Procurorii sînt neputincioşi în faţa „devoratorilor de granturi”

Foto: noi.md

Victor Surugiu

În ultimii ani, volumul asistenţei externe a crescut simţitor şi se cifrează la sute de milioane de euro. Fluxul de bani nu seacă, atrăgînd tot mai mulţi afacerişti din sectorul public şi cel neguvernamental. „Devoratorii de granturi” utilizează orice ocazie pentru ca, prin intermediul companiilor afiliate, să profite de resursele alocate ţării.

Şi se pare că organele de drept nu sînt în stare să combată schemele ilegale şi semilegale de valorificare a ajutorului extern. Cu atît mai mult cu cît „mîncătorii de granturi” profesionişti prezintă rapoarte impecabile, dar care, deseori, nu reflectă rezultatele reale. Nemaivorbind deja despre structurile de stat, unde la întocmirea rapoartelor lucrează subdiviziuni întregi.

Instituţiile de stat şi actorii politici, fără jenă, luptă pentru deţinerea controlului asupra tranşelor băneşti pentru reformarea unui sau altui sistem. Un exemplu în acest sens este confruntarea dintre democraţi (reprezentaţi pe atunci de preşedintele interimar Marian Lupu) şi lideral-democraţi (ministrul Justiţiei Oleg Efrim) în jurul reformei justiţiei.

În legătură cu includerea liderului Partidului Democrat în consiliul reformator de pe lîngă şeful statului, s-au desfăşurat lupte adevărate, iniţiate de ministrul Justiţiei. S-a ajuns pînă într-acolo că democraţii şi-au anunţat intenţia de a crea un consiliul paralel, cu aceleaşi competenţe, pe lîngă Guvern.

În final, părţile aflate în conflict au reuşit să obţină un consens în problema controlului asupra tranşelor europene şi americane. Astăzi, toate pîrghiile administrative sînt concentrate la Ministerul Justiţiei, conducerea căruia este afiliată PLDM.

Anul acesta, o luptă similară pentru controlul asupra finanţării externe s-a desfăşurat între Ministerul Economiei (controlat de PDM) şi Ministerul Agriculturii (PLDM). Curator a fost desemnat Ministerul Agriculturii. Pe fonul scandalurilor permanente în jurul banilor donatorilor, falorificarea lor conform destinaţiei devine o ficţiune, în multe cazuri este depăşită limita între realizarea reformei şi mimarea acesteia în scopul obţinerii unei noi tranşe de bani.

Cel mai răsunător scandal, legat de distribuirea asistenţei financiare a Uniunii Europene a devenit acuzaţiile de corupţie a funcţionarilor de stat, lansate de reprezentantul companiei suedeze „Ericsson”. Acesta a acuzat conducerea Serviciului de Grăniceri, aflată sub acoperirea funcţionarilor din MAI, de delapidarea a 130 de mii de euro din grantul UE, destinat pentru procurarea reţelelor mobile şi fixe pentru asigurarea securităţii frontierei de stat.

Potrivit lui, funcţionarii de rang înalt solicitau insistent sume mari pentru contribuţia la realizarea cu succes şi fără piedici a proiectului european.

În această istorie au figurat acte false privind îndeplinirea unor lucrări, expediate în UE. Pe actele contrafăcute erau puse semnături autentice ale reprezentanţilor puterii de rang înalt. Principalul scop al acestor manipulări – obţinerea unei noi tranşe şi direcţionarea acesteia spre stingerea „datoriilor” pentru mite. Scandalul în jurul companiei „Ericsson” a apărut din simplul motiv că poftele funcţionarilor au depăşit limitele rezonabile.

Acest caz trebuia să fie elucidat de Procuratura Generalăî şi Centrul Naţional Anticorupţie, însă, se pare că sancţiunile se vor limita doar la demiterea din funcţie a unor funcţionari. Deoarece este vorba despre corupţie în sistem, cînd noua elită politică şi-a creat propria ierarhie, legături, regulie ale jocului. Este evident că funcţionarii pot fi atît de curajoşi doar avînd nişte patroni politici, care, în cele din urmă, se aleg cu o nare parte din mijloacele furate.

Şi organizaţiile neguvernamentale obţiun succese în procesul de utilizare contrar destinaţiei a mijloacelor donatorilor. În Moldova sînt circa 8 mii de organizaţii obşteşti, dintre care o mare parte primesc finanţare de peste hotare pentru diverse proiecte, iar deseori, banii sînt utilizaţi în alte scopuri.

Multe dintre ele nu sînt cunoscute nu tocmai publicului larg, dar nici specialiştilor de profil. Pentru a facilita căutarea finanţării, ONG-urile naţionale deseori se unesc în coaliţii şi asociaţii.

Urmărirea penală, iniţiată de Procuratura Anticorupţie în toamna anului 2013, era legată de „utilizarea” granturilor europene în ONG prin intermediul structurilor off shore şi a firmelor-fantomă. Pentru utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor Consiliului Europei în cîteva proiecte au fost reţinute trei persoane.

Unul dintre episoade se referea la trecerea la venituri a 16 mii de euro, obţinute sub forma unei tranşte băneşti de la Consiliul Europei. Potrivit procuraturii, figuranţii practicau regulat scheme ilegale la valorificarea banilor donatorilor. Astfel, prin asemenea metode au fost procurate imobile în centrul Chişinăului.

Însă aşa-zisa „deconspirare a schemei ilegale”, despre care procurorii au relatat la prima etapă jurnailiştilor, seamănă mai mult cu o acţiune de PR a instituţiei de drept. Niciunul dintre figuranţi nu a fost pus în arest, iar ancheta s-a împotmolit la etapa de desfăşurare expertizei. Potrivit surselor noastre din cadrul procuraturii, ancheta a intrat în impas din cauza lipsei originalelor unor documente.

Deşi unul dintre participanţii la schema depistată continuă să figureze drept învinuit, avocaţii consideră că urmărirea penală se apropie de sfîrşit – nu în favoarea procuraturii. Se pare că principala sarcină a organelor de drept este de a demonstra o activitate furtunoasă în lupta cu delapidarea fondurilor europene. Totodată, nimeni nu se preocupă de colectarea dovezilor suficiente pentru pedepsirea celor vinovaţi.

Între timp, se creează impresia că o mare parte din structurile neguvernamentale sînt create doar pentru a „împărţi” granturile şi nu sînt prea interesate de soldul pozitiv al activităţii sale. Asmenea organizaţii-„devoratoare de granturi” pur şi simplu cîştigă bani, iar activitatea lor nu aduce efectul scontat.

Este evident că numărul ONG-urilor de succes în Moldova este mic şi, deseori, acestea sînt reprezentanţele unor ogranizaţii internaţionale cunoscute. Unele structuri aduc un folos real prin activitatea lor. Spre exemplu, fiind sesizat, Centrul Naţional a contribuit la lichidarea unor reţele de pedofili, care, în ultimul timp, au pus ochiul pe Moldova.

„Potrivit sondajelor sociologice, circa 80% din populaţia Moldovei nu ştie ce este o organizaţie obştească, cu ce se ocupă aceasta, - afirmă unul dintre experţii noştri, preşedintele unei organizaţii neguvernamentale. – Între timp, la noi nu există în general, sau sînt foarte puţine ONG, care îşi pot permite să apere activ şi dezinteresat interesele societăţii civile. Cu atît mai mult, cînd este vorba de profesionişti.

De aceea, în toată lumea este răspîndit sistemul de eliberare a granturilor, sînt colectate donaţii, donatorii apelează la serviciile ONG. Nu e de mirare că există organizaţii ce sînt gata să „înghită” orice grant, chiar dacă nu dispun de abilităţile şi cunoştinţele necesare.

În opinia mea, în cele întîmplate este şi vina donatorilor, care se mulţumesc cu rapoarte fictive, fără a verifica detaliat utilizarea banilor şi rezultatele obţinute. Însă trebuie să spunem că, în ultimul timp, totuşi se dezvoltă o concurenţă în sectorul neguvernamental, chiar dacă nu e întotdeauan loială, care va cerne tot ce înghite mijloacele fără vreun sens”.