X 
Eurovision stiri: 525
Cazul Filat stiri: 350
Transnistria stiri: 1433
Preşedintele stiri: 4024

Cine este George Soros, care a educat elita de la conducerea Moldovei

10 ian. 2023,, 09:20 (reactualizat 10 ian. 2023,, 17:57)   Analitică
16241 4

Fundația Soros este bine cunoscută în Moldova și nu are nevoie de o prezentare specială, la fel ca și creatorul său, miliardarul american George Soros, al cărui rol în revoluțiile colorate și în cultivarea elitei pro-occidentale a fost reflectat în repetate rînduri în presa locală și străină.

În ultimii 30 de ani, George Soros a investit peste 140 de milioane de dolari în Republica Moldova, iar în viitor, fundația care-i poartă numele intenționează să promoveze și mai activ o anumită agendă, influențînd procesele politice și socio-economice din țara noastră folosind rețele de influență în mass-media și organizații neguvernamentale.

În multe țări, Fundația Soros este inclusă în lista structurilor "nedorite". În ciuda activității sale caritabile active și a declarației de pace fără frontiere, în țările în care Soros este cunoscut în special pentru activitățile sale, el a devenit persona non grata. Au pretenții față de el diferite țări, cum ar fi atît Statele Unite și Europa de Vest, cît și, de exemplu, în țările spațiului post-sovietic.

"Procesul de reevaluare și schimbare a principiilor" în Moldova

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de finanțare externă, care vine atît din partea statelor, cît și din partea unor fundații private. Astfel, în 2021, Republica Moldova a primit aproximativ 900 de milioane de euro, adică cu aproape 200 de milioane de euro mai mult decît un an mai devreme. Printre principalii creditori se numără Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială. Dacă e să vorbim despre țările din care provine finanțarea externă, atunci pe primul loc se află Statele Unite ale Americii (21,6 milioane de euro).


Anul trecut, conform datelor preliminare, fluxul de numerar a crescut semnificativ. Potrivit Ministerului Finanțelor, "sursele financiare sub formă de sprijin bugetar sînt folosite pentru a asigura finanțarea priorităților guvernului, inclusiv atenuarea consecințelor crizei energetice și a inflației pentru populație și mediul de afaceri, precum și pentru a asigura continuarea proiectelor de investiții de capital finanțate din surse bugetare".

Printre organizațiile străine care finanțează activ proiecte în țara noastră, mulți observatori evidențiază Fundația Soros în Moldova, care a fost înființată în 1992. În Moldova, granturile sînt distribuite atît direct de la Fundația pentru o Societate Deschisă, cît și prin Fundația locală Soros. Mulți oameni cunosc abordarea foarte specifică a acestor organizații față de finanțarea proiectelor societății civile: granturile aici sînt alocate unui grup foarte restrîns de ONG-uri, de regulă, unora și acelorași.

Pe parcursul a 30 de ani, finanțatorul american George Soros a făcut injecții în Republica Moldova în valoare de peste 140 de milioane de dolari. În decembrie 2022, Fundația Soros a emis o declarație în care confirmă sprijinul său pentru Moldova, promițînd să devină "și mai activă în protejarea democrației și a statului de drept, precum și în promovarea integrării europene a Republicii Moldova".

"Pentru a spori impactul pozitiv asupra lumii, un grup de fundații pentru o Societate Deschisă, din care face parte Fundația Soros din Moldova, a realizat un proces de reevaluare și schimbare a principiilor activității sale. Trebuie să acționăm mai abil și mai îndrăzneț atunci cînd societatea din Republica Moldova are nevoie de mai mult", se arată într-un comunicat de presă al fundației.

"Fundația Soros în Moldova își confirmă sprijinul pentru Republica Moldova și angajamentul de a rămîne un partener de încredere care promovează și protejează o societate corectă și sănătoasă, cu instituții eficiente și responsabile; cu o economie funcțională și liberă, în care oamenii și comunitățile au șansa de a construi un viitor mai bun", a declarat Petru Culeac, Director Executiv al Fundației Soros în Moldova.

După cum se menționează în declarație, în ultimii ani, democrația în lume se confruntă cu pericole din ce în ce mai grave: țările care păreau să tindă spre o democrație solidă sînt din ce în ce mai influențate de forțele autoritare. "Republica Moldova, care de-a lungul istoriei sale a cunoscut mai multe încercări de stabilire a regimurilor autoritare, a rezistat datorită oamenilor care i s-au opus. Rolul nostru este de a sprijini acei oameni care continuă să construiască o societate democratică, echitabilă, în care toată lumea are șansa de a construi un viitor mai bun", se arată în comunicat.

"Sub aripa" lui Soros

Experții amintesc că aproape toată conducerea actuală a țării provine dintr-un grup de ONG-uri care au fost create "sub aripa" lui Soros. Venirea la președinție a Maiei Sandu și a partidului PAS în rolul majorității parlamentare a fost doar începutul pătrunderii imigranților din Fundația Soros în structurile Guvernului Republicii Moldova. Moldova s-a dovedit a fi prima țară din spațiul post-sovietic în care fotoliul de șef al statului este ocupat de un fost membru al conducerii filialei locale a Fundației Soros.

Acest context se referă nu doar la președintele Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu sau la alți reprezentanți ai partidului de guvernămînt. Reprezentanți ai acestui fond au fost și mulți deputați ai Partidului PAS, mulți miniștri din actualul guvern și un număr imens de oficiali moldoveni, consilieri și consultanți ai înalților oficiali ai statului. Multe controverse a provocat și numirea lui Alexandru Musteață, care o bună parte a carierei sale profesionale a ocupat diferite funcții în Fundația Soros în Moldova.

Astăzi, unii comentatori caracterizează situația actuală din țară chiar ca o acaparare a puterii în Moldova de către Fundația Soros. Experții menționează o implicare externă tot mai activă în procesele politice și electorale din țara noastră prin folosirea rețelelor de influență în mass-media și a organizațiilor neguvernamentale. Numai în domeniul mass-media, conform calculelor analiștilor, zeci de portaluri și platforme de știri, canale TV și posturi de radio lucrează direct pentru Fundația Soros.

În cartea deputatului PSRM, Bogdan Țîrdea, întitulată "Societatea civilă a Republicii Moldova: sponsori, ONG-uri, războaie culturale", se vorbește despre controlul deplin al mass-media, educației, centrelor de experți, precum și pătrunderea în toate ramurile guvernării. Potrivit acestuia, este vorba atît despre foști și actuali angajați ai ONG-urilor occidentale în corpul de deputați, cît și la nivelul de experți care asigură pregătirea documentelor cheie. Același lucru se întîmplă și în organele executive, care au reușit să încheie numeroase acorduri de cooperare cu diverse organizații, inclusiv Fundația Soros.

În ultimii ani, scrie Țîrdea, numărul organizațiilor neguvernamentale din Moldova s-a dublat. Un rol cheie în distribuirea fondurilor între ele joacă trei fonduri occidentale, printre care poziție de lider ocupă Fundația Soros. În plus, este vorba și despre fondul american The National Endowment for Democracy (NED) și cel european Endowment for Democracy (EED). Potrivit calculelor lui Bogdan Țîrdea, în perioada 1990-2018, donatorii externi din SUA și UE au finanțat societatea civilă din Moldova în sumă de peste 1 miliard de euro.

În lista "prietenilor lui Soros", Țîrdea l-a inclus și pe președintele și ex-președintele PAS, Maia Sandu (fost membru al Senatului Fundației Soros în Moldova în perioada 2009-2010), președintele PAS și Președintele Parlamentului Igor Grosu (fost membru al Consiliului de Administrație al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, beneficiar al Fundației Soros), vicepreședintele PAS, șefa Comisiei parlamentare cultură, știință, educație, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolăescu-Onofrei (Director educațional al Fundației Soros 1996-1998), vicepreședintele PAS, vicepreședinte al Parlamentului, Mihai Popșoi (analist al Fundației Jamestown – Centrul Analitic american, membru al Asociației pentru Politică Externă finanțată de Fundația Soros), vicepreședintele PAS, șeful Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun (anterior coordonator de proiecte susținute de Fundația Soros în Ministerul Educației cînd era condus de Maia Sandu), precum și alți reprezentanți ai elitei actuale de la guvernare.

"Omul care a spart Banca Angliei"

În multe țări, Fundația Soros, ca și alte organizații, este inclusă în lista organizațiilor "nedorite". Toți demult cunosc despre acest fondul și activitatea sa, inclusiv în Republica Moldova, iar un mare interes provoacă personalitatea lui însuși George Soros, finanțator și investitor american. În lume el este cunoscut, în special, pentru lobby-ul problemelor politice prin fundații și diferite organizații, susținerea anumitor legi, cooperarea cu anumite guverne, promovarea unei anumite agende de informare prin mass-media și structurile societății civile controlate de el.

Principala schemă de a obține cîștiguri la începutul carierei sale a fost speculațiile pe piețele financiare globale. Astfel, pe 16 septembrie 1992, cînd a avut loc prăbușirea grandioasă a lirei sterline, Soros a cîștigat un miliard de dolari. Banca Angliei a fost nevoită să retragă lira din mecanismul de reglementare a cursurilor de schimb ale țărilor europene, ceea ce a dus la ieftinirea imediată a acesteia în raport cu monedele de bază. În istoria Angliei, această zi a intrat ca "miercurea neagră", dar George Soros a numit-o în laudă "miercurea albă".

Istoria este următoarea. În 1970, Soros, împreună cu Jim Rogers, au fondat celebrul fond de hedging Quantum, care a devenit una dintre principalele sale surse de venit. Cumpărînd timp de cîțiva ani moneda britanică în loturi mici, la un moment dat prin intermediul Fondului Quantum a vîndut aproximativ 5 miliarde de lire sterline, scăzînd brusc cursul de schimb pînă la un minim critic. Procurarea lirelor care se ieftinise i-a adus lui Soros un profit de un miliard de dolari și titlul de "omul care a spart Banca Angliei”.

Următoarea "realizare" a lui Soros a fost criza financiară asiatică, care a lansat un lanț de dezastre pe piețele bursiere din întreaga lume, inclusiv default-ul în Rusia și prăbușirea dot-com-urilor în Statele Unite. Această istorie își are începutul în vara anului 1997, cînd Soros a "cedat" peste 1 miliard de dolari pentru căderea bahtului thailandez, aproximativ o zecime din toate resursele sale financiare. Bahtul s-a prăbușit, a pornit o reacție în lanț care a afectat întreaga Asia de Est, din Coreea pînă în Indonezia. În același timp, Soros a contribuit și la căderea ringgitului malaezian.

La acea vreme au răsunat primele acuzații împotriva lui Soros nu doar de "escrocherie" investițională, ci și de motivarea politică a acțiunilor sale. Oficialii, inclusiv prim-ministrul malaezian Mahathir Mohammad, s-au opus deschis lui Soros. El a spus că Soros a doborît monedele Malaeziei și Thailandei cu un scop politic concret – de a pedepsi aceste țări pentru primirea în rîndurile Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est a Myanmarului, care este necooperant cu internaționala financiară.

Astăzi, rețeaua de fundații ale lui Soros funcționează în peste 50 de țări din întreaga lume. Situate în principal în Europa Centrală și de Est, țările fostei Uniuni Sovietice, precum și în Africa, America Latină, Asia și Statele Unite, aceste fonduri sînt concepute pentru a crea și menține infrastructura și instituțiile societății deschise.

Prin organizațiile sale, Soros a contribuit la atingerea unor obiective politice destul de concrete, inclusiv la căderea guvernelor din Europa de Est în timpul revoluțiilor "de catifea". La începutul lunii ianuarie 2015, el a venit cu propunerea de a oferi Ucrainei asistență financiară urgentă în valoare de 20 de miliarde de euro pentru a sprijini "partea beligerantă".

Activitatea lui Soros este controversată nu numai în regiunea noastră, ci și în multe alte țări și regiuni, precum și în diferite cercuri ale societății. Economistul american Paul Krugman în 1996 a propus termenul "soroși" pentru a se referi la marii speculatori care creează crize valutare pentru a obține "profit și plăcere". Iar în spațiul post-sovietic, s-a înrădăcinat termenul de "соросята", adică oameni din Fundația Soros care fac lobby intereselor sale în diferite ramuri ale puterii.

Oponenții lui Soros de pe ambele maluri ale Atlanticului îl văd ca o personificare a tuturor problemelor: liderul globaliștilor, radical de extremă stînga care subminează bazele societății, un predicator al distrugerii creștinismului prin imigrație. Una dintre popularele reflecții asupra motivelor lui Soros este părerea că el este obsedat de dominația mondială și distruge lumea de dragul proiectului de globalizare, urmînd ideile filosofului său preferat Karl Popper.

Este foarte interesant faptul că pretenții față de Soros au o varietate de țări, cum ar fi SUA și Europa de Vest și, de exemplu, multe dintre fostele țări ale URSS. De cele mai multe ori acest lucru este asociat cu anumite tranzacții financiare mari și manipulări pe piețe, precum și cu lobby-ul direct al intereselor politice. În ciuda activității sale caritabile active și a declarării păcii fără frontiere, în țările în care Soros este cunoscut în special pentru activitățile sale, el a devenit persona non-grata.

În 2003, fundația sa a fost închisă în Rusia – sub pretextul neachitării impozitelor. Se știe că Soros a participat activ la înaintarea lui Boris Elțin pentru funcția de președinte al Federației Ruse, sponsorizîndu-i campania electorală. Ulterior, relațiile speciale cu președintele și unii politicieni i-au permis lui Soros să se implice în treburile statului. El a fost acuzat de activități informative și subminarea securității naționale.

În Georgia, sicriul cu manechinul său a fost purtat prin piață. În Ucraina, în 2004, a fost stropit cu maioneză și ouă expirate. În 2020, bărbatul care în tinerețe l-a stropit pe Soros cu maioneză a declarat presei locale că și astăzi cel mai probabil ar face același lucru, explicînd acest lucru prin încercările de a exercita o "influență economică și politică asupra Ucrainei”. Iar acasă, în Ungaria, Soros a fost în general scos în afara legii.

Pentru a înțelege pe deplin această personalitate, este necesară o scurtă notă biografică. George Soros s-a născut la 12 august 1930 la Budapesta și a fost numit la naștere Gyorgy Schwartz. Șase ani mai tîrziu, tatăl său, un cunoscut avocat și o figură proeminentă în comunitatea evreiască, și-a schimbat numele de familie, al său și al familiei sale, în unul maghiar - Shorosh. Băiatul din copilărie se deosebea prin abilități matematice. În martie 1944, cînd Hitler a adus trupele în țară și a început să trimită evrei maghiari în lagărele de concentrare, tatăl viitorului miliardar a reușit să obțină documente false pentru el, soția sa și cei doi fii, apoi a început să vîndă pașapoarte false și cunoscuților săi.

Astfel, viitorul George Soros a devenit temporar Sandor Kish. În timpul războiului, "Sandor Kish", care avea 14 ani, se ascundea la un oficial de la Ministerul Agriculturii, care îl prezenta pe viitorul oligarh drept nepotul său. Mai tîrziu, anume acestui angajat al ministerului i-a fost încredințată inventarierea proprietății evreilor trimiși în lagărul de concentrare. Falsul său "nepot" l-a ajutat activ în acest sens, participînd direct la întocmirea listelor celor care au fost trimiși în lagăre. Însuși Soros nu neagă acest fapt în biografia sa. "Dacă nu aș fi făcut eu acest lucru, ar fi făcut altcineva", spune el.

Vladislav Bordeianu

9
0
1
3
50

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce etnie vă atribuiți?