Comunitatea jurnalistică din Moldova a marcat evoluția libertății mass-media

Odată cu schimbarea regimului politic în iunie 2019, a avut loc o anumită evoluție a libertății media, manifestată prin sporirea gradului de transparență a unor instituții publice și printr-o reducere a numărului de cazuri de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor aflați în exercitarea profesiei.

De asemenea, se constată anumite evoluții la capitolul accesului jurnaliștilor la informația de interes public. Sînt constatările participanților la Forumul mass-media din Republica Moldova 2019, care au adoptat în acest sens, marți, 5 noiembrie, o rezoluție, la sfîrșitul evenimentul, transmite ipn.

Comunitatea jurnalistică, salută deschiderea declarată a noilor autorități de a susține eforturile comunității jurnalistice și a experților media privind continuarea activității de îmbunătățire în conformitate cu standardele europene a cadrului legislativ care vizează mass-media. Jurnaliștii constată că legislația privind protecția datelor cu caracter personal a continuat să fie utilizată abuziv pentru îngrădirea accesului la informația de interes public.

Participanții la Forum au condamnat modul de redistribuire de către Consiliul Audiovizualului a frecvențelor și licențelor în audiovizual, care, „conduce la menținerea influenței politicului asupra conținuturilor media audiovizuale, stimulează concentrarea proprietății și pozițiile dominante în formarea opiniei publice”. Comunitatea jurnalistică și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu implicarea în continuare a unor instituții mass-media în acțiuni de partizanat politic, manifestat prin promovarea unor formațiuni politice și acțiuni de discreditare a oponenților politici ai acestora:

Jurnaliștii solicită autorităților să reia și să asigure activitatea Grupului de lucru de îmbunătățire a legislației mass-media pînă vor fi elaborate și adoptate legile necesare dezvoltării pe termen lung a instituțiilor mass-media independente din Republica Moldova. Totodată, să implementeze Concepția națională de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova și să asigure elaborarea și consultarea largă cu întreaga societate a unei strategii și a unui plan de acțiuni pe termen mediu și lung de realizare a Concepției.

Participanții la Forum au mai cerut ca guvernarea să asigure un proces corespunzător de dezbatere a propunerilor legislative care vizează domeniul mass-media, cu participarea largă a jurnaliștilor și a experților media. Precum și să asigure deschiderea bazelor de date pentru jurnaliști, să descurajeze și să penalizeze practicile de refuz la furnizarea informației de interes public și să elimine practica vicioasă de înregistrare a solicitărilor de informații în calitate de petiții, contrar Legii cu privire la accesul la informație.

Jurnaliștii cer Consiliul Concurenței să asigure funcționalitatea pieței publicitare libere, competiția liberă, penalizînd înțelegerile de cartel de pe piață. Legea 2% să fie completată cu o prevedere, prin care instituțiile mass-media să fie incluse în lista potențialilor beneficiari ai desemnării procentuale, astfel încît persoanele fizice plătitoare de impozite să poată direcționa 2% din suma impozitului pe venit pentru susținerea instituțiilor mass-media.

Consiliului Audiovizualului (CA) i se cere să-și îndeplinească efectiv rolul de garant al interesului public în domeniul audiovizualului, să asigure condiții echitabile la oferirea licențelor de emisie, să nu admită concentrarea proprietății și consolidarea pozițiilor dominante în formarea opiniei publice. De asemenea, să formuleze și să aducă la cunoștința publicului viziunea și acțiunile autorităților privind tranziția de la TV analogică terestră la TV digitală terestră, sprijinind inițiativa posturilor de televiziune locale și regionale de a activa în format de TV digitală.

Participanții la Forumul Mass-Media îndeamnă jurnaliștii și instituțiile mass-media să se solidarizeze în cazurile de comportament inadecvat din partea autorităților, partidelor și a altor actori sociali și să respecte cu strictețe normele deontologice și standardele profesionale. La fel, să respingă implicarea în campanii de denigrare și linșaj mediatic, indiferent de scopul acestora, să dezbată oportunitatea creării unui sindicat al jurnaliștilor care să urmărească protecția socială a jurnaliștilor și să-și dezvolte în permanență capacitățile profesionale pentru a oferi publicului un produs jurnalistic de calitate, inclusiv să fie organizate cursuri de perfecționare profesională.