dat patrioților americani o bază filozofică pentru lupta împotriva dominației britanice.

Cu toate influențele sale progresive, Iluminismul francez, care a cultivat omul european și l-a condus pe calea pozitivismului și progresului, a avut o atitudine foarte sceptică față de comunitățile indiene sălbatice din America și de pe alte continente. Acest lucru nu a putut să nu influențeze viziunea asupra lumii a societății americane care a absorbit aceste idei în timpul războiului pentru independență, în care coloniștii au primit ajutor activ încă atunci din partea Franței monarhice. De exemplu, naturalistul și scriitorul francez Georges-Louis Leclerc, Comte de Buffon, a scris despre indienii Americii: "Sălbaticul e mic și slab dezvoltat în plan sexual, nu are nici păr, nici barbă, nu are nici un fel de atracție față de femela sa... este mai puțin sensibil, deși e mai timid și mai fricos; el nu are o vioiciune, o activitate sufletească". Desigur, din astfel de viziuni nu a putut să nu apară rasismul primitiv. Noi astăzi cu siguranță condamnăm astfel de gînduri. Cu toate acestea, acest rasism a fost o consecință a realităților acelei perioade, deși a afectat foarte negativ întreaga istorie americană.

După cum am menționat mai sus, un alt aspect important care a influențat formarea viziunii americane asupra lumii, dar și întreaga istorie a Statelor Nord-Americane a fost masoneria. Acest fenomen istoric a jucat un rol imens în istoria Noului Timp al continentului european, dar în America influența sa a devenit cuprinzătoare. Lojele masonice au pătruns în toate părțile organismului social-politic american. Ele au avut atît menirea să joace un rol-cheie în istoria Statelor Unite, cît și să devină inițiatori ai luptei americane pentru independență.

Ordinul Templierilor și ”Petrecerea cu ceai de Boston”

Masoneria s-a dezvoltat din ghildele și asociațiile pietrarilor activi la sfîrșitul secolului XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Spre 1700, numeroase loje masonice existau pe teritoriul întregii Anglii, Scoției și Irlandei, iar în epoca colonială, masoneria s-a răspîndit de pe Insulele britanice pe alte continente. Toate lojile mari "inițiale" au început să dea dispoziție unor loje individuale din America de Nord, dar cele două mari loje engleze ("A celor bătrîni" și "A celor moderni") au fost cele mai productive. Începînd cu anul 1730, prima mare lojă a Angliei ("A celor moderni") a început să emită dispoziții pentru marile loje provinciale din colonii. Astfel, ne informează despre masonerie cea mai mare parte a publicațiilor. În realitate, totul s-a întîmplat puțin altfel.

Revoluția americană, care este o parte esențială a patrimoniului istoric american și a viziunii asupra lumii, a apărut din realități puțin diferite. De fapt, în afară de masoneria engleză, a existat masoneria templierilor, răspîndită în Scoția încă în Evul Mediu. Mai tîrziu, în perioada lui Louis XIV, ea a pătruns în Franța. Cu toate acestea, în vremea conducerii familiei Stuart, ea a acaparat cele mei importante minți ale societății engleze.

După răsturnarea dinastiei Stuart, ca urmare a așa-numitei Revoluții glorioase din 1688, această masonerie a ajuns pe continent și în coloniile americane. Anume această masonerie a fost construită pe supunea templieră strictă și a fost, de fapt, un ordin creștin. Anume masonilor acestei direcții, descendenților susținătorilor dinastiei Stuart, America îi datorează războiul pentru independență. Aici este înrădăcinat pilonul istoric semantic al acestei lupte și a Revoltei din Boston.

Desigur, în America erau și loje engleze, dar ele în cea mai mare parte se bazau pe adepții dinastiei Hanover, care conducea în Insulele Britanice. Garnizoanele engleze erau pline cu astfel de loje. Dar rebelii care au pus bazele armatei de patrioți-coloniști aveau în spatele lor lojele scoțiene vechi, care serveau drept principalul catalizator al mișcării patriotice în coloniile nord-americane.

Dacă liderul masoneriei engleze James Anderson, în anul 1732 publică muncile care au dus la slava dinastiei Hanover, atunci masonii scoțieni în acest timp încep lucrările de diversiune împotriva monarhiei engleze. De aceea anume ei devin inițiatorii primelor acțiuni revoluționare în colonii. Tot ei formează viziunea liderilor luptei americane pentru independență.

Astfel, în 1730, pe 8 septembrie, în "Ziarul Pennsylvania", vestitul lider al patrioților, Benjamin Franklin, își publică articolul despre masoni și masonerie. Însuși Franklin a devenit mason în februarie 1731, iar în 1734 el a fost ales Marele Maestru Provincial din Pennsylvania. În același timp, în 1731, în Philadelphia a fost întemeiată prima lojă masonică americană.

Dar pentru noi este mai important altă lojă. În 1752, în Boston a fost înființată o lojă "neregulată", care nu avea brevet din partea Marei loje a Angliei. Ea se aduna în taverna "Green Dragon", în 1764 a fost redenumită în Casa Masonilor. Masonii englezi au început să se plîngă la Londra pe această structură inițiată. Atunci, această lojă a apelat la Marea Lojă a Scoției și a primit de la ea un brevet pentru activitatea sa. În curînd, această lojă a primit un nou nume - loja Sfîntului Andrei și pe 28 august 1769 a introdus un nou grad al Cavalerui Templului. Adică, ea a declarat în mod deschis că, ca și alte loje scoțiene, ea provine din tradiția Ordinului Templierilor care a existat în Scoția, pe ascuns, secole întregi. Anume acestei loje îi aparține rolul principal în începerea revoluției americane împotriva dominației britanice.

După cum au arătat evoluțiile ulterioare, această revoluție a fost, în mare măsură, revoluția lojelor scoțiene, iacobite, împotriva supunerii masoneriei engleze și a dinastiei Hanover care se afla sub patronajul acesteia. Din 1773, anume această lojă și lojele care i se subordonau ale altor colonii s-a aflat în fruntea luptelor patrioților americani. În această perioadă, Marele ei Maestru a fost Joseph Warren, pe care Marea Lojă a Scoției l-a numit lider al întregii masonerii americane. Membrii acestei loje erau activiștii atît de cunoscuți în acei ani ca John Hancock și Paul River. Și aici încep evenimentele importante.

Adunarea Generală din Virginia, prin intermediul masonilor Patrick Henry și Richard Henry Lee, înaintează primele acuzații oficiale împotriva guvernului englez. În 1770 are loc vestitul "Masacru din Boston". Apoi revolta din Carolina, iar în 1772, doi masoni importanți, John Brown și Abraham Whipple, atacă nava vameșilor în Rhode Island și o ard. Atunci Marea Britanie adoptă Legea Timbrului și coloniștii sînt forțați să cumpere tot ceaiul adus în America numai de la o companie East Indiene, transformînd-o, de fapt, în monopolistă în comerțul cu America.

La 27 noiembrie 1773, navele comerciale ale companiei East Indiene sosesc în Boston cu un lot imens de ceai. Dar în acest moment încep proteste în masă, iar pe 16 decembrie un grup de oameni îmbrăcați în indieni din tribul Mohawk aruncă întreaga încărcătură de ceai în mare. Acest eveniment a intrat în istorie ca "Boston Tea Party". De fapt, "Boston Tea Party" a fost începutul războiului americanilor pentru independență. În spatele tuturor acestor acțiuni se află societățile secrete ale patrioților americani - cum ar fi ”Fiii Libertății” și ”Long room Clubul”. Toate aceste societăți au împărțit aceiași încăpere în Casa Masonilor cu loja Sf. Andrei, care aparținea mișcării iacobine scoțiene în masonerie. Unii membri ai acestei loje făceau parte, la nivel înalt, din societatea Fiilor Libertății și alte organizații ale patrioților. Lor li s-a alăturat și unul dintre liderii revoluției, Samuel Adams.

Deci, vedem că rolul-cheie în istoria luptei americane pentru independență a jucat-o tradiția templieră scoțiană, care din timpuri străvechi se opunea Marii Britanii și masoneriei engleze. Vedem ce rol semnificativ a jucat masoneria în formarea statalității și identității americane. Anume pe ea este construită și astăzi structura conspirologică americană, care pătrunde în toate arterele organismul social-politic american și care încearcă să distrugă cercurile anarhiste de stînga, în spatele cărora se văd degetele Insulelor Britanice. Cîndva J. Bush Sr. a scris despre tinerețea sa. Cînd a vrut să intre în politică, a fost avertizat: dacă vrei să crești, trebuie să lucrezi pentru Londra. Bush a refuzat, deși s-a ridicat și a crescut politic. Dar acesta este un fapt demonstrativ.

***

Acum, pe scurt despre cele spuse. Mănușa a fost aruncată Americii. Cărei Americi și unde sînt rădăcinile ei, am încercat să arătăm în această parte a studiului. În spatele tuturor acestora, se află planurile serioase din spatele scenei mondiale, care, după formarea Măreței Chine, nu mai are nevoie de America. În această parte a studiului am prezentat nu doar paginile simbolice din istoria SUA, nu numai aspectele de bază ale viziunii asupra lumii care au format identitatea americană, dar și am descoperit rădăcinile bazelor lumii americane, cu care luptă astăzi mulțimea rebelă de stînga, rasiștii afro-americani din organizațiile de genul Panterele Negre ("Black Panthers"), anarhiștii și bombiștii, și vechea metropolă din spatele lor, care tinde spre refacerea continentul Nord-American. Cu toate acestea, nu numai aici este ascuns adevăratul secret al forțelor care stau în spatele revoltelor. Există și alți jucători din umbră, ei sînt mulți și în viitor noi vom încerca nu doar să le descoperim identitatea, ci și să prezentăm alte aspecte importante ale istoriei americane și ale situației care s-a creat în SUA în 2020.

Veaceslav Matveev

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load