Transnistria stiri: 1442
Preşedintele stiri: 4060

Procuratura: Cum în Moldova legea este încălcată de dragul unor interese de moment . P.2

10 mai. 18:34   Analitică
9038 0

(Începutul - la 25.04.2024)

Pe parcursul ultimilor 15 ani în Republica Moldova legislația este modificată permanent, dar cu fiece an tot mai multe amendamente și inovații ridică numeroase semne de întrebare și provoacă un val de critici dure, inclusiv din partea experților și a reprezentanților comunității juridice .

Multe dintre stipulările noi, promovate de așa zisele forțe politice liberale, contravin nu numai legislației naționale și Constituției RM, dar și angajamentelor internaționale ale Moldovei. În comentariile pe marginea unor noutăți legislative ale guvernării, specialiștii în drept folosesc terminologie specială: «nonsens juridic și constituțional».

În anii din urmă, în centrul atenției autorităților s-au pomenit instituțiile-cheie in sectorul justiției, inclusiv sistemul judecătoresc și organele procuraturii. Pentru a obține controlul asupra lor, în legislație au fost introduse amendamente punctuale, ce permit guvernării să promoveze interese și să soluționeze sarcini de moment.

Conform calculelor Noi.md, în ultimii 8 ani Legea procuraturii a fost modificată mai bine de treizeci de ori. Dar cei mai ”fructuoși” în acest sens au fost ultimii ani, în care modificările au urmărit renovarea regulilor și procedurilor ce țin de funcția procurorului general. În opinia experților, schema înlăturării lui Alexandr Stoianoglo din funcția de procuror general a fost elaborată din timp, iar în rezultat au fost comice abuzuri deliberate, confirmate de instanțele de judecată.


«Stipulări retrograde și periculoase»

Unul dintre actele juridice, care a intrat cu regularitate în atenția autorităților în ultimii ani, este Lege procuraturii. Pe parcursul a 8 ani ea a fost modificată mai bine de treizeci de ori, dar cel mai «fructuos» în acest sens a fost ultimul an. În perioada martie, 2023 –februarie, 2024 Legea procuraturii a fost modificată de zece ori, iar unele amendamente erau publicate în regim de urgență și intrau în vigoare a doua zi după votarea lor în parlament.

Așa a fost, de exemplu, în martie, 2023 , atunci au fost redactate regulile de convocare a adunării generale a procurorilor și a adunării generale a judecătorilor. În unele cazuri, aceste împuterniciri au fost trecute, respectiv, procurorului general și ministrului justiției. Inovațiile au fost criticate aspru de juriști și asociațiile profesionale, care au declarat încălcări grosolane și arbitrare a principiilor care stau la baza statului de drept, inclusiv neimplicarea în activitatea organelor de autogestionare a judecătorilor și procurorilor. Asociația judecătorilor din Moldova crede că asemenea modificări «dau naștere unor poziții retrograde și periculoase», «în ciuda angajamentelor autorităților de a reforma și moderniza justiția ».

Probabil, cea mai mare parte a amendamentelor din ultimii ani, făcute la Legea procuraturii, au urmărit renovarea regulilor și procedurilor ce țin de funcția procurorului general. Dumitru Pulbere, președintele Consiliului Institutului de justiție constituțională (IJC), fost deputat și președinte val Curții Constituționale (CC), zice că în acest sens normele juridice au fost modificate de multe ori, în funcție de contextul politic și reieșind din interesele actualei guvernări. Din spusele sale, legea a fost corectată în mod repetat și în cazul concursului pentru funcția de procuror general , pentru ca guvernarea să-și poată rezolva sarcinile de moment.

Ca exemplu, ex-președintele CC aduce situația lui A.Stoianoglo, care în a. 2019 a fost numit în funcția de procuror general și a obținut un mandat de 7 ani conform totalurilor unui concurs public. PAS tot nu reușea să-l demită din funcție, dat fiind că pe atunci actuala guvernarea nu avea, în Consiliul superior al procurorilor (CSP), o majoritate care să-i permită promovarea prin vot a deciziilor necesare. Pulbere menționează, că făcea parte din componența CSP ca reprezentant al președintelui și au fost multe încercări de a-i influența poziția, dar nereușite.

«De aceea au mers pe calea modificării legii, deși mandatul meu expira peste luni numărate. Dacă anterior criteriul limită de vîrstă de 65 de ani se referea doar la procurori, acesta a fost extins și asupra celorlalți membri ai Consiliului. Dar și în acest caz legea putea fi aplicată numai față de raporturile juridice apărute după adoptarea ei. Legislația civilă nu are efect retroactiv.

În cazuri excepționale, altceva poate fi prevăzut de legea în sine. Totuși, imediat după adoptarea acestor amendamente, a apărut decretul președintei, prin care eu am fost rechemat din CSP. Colegii m-au sfătuit să adresez instanței de contencios administrativ o cerere de anulare a decretului, dar nu am coborît la nivelul de a mă judeca cu președinta. Cred că pentru toți este clar ce anume stă în spatele acestor acțiuni. După ce la CSP a fost numit un alt reprezentant al președintei, Stoianoglo imediat a fost înlăturat din funcție», - a povestit D.Pulbere în interviul pentru Noi.md.

«Încălcări intenționate și conștiente»

Din spusele sale, noua componență a Consiliului superior al procurorilor a emis o decizie ilegală și greșită, în baza căreia a devenit posibilă demiterea lui Alexandr Stoianoglo, cu încălcarea grosolană a dreptului la un proces echitabil. În timp ce conform p.1 art. 125 din Constituție. CSP este garantul independenței și nepărtinirii procurorilor. Prin confirmarea deciziei comisiei de evaluare a activității Procurorului general, care este în afara legii, el nu a îndeplinit aceste obligații constituționale. Aceste circumstanțe au fost confirmate și de decizia Curții Constituționale, și de verdictul Curții Europene pentru drepturile omului, care a stabilit încălcarea dreptului de a contesta decizia CSP din 5 octombrie,2021, în rezultat el fiind înlăturat din funcție.

Pulbere menționează pericolul acestor jocuri cu legea, care pot avea urmări extrem de negative pentru întreaga justiție. Căci, dacă va fi numit un nou procuror general și în Moldova se va modifica peisajul politic, acesta va fi imediat demis conform aceleiași scheme, prin care a fost lipsit de împuterniciri A.Stoianoglo. «Dar dacă decretul în privința lui Stoianoglo a fost neconstituțional, atunci decretul privind demiterea noului procuror general va fi constituțional, dat fiind că acesta a fost numit ilegal. Cauza apariției acestei situații este evidentă: guvernarea nu dorește să țină cont de deciziile Curții Constituționale și CEDO, care precizează clar, că demiterea procurorului general este ilegală”, subliniază constituționalistul.

În acest context, Valeriu Cuciuc, președintele Institutului de justiție Constituțională, menționează că problema-cheie, pusă azi nu numai de clasa politică de opoziție și unii reprezentanți ai societății civile, dar și de publicul larg, este cum depolitizăm justiția în Republica Moldova. Căci imixtiunea factorului politic în justiție duce la o justiție inechitabilă, inclusiv la neîndeplinirea deciziilor Curții Europene pentru drepturile omului.

Constituționalistul atrage atenția la faptul, că decizia CEDO în cazul «Stoianoglo vs Republica Moldova» conține o concluzie foarte importantă: nu doar cu privire la faptul că Stoianoglo a fost lipsit de dreptul la un proces echitabil, dar și cu privire la aceea că organele statului au încălcat însăși esența acestui drept. În deciziile CEDO această concluzie este destul de rară și arată că încălcările au fost comise intenționat.

Și fostul președinte CC Alexandru Tănase constată, că legea nu a fost respectată în mod intenționat și CEDO a stabilit caracterul intenționat al acțiunilor ilegale comise: «Această decizie nu a uimit pe nimeni. Încălcările de procedură la înlăturarea fostului procuror general erau absolut evidente». Din spusele sale, încălcarea comisă contravine total principiilor de supremație a legii și într-un stat european o asemenea condamnare la CEDO s-ar fi soldat cu demiteri și scandaluri politice, nu și în cazul Moldovei.

Tănase susține că schema înlăturării lui Stoianoglo din funcția de procuror general a fost elaborată din timp, abuzurile au fost deliberate. «Există persoane care au construit această ecuație jalnică, în care pur și simplu și-au bătut joc de om. Aceasta nu este o încălcare neprevăzută, un element ce poate fi explicat prin neînțelegerea legii. Este un fapt absolut conștient, comis conștient de oamenii care declară că doresc să se integreze în Europa, deși este imposibil să te integrezi în Europa prin abuzuri», - menționează fostul președinte CC A.Tănase, care a condus Curtea Constituțională în perioada, în care această instanță, din ordinul cuiva, a marcat începutul abuzurilor și încălcării răuvoitoare a Constituției. Evident că el știe despre ce vorbește...

«Jocurile din culise»

În aprilie, curent, a fost anunțat un nou concurs pentru funcția de procuror general, după ce precedentul, pe care în perioada octombrie,2023 – februarie, 2024 a încercat să-l organizeze CSP, a suferit fiasco și s-a terminat cu scandal, iar rezultatele lui au fost anulate. Motivul anulării rezultatelor a fost subestimarea unuia dintre candidați – actualul procuror general interimar Ion Munteanu - comisă ”din greșeală” de membra comisiei de evaluare Olesea Vîrlan (3,5 în loc de 8,5). Conform rezultatelor concursului anulat, primul loc i-a revenit lui Octavian Iachimovschi, șef-adjunct al procuraturii Anticorupție. Vîrlan, care înainte de numirea sa a trecut prin filtrul comisie de prevetting, a demisionat.

Cei de la Procuratura Anticorupție au reacționat foarte operativ la anularea concursului, și au cerut convocarea adunării generale a procurorilor. Șefa instituției Veronica Dragalin a anunțat la 1 martie, că va efectua personal urmărirea penală privind anularea concursului pentru funcția de procuror general. La 15 aprilie Dragalin a informat, că pe parcursul urmăririi a examinat legătura posibilă dintre fostul membru CSP Andrei Roșca și ex-deputatul fugar Ilan Șor, după vizita concomitentă a acestora la Dubai. Olesea Vîrlan, chipurile, ar fi acționat în interesul lui A.Roșca, care «din interes personal» a promovat-o în funcții de conducere la procuratură.

Unii experți și reprezentanți ai opoziției au declarat că anularea concursului a demonstrat încă odată incompetența guvernării și lipsa pregătirii necesare pentru efectuarea unei veritabile reforme a justiției. Conform declarației blocului politic din care face parte Platforma DA, Liga orașelor și satelor, Partidul schimbării și Coaliția pentru unire și bunăstare, «autoritățile joacă jocuri din culise cu grupul de sistem pentru a numi în această funcție importantă o persoană, care să convină ambelor părți implicate în proces». Mulți au atras atenția, că sistemul de prevetting de facto nu lucrează, din moment ce prin el trec fără efort persoane cu o reputație dubioasă.

După anularea concursului, autoritățile s-au confruntat cu probleme, care au fost soluționate ca de obicei – prin ajustarea cadrului legal la situația creată. Conform legii, perioada de aflare în funcție a procurorului general interimar nu putea depăși 12 luni – fără posibilitatea de a fi reales. Legea mai prevedea, că imediat după anunțarea locului vacant, procurorul general urma să fie ales timp de jumătate de an. În plus, numirea procurorului general încă în luna martie era una din cele trei condiții impuse Chișinăului de Comisia Europeană la luarea deciziei privind începerea negocierilor de aderare la UE.

Pe acest fundal a apărut cel mai recent amendament la legislația privind procuratura, care permite prelungirea mandatului de procuror general interimar pe orice termen – în opinia PAS, aceasta nu este o modificare a legii, ci o interpretare a ei. În martie, proiectul de lege a fost aprobat de majoritatea parlamentară în două lecturi concomitent. În plus, a fost din nou corectat regulamentul privind selectarea procurorului general pentru un nou concurs, de care în prezent este preocupat CSP.

Așa zisa interpretare a legii a fost criticată dur de partidele de opoziție și de un șir de specialiști, care cred că autoritățile din nou depășesc cadrul Constituției. Alexandru Arseni, expert în drept constituțional, crede că ”aceasta nu este o interpretare, este o regulă acceptată, dar adoptată in mod ilegal, fără a parcurge procedurile corespunzătoare si contrar prevederilor constituționale în sine”. În opinia sa, în încercarea de a-și masca incompetența, guvernarea comite greșeală după greșeală.

Jocurile constante cu regulile de selectare a procurorului general au revoltat sectorul neguvernamental: aproape 20 de organizații neguvernamentale au semnat o petiție, în care cheamă Consiliul superior al procurorilor să organizeze concursul pentru funcția de procuror general «în condiții de transparență maximă, în baza unor criterii clare și actuale pentru această funcție ».

Între timp, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo intenționează în continuare să obțină dreptate în instanță pentru a fi apoi restabilit în funcție, lucru declarat într-o emisiune TV după decizia CEDO în favoarea sa. Asta chiar dacă el înțelege, că sub actuala guvernare și sub președinția Maiei Sandu el nu fa fi restabilit, chiar dacă va exista o decizie definitivă a instanței în acest caz. «Eu am obținut un mandat de 7 ani și chiar dacă anul viitor această guvernare nu se va schimba, oricum ea nu este veșnică», - menționează Stoianoglo, subliniind că revenind în funcția de procuror general el intenționează nu să se răzbune, da să respecte legea.

Ion Munteanu

(va urma

78
1
0
0
4

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce vor duce modificările la Codului Penal privind extinderea noțiunii de ”trădare de patrie”?