Cum va arăta Uniunea Europeană peste 12 ani

Publicația POLITICO a publicat un articol cu un titlu destul de complicat: "UE în 2035: Mai mare, mai complicată, mai dură. O ultimă privire în interiorul globului de cristal”

După cum a menționat jurnalistul, expertul, vloggerul Alexandr Stahurschi, în acest articol, redactorul responsabil al publicației, Paul Taylor, a încercat să facă o prognoză despre cum va arăta Uniunea Europeană peste 12 ani, în baza opiniei analiștilor politici.

În opinia sa, aceasta va fi o UE mai mare, mai dezordonată și mai dură, cu (aproximativ) 36 de țări-membre, care va trebui să lupte pentru a-și proteja interesele într-o lume a rivalității între marile puteri.

"De la invazia Rusiei în Ucraina de anul trecut, geopolitica a devenit cea mai puternică forță motrice care pune presiune asupra Bruxelles-ului și a capitalelor vest-europene atunci cînd vine vorba despre înlăturarea vechilor obstacole din calea extinderii UE. Presiunea politică de a accepta toate țările situate la vest de noua "cortină de fier", inclusiv Ucraina, Moldova și șase pretendenți din Balcanii de Vest, probabil va fi de nedepășit, cu condiția ca acestea să realizeze reformele necesare", scrie POLITICO.

În prognoza sa parțial futurologică, Taylor nu vede Turcia în cadrul UE, "chiar dacă succesorul președintelui Recep Tayyip Erdogan va fi mai pro-european și mai democratic”.

El prevede, de asemenea, că în 2035, Tratatul de la Lisabona va fi în continuare în vigoare în UE, cu aceleași cerințe în luarea deciziilor unanime privind politica externă, impozitarea și bugetul general al comunității.

În prognoza sa, redactorul POLITICO atrage o atenție deosebită asupra aderării Ucrainei postbelice la UE: "... nu cred că Franța sau Germania vor îndrăzni să blocheze calea Ucrainei spre aderare dacă după război aceasta va realiza cu entuziasm reformele prescrise de UE. Cu toate acestea, împreună cu alte țări-membre, ele vor insista pe perioade mai lungi de tranziție înainte ca noii membri să poată primi toate beneficiile aderării, fie în ceea ce privește fondurile UE, subvențiile pentru agricultură, libera circulație a forței de muncă sau, eventual, dreptul de veto și propriul reprezentant”.

"Putem obține o UE cu viteze diferite sau geometrie variabilă. Poate că va exista un grup de bază informal, din care vor face parte Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia, în funcție de situația politică din Polonia", citează Paul Taylor în articolul său cuvintele co-președintelui Consiliului European pentru Relații Externe, Lykke Friis.

La rîndul său, un expert științific în domeniul integrării europene și fost șef al Centrului Analitic intern al Comisiei Europene, Loukas Tsoukalis, se teme că în era rivalității strategice a marilor puteri, Uniunea Europeană va fi marginalizată dacă nu se va "maturiza din punct de vedere economic și politic".

"Pentru a se maturiza, este nevoie de internaționalizarea monedei euro, o impozitare mai integrată, o politică climatică respectată la nivel mondial și o apărare comună", a spus Tsukalis într-un interviu acordat POLITICO. "Acest lucru este puțin probabil să se întîmple cu o UE alcătuită din 27 de țări și cu atît mai puțin probabil cu o UE din 35 sau 36 de țări. Prin urmare, va trebui să ne bazăm pe coaliții din doritori și capabili. Acestea vor fi conduse inevitabil de Franța și Germania".

În același timp, în comentarii lor pentru POLITICO, experții prognozează o creștere a fragmentării sistemelor politice europene cu guverne slabe, o inegalitate socială în creștere și o opinie publică fragmentată, ceea ce reprezintă o problemă serioasă pentru o UE mai coerentă.

În 2035, în opinia lor, Europa va deveni un continent îmbătrînit, cu o lipsă cronică de forță de muncă, ceea ce va împiedica creșterea și dinamica economică.

Ei presupun, de asemenea, că în 2035, Comunitatea Europeană nu va reuși să depășească unele neînțelegeri interne, inclusiv în ceea ce privește politica de imigrare și acordarea azilului politic.