Evoluţii neînsemnate în procesul de reglementare transnistreană în 2021

Anul 2021 a fost unul cu evoluţii minime pentru procesul de reglementare transnistreană. Tiraspolul nu dă semne că vrea să grăbească procesul, la fel ca şi cei de la Moscova, care s-au implicat modest în favoarea rezolvării conflictului, transmite Noi.md cu referire la Știri.

Mai mult chiar, reprezentantul preşedintelui Federaţiei Ruse, Dmitri Kozak, a declarat că diferendul transnistrean, cităm: "este o problemă internă a Republicii Moldova", transmite Știri.md cu referire la tvr.md.

Adevărul e insă că trupele militare ruse continuă să staţioneze ilegal şi sfidător pe teritoriul Republicii Moldova, în pofida nenumăratelor apeluri de retragere făcute de oficialii de la Chişinău.

Nici în 2021, autorităţile constituţionale de la Chişinău şi separatiştii de la Tiraspol, nu au reuşit să se întrunească în formatul 5+2, în vederea reglementării conflictului transnistrean.

Într-un interviu exclusiv pentru TVR Moldova, şeful Biroului Politici de Reintegrare explică de ce.

Alin Gvidiani, şef, Biroul Politici de Reintegrare. „În 2020, practic, din considerente pandemice. În 2021, pentru că am primit răspunsuri tardive cînd Chişinăul deja avea alte urgenţe şi gestiona alte crize pe intern”.

Totuşi, în pofida impedimentelor, Chişinăul a întreprins paşi importanţi pe cele două direcţii prioritare: de reintegrare şi de reglementare a conflictului.

Printre acestea: implementarea a 41 de proiecte de dezvoltare durabilă, în valoare de 15 milioane de lei, intărirea sistemului de sănătate în regiunea transnistreană, direcţionarea ajutoarelor umanitare sau restabilirea liberei circulaţii pe ambele maluri ale Nistrului.

Una dintre cele mai importante reuşite a fost redirecţionarea, în regiune, a aproape 400 de mii de doze de vaccin anti-COVID.

Iar locuitorii de acolo, obosiţi de orgoliile Tiraspolului şi ambiţiile sale separatiste, vor pace, reintegrare şi unitatea Republicii Moldova. Tot mai mulţi oameni din regiunea transnistreană acceptă adevărul şi aleg calea firească a lucrurilor.

Alin Gvidiani, şef, Biroul Politici de Reintegrare: „În registrul de stat al populaţiei noi avem 343 mii locuitori în regiune care figurează. 309 deţin paşapoarte biometrice ale Republicii Moldova, sub 300 mii, buletine de identitate a Republicii Moldova, am atins cifra de 40 mii de posesori de premise de conducere moldoveneşti. Le preschimbă foarte activ”.

Şi numărul şoferilor care doresc să iasă din izolare a crescut.

Alin Gvidiani, şef, Biroul Politici de Reintegrare: „Dacă anterior de exemplu erau 5, 8 înmatriculări zilnice, acum practic acestea la suta ajung”.

La final de an, Tiraspolul le-a aplicat o lovitură dură şoferilor din stînga Nistrului care doresc să-şi înmatriculeze vehiculele cu plăcuţe neutre.

Cele două sedii ASP din regiune nu mai primesc cereri de eliberare.

Conducerea separatistă a anunţat că este nemulţumită pentru că autorităţile vamale ale Republicii Moldova au blocat accesul spre regiunea transnistreană a unui lot cu plăcuţie de înmatriculare cu simboluri transnistrene.

Una peste alta, în 2021, majoritatea antreprenorilor din stînga Nistrului au continuat să se reorienteze pe piaţa vestică. Au luat în calcul un profit mai mare, o concurenţă loială şi lipsa şantajului. Iar exporturile în Rusia reprezintă doar de la 7 pînă la 9%.

Alin Gvidiani, şef, Biroul Politici de Reintegrare: „90% dintre întreprinzătorii mari şi mijlocii care, în special, efectuează comerţ extern. Aceştia obţin certificate de origine a mărfurilor la Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, avem peste 2300 în acest an şi aproape 56 la sută din exporturile din regiune sînt cu detinaţia statelor membre ale UE”.

Specialiştii trag un semnal de alarmă şi spun că situaţia drepturilor omului în regiune, s-a degradat şi în 2021.

Alin Gvidiani, şef, Biroul Politici de Reintegrare: „Este o cenzură informaţională foare dură, multe persoane sînt persecutate doar pentru libertatea de exprimare. Avem foarte multe cazuri în vizorul biroului”.

Cît priveşte soluţionarea politică a conflictului, aceasta s-a redus, în linii generale, la declaraţii provocatoare şi manipulări, din partea Moscovei şi Tiraspolului.

Dmitri Kozak, reprezentantul special al preşedintelui Rusiei: „Este problema voastră internă. Rusia este gata să ofere asistenţă, astfel încît voi să vă înţelegeţi. Nu mai mult”

Autorităţile constituţionale de la Chişinău o spun însă tranşant. Nimeni din conducerea de vîrf a Republicii Moldova nu se va întîlni cu administraţia de la Tiraspol pentru discuţii sau negocieri, cu excepţia celor din Biroul de Reintegrare. Potrivit lor, prin aceste întîlniri, liderii separatişti rîvnesc să capete legitimitate.

Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova "20.00 Eu nu prea îmi imaginez cum să... adică eu nu văd motivul ca o astfel de discuţie să aibă loc. Adică ce să discute doamna preşedintă? Există Biroul de Reintegrare. Ăsta-i nivelul şi acolo trebuie să fie purtate discuţii. Că el încearcă, prin tot felul de invitaţii, să se legitimeze şi să-şi dea importanţă, e o încercare disperată”.

În toamna lui 2021, de la tribuna Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a solicitat retragerea trupelor ruseşti din regiunea transnistreană precum şi evacuarea tuturor muniţiilor depozitate acolo.

Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova: „Poziţia noastră cu privire la retragerea completă şi necondiţionată a forţelor ruse rămîne neschimbată. Aceasta include îndepărtarea sau distrugerea muniţiilor din depozitele de la Cobasna, care reprezintă o ameninţare pentru securitatea şi mediul din regiune în ansamblu. Mizăm pe sprijinul comunităţii internaţionale în acest demers”

Experţii spun că, în 2022, Tiraspolul nu va adopta o atitudine constructivă. Mai mult, liderii separatişti vor tulbura apele, în continuare.

Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control: „Din păcate, eu cred că noi o să fim nevoiţi să ne confruntăm cu mai multe provocaţiuni. Cu cît mai mult Chişinăul o să preseze, o să impună condiţii normale, legitime cu atît mai mare o să fie rezistenţa. Pînă la reglementarea totală o să fie nevoie de zeci de ani."