X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Cine a comandat Legea deoligarhizării în Moldova și de ce este nevoie?

26 feb. 2023,, 13:27 (reactualizat 27 feb. 2023,, 17:32)   Societate
9146 1

În Moldova, autoritățile vor să definească în lege criteriile după care o persoană poate fi declarată oligarh.

Este vorba despre cei care au o greutate economică și politică excesivă în societate. Recunoașterea unei persoane ca oligarh va fi adoptată de Parlament cu votul a trei cincimi din deputați (vor fi suficienți deputații PAS), în urma cărora persoana va fi inclusă într-un registru special. Prevederile sînt cuprinse într-un proiect de lege înaintat de Ministerul Justiției pentru consultări publice, transmite IPN.

Ministerul Justiției precizează că proiectul de lege are ca scop limitarea influenței nejustificate a unui anumit grup de oameni sau a unui individ care are o greutate economică și politică excesivă în societate – oligarhul. Noua lege va oferi elemente pentru definirea conceptului de oligarh. Acesta este un cetățean al Republicii Moldova care s-a implicat în viața politică în ultimii cinci ani, ceea ce este un criteriu obligatoriu. Un alt criteriu se referă la exercitarea în ultimii cinci ani de influență sau presiune excesivă asupra anumitor organe ale statului, persoane vulnerabile politic. Acesta va fi un criteriu alternativ obligatoriu.

Printre criteriile suplimentare se numără impactul semnificativ asupra mass-media, existența unei valori confirmate a bunurilor personale și a organizațiilor comerciale în care persoana respectivă este beneficiară, depășirea sumei proiectate pentru economie în valoare de 50.000 de salarii medii lunare etc.

Un alt criteriu este dacă o persoană este beneficiarul efectiv sau controlează o întreprindere comercială, care, după intrarea în vigoare a prezentei legi, deține o poziție dominantă pe piață etc.


Va fi luat în seamă faptul dacă persoana a fost condamnată pentru infracțiuni de corupție sau fapte legate de fapte de corupție. În mod similar, cînd este vorba de măsuri restrictive internaționale introduse prin rezoluțiile Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, actele Uniunii Europene, actele și deciziile adoptate de alte organizații internaționale sau alte state, precum și de Republica Moldova din proprie inițiativă.

Dacă o persoană îndeplinește simultan unul dintre criteriile obligatorii și două dintre cele cinci criterii suplimentare, va începe procedura de recunoaștere a persoanei ca oligarh de către Parlament.

Totodată, în guvern se va constitui un Comitet de deoligarhizare, care va fi convocat ori de cîte ori va solicita instituția responsabilă sau persoana interesată. Această structură va avea competența de a studia și verifica aplicații despre persoane care au o influență economică și politică semnificativă asupra vieții sociale și economice a țării. Din comisie vor face parte prim-ministrul, viceprim-ministrul, ministrul Justiției, ministrul Economiei, ministrul Finanțelor, ministrul Afacerilor Interne, bașkanul Găgăuziei, directorul Serviciului Informații și Securitate, președintele Consiliului Audiovizualului, Consiliului Concurenței, Comisiei Electorale Centrale, procurorul general și directorul Centrului Național Anticorupție. Dacă, pe baza materialelor acumulate, se constată că persoana îndeplinește criteriile stabilite de lege, comisia va înainta o propunere Parlamentului pentru o decizie definitivă.

Imediat ce o persoană este recunoscută ca oligarh, fie direct, fie prin intermediul afiliaților, nu va putea finanța partide politice sau campanii electorale. Nu va putea finanța sau găzdui întîlniri sau demonstrații cu revendicări politice. În plus, oligarhii nu vor putea participa la privatizarea proprietății de stat, nu vor primi beneficii publice în concesii și nu vor putea încheia parteneriate public-privat.

După cum s-a raportat anterior, implementarea angajamentului de „deoligarhizare” este una dintre condițiile enumerate de Comisia Europeană pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Dar este de remarcat faptul că așa-numita Lege a deoligarhizării nu există nicăieri în lume, cu excepția Ucrainei. Și dacă ar exista o astfel de lege în alte țări, de exemplu, Donald Trump nu ar deveni niciodată președintele Statelor Unite, Michael Bloomberg nu ar deveni niciodată primarul New York-ului, iar Silvio Berlusconi nu ar deveni niciodată prim-ministrul Italiei. Legea despre deoligarhizare menționată a fost inventată exclusiv pentru Ucraina și a fost adoptată doar în Ucraina, pe care Occidentul a decis să o pună sub controlul său deplin.

Experții consideră că implementarea unei astfel de legi privind deoligarhizarea în Republica Moldova este menită să priveze dreptul de a participa la viața politică a țării celor mai interesați de prosperitatea acesteia – mari, după standardele țării noastre, oameni de afaceri – cetățeni ai Republicii Moldova.

În același timp, reiese că dacă nu ești cetățean al Republicii Moldova și faci afaceri mari la noi, atunci ești liber în acțiunile tale și, printre altele, poți finanța partide politice sub diferite forme.

De asemenea, dacă nu ești cetățean și nu faci afaceri în Moldova, de exemplu, ca același miliardar american George Soros, atunci poți pune liber țara sub control deplin prin crearea sau pur și simplu finanțînd mass-media, un exemplu al cărora sînt cele mai cotate posturi de televiziune din Republica Moldova care au păstrat licențe de difuzare în timpul stării de urgență și/sau prin crearea sau pur și simplu finanțarea ONG-urilor. După cum arată practica activității unor astfel de ONG-uri din țara noastră, membrii acestora primesc salarii în ONG-uri, depunînd de cîteva ori pe an niște rapoarte despre „munca efectuată”, dar în principal sînt angajați în politică, intrînd în conducerea celor care sînt aproape de acest om de afaceri străin în partidele ideologice. Această practică este utilizată pe scară largă în construcția partidelor de dreapta moldovenești, precum PLDM, Partidul Liberal, AUR sau Partidul Acțiune și Solidaritate. Nu avem nimic împotriva afacerilor străine, dar este oare permis într-o țară liberă să fie impuse restricții oamenilor de afaceri moldoveni în activitățile politice, printre care nu există unul a cărui afacere să poată fi numită mare la scară globală și, în același timp, să se ofere libertatea de acţiune în domeniul politic moldovenesc oligarhilor străini şi statelor străine? Nu este această cerință UE (dacă există într-adevăr) un semn că „partenerii de dezvoltare” ne consideră un „stat bananier” și vor pur și simplu să ne ia statul sub controlul lor deplin, subordonîndu-i intereselor lor? Sîntem noi siguri că interesele lor coincid întotdeauna cu ale noastre?

și dacă, într-adevăr, PAS consideră deoligarhizarea și, ca urmare, excluderea din viața politică a marilor oameni de afaceri moldoveni cu „interesele lor mercantile”, o condiție importantă pentru dezvoltarea țării, atunci este necesar să fim consecvenți și să se dezvolte, în același timp, legislația privind „Agenții străini” pentru a exclude influența dăunătoare asupra politicienilor moldoveni și, în consecință, a politicii Republicii Moldova, a persoanelor și a statelor străine. Noi înșine trebuie să înțelegem interesele noastre fundamentale și să le realizăm și să nu ne supunem unchilor și mătușilor străine, care uneori nici măcar nu sînt familiarizați cu geometria unui cerc.

În același timp, dacă ne amintim de același George Soros, atunci rolul său în revoluțiile colorate și cultivarea elitei politice corespunzătoare a fost reflectat în mod repetat în presa locală și străină. În ultimii 30 de ani, el a donat peste 140 de milioane de dolari ONG-urilor și presei din Republica Moldova, iar în viitor, fundația care îi poartă numele își propune să promoveze și mai activ o anumită agendă, influențînd mediul politic și social, procesele economice din țara noastră folosind rețelele de influență în mass-media și organizațiile neguvernamentale. Poate că mai corect ar fi să numim legea „Cu privire la deoligralizare” ca fiind legea „Cu privire la eliminarea concurenților lui George Soros în Republica Moldova”?

Dacă analizăm situația și răspundem la întrebarea: „Cine a comandat Legea deoligarhizării în Moldova și de ce a fost necesară?”, atunci nu sîntem siguri că acesta este cazul, dar mulți cetățeni ai Moldovei ar putea ajunge la concluzia că se dorește punerea țării sub controlul total al străinilor.

Și cine vrea să o facă? Reprezentanții partidului, cei mai mulți deputați ai căruia sînt plătiți de mulți ani de ONG-uri finanțate din străinătate. Este momentul potrivit să vă adresați acestor deputați: băieți, poate este suficient să jucați jocurile străinilor și este timpul să faceți afaceri în interesul țării voastre?

40
2
0
0
10

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?