Neglijenţa letală sau Cine răspunde pentru viaţa pacientului?

Foto: finantistii.ro

Victor SURUGIU

În Moldova nu extisă o statistică a malpraxisului. Potrivit estimărilor unor organizaţii neguvernamentale, în fiecare an, erorile medicilor costă mii de vieţi. Doctorii nu sînt de acord cu aceste cifre groaznice, dar recunosc că, practic, fiecare al treilea diagnostic este greşit. Pentru comparaţie: în SUA procentul erorilor medicale constituie 3-4, în Marea Britanie – 5, în Franţa şi Israel – circa 3.

Ministerul Sănătăţii explică această situaţie prin deficitul de cadre, salariul mizer şi suprasolicitarea personalului medical. Între timp, organele de drept vorbesc despre o creştere a numărului cazurilor de decese provocate de neglijenţă, indiferenţă şi lucrul de mîntuială.

Potrivit Procuraturii Generale, „crimele medicale” se deosebesc printr-un grad mare de latenţă. Astăzi, organele de drept investighează zeci de cazuri de deces, în care sînt suspectaţi medici. Totodată, 80% din cererile depuse de rudele celor decedaţi nici nu ajung în instanţă.

Orice dosar penal privind moartea unui om din cauza acţiunilor sau inactivităţii personalului medical se începe cu expertiza medico-legală – principala sursă de probe în aceste cazuri. Deseori, concluziile experţilor sînt neunivoce, incomplete şi pot fi tratate în mod diferit. Organele de urmărire văd în această situaţie componenta de corupţie şi încercarea de a apăra interesele corporative ale personalului medical.

De regulă, experţii refuză să facă o legătură cauză-efect dintre acţiunile medicilor şi consecinţele acestora. Expertiza aproape întotdeauna încearcă să tacă, cînd vede istorii stranii de boală. De asemenea, se consideră o regulă de „bon ton” şi tăinuirea unor denaturări şi înscrisuri în fişele medicale trimise de spitale.

În aceste condiţii, ancheta este nevoită să mai stabilească cîteva expertize. Totodată, în ţară nu există un sistem al experţilor independenţi, iar oamenii legii nu prea au de ales unde că facă expertiza. În rezultat, investigaţia se întinde, fapt ce conduce la refuzul de intentare a dosarelor penale în baza demersurilor cetăţenilor.

Însă în pofida piedicilor juridice şi a actelor de corupţie, numărul sentinţelor creşte. Recent, un chirurg din spitalul raional Rezina a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru malpraxis. El a fost găsit vinovat de stabilirea unui diagnostic greşit şi a tratamentului ulterior, fapt ce a condus la decesul unei paciente de 25 de ani. Ca în majoritatea altor cazuri, sentinţa este cu amînarea executării pe termen de un an, care se consideră termen de încercare. În următorii patru ani, chirurgul nu va putea acorda servicii medicale populaţiei. Se aşteaptă că în timpul apropiat vor mai fi pronunţate sentinţe pe cîteva cazuri similare.

Totodată, continuă scandalul în jurul intervenţiei chirurgicale, efectuate de către deputatul Vladimir Hotineanu, pe 8 mai, la Spitalul Clinic Republican . Activistul mişcării „Moldova Mea”, Fiodor Ghelici, a comunicat în cadrul unei conferinţe de presă că un pacient, ce suferea de cancer, a decedat la 4 luni după operaţie.

Medicul afirmă că intervenţia chrurgicală a decurs cu succes şi că, pur şi simplu, pacientul avea cancer în faza terminală. Rudele decedatului insistă asupra cercetării incidentului şi retragerii imunităţii parlamentare deputatului Hotineanu. Potrivit lor, pentru efectuarea operaţiei şi aflarea la clinică timp de 12 zile, pacientul, care avea poliţă de asigurare medicală, a achitat 3,6 mii de dolari sub formă de mită. Potrivit unor surse din cadrul procuraturii, în prezent această informaţie este verificată, după care va fi luată o decizie dacă va fi sau nu inaintat un demers pentru retragerea imunităţii parlamentare.

„Consecinţele acţiunilor neprofesioniste ale medicilor sînt foarte greu de calificat, chiar dacă acestea sînt fatale, - menţionează unul dintre experţii noştri. ”E prea mică limita dintre eroarea medicului, care a încercat să-i salveze viaţa pacientului, şi o neglijenţă obişnuită. Pentru a delimita foarte clar în ce caz se aplică răspunderea penală şi în care cea administrativă, iar în ce caz medicul a acţionat corect, este necesară efectuarea unor modificări serioase la legislaţia în vigoare”.

În prezent, cel mai frecvent, doctorii sînt acuzaţi de moarte din imprudenţă şi neglijenţă. Sentinţele instanţelor în general se limitează la privare condiţionată de libertate, cu achitarea despăgubirilor materiale şi morale. Sumele stabilite de instanţă, de regulă, nu sînt mari şi se limitează la 10-15 mii de lei.

Se pare că Moldova nu este pregătită pentru sporirea acestor dosare penale. Noi nu avem un sistem de raportare a malpraxisului, nu avem o statistică oficială medicală şi judiciară. Totodată, în domeniul sănătăţii este la putere corupţia, pacienţii fiind nevoiţi să plăteacă pentru serviciile, ce ar trebui să le primească gratuit. Ministerul Sănătăţii manifestă un dezinteres total faţă de contracararea acestor cazuri: mulţi funcţionari periodic singuri utilizează această practică, primind remunerare ilegală. Organele de drept reacţionează doar atunci cînd primesc sesizări din partea cetăţenilor privind estorcarea banilor de către personalul medical. Însă asemenea cereri sînt înregistrate rar şi cu întîrziere, cînd este greu să colectezi probe.

Pe de altă parte, în republică există probleme cu standardele de diagnosticare a maladiilor, cu tratarea lor şi cu acţiunile, ce intră în noţiunea de „ajutor medical”. Anume încălcarea acestor norme trebuie investigată de anchetator în cazurile de malpraxis. Însă în Moldova nu există o legislaţie specială ce se referă la erorile medicale şi răspunderea civilă a prestatorului de servicii medicale. De aceea, stabilind vina medicului, anchetatorii deseori se conduc de spiritul rezonabil.

Practica arată că cea mai răspîndită cauză a malrpaxisului este experienţa insuficientă a perconalului medical. Toate aceste lacune legislative, scăpări ale funcţionarilor şi lipsa expertizei lovesc ca un bumerang în medici. În asemenea situaţii şi un doctor cinstit cade automat sub bănuire, dacă pacientul a suferit vreo nenorocire”.