Sesiunea „jertfelor sacrale”

Foto: replika.md

Xenia Florea

Deputații au revenit din vacanță. Sesiunea de toamnă 2015 a debutat sub lozincile privind dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate.

Este deja o tradiție politică în Moldova: la începutul sesiunii de toamnă situația politică neapărat se acutizează. În 2014 deputații nu aveau timp de ședințe – ei se pregăteau de alegeri parlamentare.

În ajunul sesiunii de toamnă 2013, Partidul Comuniștilor a anunțat despre lansarea revoluției „de catifea”. Scopul final al acesteia a fost declarat „demontarea democratică a regimului antipopular” prin demisia Guvernului, dizolvarea Parlamentului, precum și desfășurarea alegerilor democratice libere și corecte. În declarația PCRM se spunea că doar „demisia cît mai rapidă a acestui regim, a tuturor conducătorilor lui poate opri orgia furturilor și jafurilor economice”.

În septembrie 2012, Parlamentul „fierbea”, deoarece Partidul Comuniștilor cerea convocarea ședinței extraordinare a Parlamentului pentru stabilirea datei referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală și EurAsEC pe 18 noiembrie. Iar cînd majoritarii i-au ignorat pe minoritari, aceștia din urmă și-au scos susținătorii în stradă. Acțiunile de protest se desfășurau sub lozincile „Vrem referendum!” și „Țara va decide!”

În 2011, și deputații PLDM cereau desfășurarea ședinței extraordinare a Parlamentului în ajunul sesiunii de toamnă-iarnă. Liberal-democrații atunci însă luptau „romantic” împotriva atacurilor raider, care au cuprins sectorul bancar, și cereau audierea în parlament a unui „șir de conducători responsabili (CNPF), BNM, SIS și Procuraturii Generale) în legătură cu pericolul pentru securitatea economică a statului și a pieței financiar-bancare”.

În urma acestor audieri, conform planului PLDM, trebuiau întreprinși „pași concreți care ar permite pedepsirea celor vinovați”.

Iar în septembrie 2010 a suferit eșec referendumul privind alegerile președintelui de către popor, inițiat de alianța de guvernămînt. Sesiunea de toamnă a început pentru a se încheia imediat: Mihai Ghimpu, în calitate de președinte interimar al țării, a fost nevoit să dizolve Parlamentul și să numească data alegerilor anticipate.
Au trecut cinci ani. În ajunul sesiunii de toamnă 2015, în Moldova oamenii luptă din nou cu haosul din sistemul bancar, anunță revoluții de catifea pentru debarcarea „regimului hoțesc”, protestează, merg în marș, cer demisia guvernului, alegeri anticipate și pedepsirea celor vinovați. Nimic nou sub soare.

Agenda opoziției

Data primei ședințe a sesiunii de toamnă încă nu a fost stabilită. Pe 16 septembrie deputații abia își încep activitatea în comisiile de profil.

Totuși, nu trebuie să aveți capacități extraordinare pentru a prezice următoarele: la prima ședință din sesiunea de toamnă-iarnă deputații vor trece prin cordoanele de protestatari. Sau (ce e mai probabil) vor intra prin ușa din spate.

Săptămîna aceasta, Platforma Civică „Demnitate și Adevăr” a început să picheteze instituțiile publice. Inițial – Centrul Național Anticorupție, apoi – reședința președintelui. Următoarea destinație este sediul Guvernului în momentul desfășurării ședinței cabinetului de miniștri.

Duminică, Platforma „DA” organizează un „marș auto cu o rută clar stabilită”. Iar pînă la prima ședință a sesiunii de toamnă-iarnă manifestanții planifică să viziteze și Parlamentul.

Cu siguranță, în fața legislativului își vor scoate susținătorii și partidele de stînga, care la sfîrșitul lunii septembrie își vor începe seria de proteste față de coaliția de guvernămînt. Recent, într-un interviu pentru portalul „Ritm Evrazii”, președintele PSRM, Igor Dodon, a chemat forțele de stînga să se unească într-o acțiune de protest, separată de protestul Platformei Civice „DA”.

Prioritățile socialiștilor pentru sesiunea de toamnă-iarnă: autodizolvarea legislativului și stabilirea datei alegerilor anticipate, revenirea la alegerea directă a președintelui prin votarea modificărilor respective în Constituție, demisia persoanelor responsabile care nu și-au îndeplinit obligațiile și anularea imunității parlamentare.

Dacă aceste cerințe vor rămîne fără răspuns din partea majorității parlamentare pînă pe 22 septembrie, socialiștii își rezervă dreptul de „a purcede la acțiuni ce vor contribui la atingerea scopurilor prin metode extraparlamentare”.

Și, deși acutizarea situației în ajunul sesiunii de toamnă nu este o surpriză pentru autorități, actualul val de proteste diferă de cele anterioare – acestea sînt susținute de partenerii occidentali.

Ambasadorul SUA la OSCE Daniel Bayer, într-un interviu pentru postul de radio „Europa Liberă” i-a dat de înțeles Chișinăului că ideea viitorului european pentru cetățenii Republicii Moldova trebuie să presupună „instituții democratice, care nu fură din buzunarul oamenilor și sînt în slujba cetățenilor”.

Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Said Raad al-Hussein, a chemat autoritățile moldovenești să reacționeze neîntîrziat la cerințele înaintate de protestatari în cadrul mitingurilor din 6 și 13 septembrie.

„S-a trezit” și reprezentanța din Moldova a organizației „Transparency International”, care și-a manifestat îngrijorarea în legătură cu situația din țară și a cerut demisia și urmărirea penală a conducătorilor instituțiilor responsabile pentru lupta împotriva corupției și asigurarea stabilității sistemului bancar – CNA, Procuratura Generală și Banca Națională.

Deci, coaliția de guvernămînt este încolțită din toate părțile. De aceea, în cadrul sesiunii parlamentare, aceasta va trebui să aducă un șir de „jertfe sacrale”.

Primele și, probabil, cele mai nedureroase jertfe pentru autorități ar putea fi șefii de la Centrul Național Anticorupție și Comisia Națională pentru Integritate. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, deja și-a exprimat preventiv nemulțumirea față de faptul că timp de patru ani el nu a văzut nici un caz răsunător inițiat de CNA.

„Și să nu-mi spuneți că toți funcționarii și-au cîștigat averea cinstit”, a declarat spicherul.

Dacă presiunea din partea opoziției și a partenerilor externi va crește, atunci pe altarul puterii (deși cu mare scîrț) coaliția de guvernămînt l-ar putea aduce pe guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu.

Recent, într-un interviu pentru postul de radio „Europa Liberă”, președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat că este gata să voteze pentru demisia lui Drăguțanu.

„Dacă Drăguțanu este vinovat, el trebuie să poarte răspundere pentru asta și trebuie eliberat din această funcție. Nu văd în asta nicio problemă. Eu nu vreau să scriu scrisori, cum fac alții, eu aștept întrevederea cu Fondul Monetar Internațional. Și dacă la întrebările mele FMI va răspunde «da», atunci noi vom hotărî această problemă prin ridicarea mîinii. În situația creată este cum mult mai important să salvăm cursul european, deoarece fără el noi nu vom putea îmbunătăți viața cetățenilor”, a spus Ghimpu.

Potrivit liderului PL, demisia persoanelor care nu au făcut față obligațiilor sale ar putea avea loc peste o lună-două de la începutul sesiunii de toamnă-iarnă.

Prim-vicepreședintele PDM Vladimir Plahotniuc, la fel, a lăsat să se înțeleagă că este „de acord cu reformarea instituțiilor, inclusiv cu varianta unor demiteri”, însă doar după „o evaluare necesară”.

Iar procurorul general, asupra demisiei căruia insistă și Platforma „DA”, și opoziția de stînga, este ultima treaptă. Vladimir Plahotniuc îl va jertfi pe Corneliu Gurin în ultimă instanță.

Însă chiar dacă Gurin va fi demis, liderul real al PDM nu va lăsa în nici un caz Procuratura Generală din mîinile sale. Ceea ce nu este în interesul lui Vladimir Filat, pe numele căruia procuratura „de buzunar” a colectat un șir de materiale compromițătoare și care (potrivit unei versiuni) acum colaborează activ cu frații Țopa în cadrul actualelor proteste ale Platformei „DA”.

Așa că s-ar putea repeta situația de la începutul anului 2013, cînd, după vînătoarea din „Pădurea Domnească”, Filat, partenerii externi și societatea civilă indignată de mușamalizarea incidentului au început să facă presiuni, iar Vladimir Plahotniuc a încercat pînă la urmă să-l scoată de sub lovituri pe procurorul general Valeriu Zobco – figura-cheie în combinația lui, de care erau legate prea multe. Iar cînd acest lucru nu i-a reușit, a desfășurat niște acțiuni destul de dure și nu tocmai legale de alegere în funcția de procuror general a unui alt protejat de-al său.

Acesta a devenit reprezentantul societății civile Corneliu Gurin, care, prin decizia hotărîtă a spicherului Marian Lupu nu doar a fost transferat atunci din funcția de președinte al comisiei speciale de selectare a candidatului la funcția de procuror general în candidat la funcția de procuror general, dar nici nu corespundea cerințelor conform cărora trebuia să corespundă candidatul la funcția de procuror general.

„Cred că ceva asemănător s-ar putea întîmpla și acum, dacă presiunea asupra lui Plahotniuc va fi amplificată și el va fi impus să scape de Gurin. În acest caz, el va selecta un alt „băiat de la Oxford” – vreun reprezentant al unei organizații neguvernamentale sau unul ca Maia Sandu, avînd experiență de activitate într-o structură internațională. Va fi o persoană cu o reputație impecabilă – nici Gurin, pînă la numirea sa, nu figura în istorii urîte. Însă în realitate, influența lui Plahotniuc asupra procuraturii se va menține”, consideră politologul Bogdan Țîrdea.

Deocamdată, autoritățile încearcă să aplaneze tensiunea și „mîncărimea demisiilor” prin discuții despre necesitatea reformării urgente a structurilor anticorupție care s-au compromis. Prin invitarea „procurorului european” cu experiență de lucru la Direcția Națională Anticorupție din România. Prin promisiunile de a invita încă treizeci de consultanți UE, care vor trebui să analizeze întregul sistem judiciar din Moldova și să ofere recomandări. Precum și prin propunerile „revoluționare” ale spicherului Candu privind anularea imunității deputaților, judecătorilor și altor persoane și introducerea procedurii obligatorii pentru toți judecătorii de a trece testul anticorupție – „pentru ca ei să explice de unde au toată averea și automobilul”.

Agenda coaliției

Coaliția de guvernămînt își are propria agendă pentru actuala sesiune, în care alegerile anticipate nu figurează.

La sfîrșitul săptămînii trecute a avut loc ședința comună a conducerii Guvernului și Parlamentului pentru stabilirea priorităților legislative pentru actuala sesiune. Membrii coaliției nu se grăbesc – pe 19 octombrie, la Chișinău, va avea loc ședința Consiliului asociației RM-UE, iar multe dintre obligațiile de pe „agenda europeană” încă nu au fost îndeplinite.

Parlamentul urmează să examineze și să aprobe în regim urgent cel puțin 33 de proiecte de lege, care a parvenit din guvern într-un pachet „prioritar”. Aceste documente deja au început să fie examinate în comisiile de profil. Spre exemplu, pe agenda ședinței Comisiei cultură, învățămînt, tineret, sport și mass-media din 16 septembrie cu mențiunea „În mod prioritar!” figura ratificarea acordului cu guvernul Japoniei privind acordarea unui grant de $980 de mii în cadrul Programului de granturi în domeniul învățămîntului.

La capitolul „priorităților eterne și intangibile” a actualei sesiuni se numără reforma sistemului judecătoresc, lupta împotriva corupției, „implementarea reformelor radicale și durabile în scopul sporirii nivelului de trai al cetățenilor”, reformarea radioteleviziunii publice, sporirea calității de gestiune a băncilor și transparenței în activitatea lor.

În cadrul sesiunii de toamnă-iarnă, Parlamentul deja a revenit la așa-numitul pachet
de „proiecte de lege agrare” – acestea trebuie votate în lectura a doua.

Pachetul agrar a devenit și mai actual în legătură cu faptul că la mitingurile Platformei „DA” producătorii agricoli au fost reprezentați de o delegație impunătoare. Și chiar intenționau să instaleze două tractoare în Piața Marii Adunări Naționale lîngă corturi, drept simbol al nemulțumirii lor față de acțiunile autorităților. Însă poliția le-a interzis, explicînd refuzul prin faptul că în cazul degenerării situației, aceste agregate ar putea prezenta un pericol serios, inclusiv pentru protestatari – rezervoarele cu combustibil ale tractoarelor ar putea lua foc.

Cît privește cerințele protestatarilor de demisie a conducerii țării și desfășurare alegerilor anticipate, atunci acestea, în actuala situație de criză din Moldova (care s-a creat, desigur, din cauza factorilor nefavorabili externi, dar nu în urma furtului miliardului) au fost calificate de către spicherul Andrian Candu radicale și catastrofale pentru Moldova.

Aflat „în confuzie din cauza cerințelor protestatarilor”, președintele Parlamentului insistă asupra unui răgaz de trei luni: Guvernul Streleț a lucrat puțin timp și încă nu a reușit să-și ia avîntul, în Moldova trebuie să vină misiunea FMI, Uniunea Europeană așteaptă ca Moldova să-și îndeplinească obligațiile asumate.

„Următoarele trei luni sînt foarte importante. Dacă noi, ca guvern, ca politicieni, nu vom putea face nimic timp de trei luni, atunci generația noastră de politicieni va trebui să plece”, a declarat Andrian Candu, într-un interviu pentru BBC.

Apropo, un interval de timp foarte comod. Pînă la sfîrșitul anului sînt exact trei luni. Iar apoi vor urma pregătirile de sărbători, un Crăciun, Anul Nou, al doilea Crăciun, frig, ger – situație ce nu predispune la revoluții.

Iar apoi, vine mijlocul lunii martie – termenul cînd expiră mandatul președintelui Timofti și vor fi anunțate alegeri prezidențiale. Iar acestea sînt o nouă sperietoare cu o posibilă criză politică adîncă, care va lovi și mai mult asupra situației financiar-economice a țării, alegerea candidaților la funcția de șef de stat, căutarea în culise a voturilor, deoarece se pare că autoritățile nu se vor decide asupra unui nou referendum. Vor fi suficiente evenimente pentru a dilua spiritul revoluționar din societate.