AJUTOR PENTRU REFUGIAȚI   STATISTICA:   Au intrat 467 699  Au ieșit 382 518​  Au rămas 85 181     Mai multe detalii
Transnistria stiri: 890
Criza energetică stiri: 717

Anatolii Coica: Businessul rusesc așteaptă impulsuri clare din partea moldovenească

17 ian. 10:00 (reactualizat 17 ian. 21:02)   Economie
7071 20

Are oare Republica Moldova nevoie să colaboreze cu Uniunea economică euro-asiatică? De ce despre ajutorul partenerilor occidentali auzim mai multe ca despre a celor ruși? De ce avem așa de puține proiecte investiționale mari între țările noastre ? Este oare posibilă o colaborare moldo-româno-rusă? La aceste și la multe alte întrebări răspunde Anatolii Coica, șeful Consiliului ruco-moldovenesc de afaceri (CRMA) .

Anatolii Mihailovici, aveți un palmares solid, o experiență vastă de activitate în sfera diplomatică și economică externă, relații de afaceri la nivel mondial. La ce bun vă trebuie o regiune așa de mică și cu perspective vagi, ca Moldova?

Pentru mine Moldova nu este o regiune mică: ea este Patria mea (ea poate fi mică, dar nicidecum neînsemnată…).

Istoria ne învață, că din punct de vedere al dezvoltării economice dimensiunile teritoriului țării nu întotdeauna joacă rolul principal.

Voi aduce un exemplu devenit deja clasic – Singapore. Toți cunosc că este, de fapt, un oraș-stat, teritoriul căruia este de 46 ori mai mic ca cel al Moldovei. Nu voi vorbi despre nivelul de trai acolo și aici. Ar fi o ”lovitură sub centură”.


Relațiile dintre Rusia și Moldova, în mare parte, îs condiționate de apropierea teritorială și unitatea socio-culturală. Experiența seculară de înțelegere și interacțiune reciprocă, participarea în comun la procesele istorice semnificative, unitatea confesională, tradițiile activității economice, legăturile de rudenie – toate au contribuit la apariția unor viziuni fundamentale comune asupra lumii în cultura popoarelor Federației Ruse și a Republicii Moldova.

Există două strategii. Prima – să alegem țările în care este bine dezvoltat segmentul de piață, de care avem noi nevoie. În acest caz trebuie să concurăm cu branduri mari, ceea ce este mai complicat și mai costisitor, comparativ cu concurența cu aceleași branduri, dar pe piața de acasă. A doua strategie – să găsim nișa, care va crește activ odată cu venirea companiei voastre în țară.

Recent, ex-președintele Moldovei Igor Dodon a venit în fruntea Uniunii de afaceri moldo-ruse, Dvs. vă aflați în fruntea Consiliului ruso-moldovenesc de afaceri. Concurenți sau aliați?

Obiectiv, în situația dată ne aflăm ”vis-a-vis”, în cea mai pozitivă conotație a acestei expresii. Chiar dacă din partea Rusiei o altă organizație este co-fondatoarea Uniunii.

Încă la începutul activității Consiliului, în cadrul uneia dintre numeroasele vizite în Republica Moldova, am avut o întrevedere cu unul dintre vicepremierii de atunci ai țării. În timpul discuției ne-am exprimat dorința ca și în Moldova să fie creată o structură analogică.

Dar ni s-a spus, că partea moldovenească deocamdată nu examinează această variantă, pe motiv că «…la noi, cum numai este creată o uniune a antreprenorilor, ea imediat se transformă în partid» …

Nu în zadar am invocat acest caz. Înțeleg că domul Dodon a rămas liderul de onoare al partidului, și concomitent conduce Uniunea de afaceri.

Eu cred că sloganul-concept «Businessul este în afara politicii!» este o axiomă. Însă noi trăim nu conform legilor matematicii, da într-o lume reală, în care, precum știm, «politica este arta posibilului». Cred că la aceasta am putea adăuga, că în realitățile zilei ea este deja arta imposibilului. Voi încerca să răspund la întrebare maximal diplomatic. Credo-ul nostru este să colaborăm cu toți reprezentanții mediului de afaceri din Moldova și să lăsăm deoparte orice nuanțe și preferințe politice. Mai mult, credem că este bine ca în țările noastre numărul oamenilor de afaceri să fie tot mai mare.

În Moldova, există două opinii opuse cu privire la proiectele mari de integrare. Prima: UEEA este o structură amorfă, neviabilă, birocratizată, cu care este nerentabil să colaborăm – calea noastră este spre Europa. A doua: an de an, UE își pierde atractivitatea, acolo crește un ghem de crize și contradicții, iar colaborarea cu UEEA, în special cu Rusia, din contra, este foarte promițătoare, nu doar din punct de vedere economic, dar și civilizațional. Cum credeți, care dintre aceste două afirmații este mai aproape de adevăr?

Cer scuze, dar ați pus o întrebare nu tocmai corectă. Cum credeți că trebuie să răspundă la ea o persoană, care conduce o structură a Camerei de comerț de nivel federal al unui stat-membru al UEEA? Dar îmi voi expune opinia, dacă tot m-ați întrebat.

Activitatea uniunilor economice interstatale este însoțită de crearea unor structuri birocratice complicate. Este un lucru inevitabil, căci în esența lor acestea-s mai multifuncționale ca autoritățile publice naționale. Pe de o parte, ele trebuie să asigure interesele comune, coordonate cu toți membrii uniunii, pe de alta – să pună în aplicare acordurile la care s-a ajuns și deciziile luate, uneori în confruntare cu birocrațiile naționale. Nici Uniunea economică euro-asiatică, nici Uniunea Europeană nu fac excepție. UEEA este o organizație internațională de integrare economică regională, fondată de cinci state suverane. Cum poate ea fi amorfă și neviabilă? Este o organizație reală și funcțională. Ea are propriile dificultăți. Dar cine nu le are? Cunoașteți, că Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană. Cum credeți, UE și-a păstrat viabilitatea? Așa că mai trebuie să vedem cum e cu structura birocratizată a UEEA. Putem discuta. În rest, cu privire la UEEA, mi-e incomod să comentez. Procesele și viața reală, în special la nivel interstatal, întotdeauna este mai complexă ca etichetele unidimensionale, puse deseori de jurnaliști.

Se vorbește mult și detaliat despre aceea cum partenerii occidentali ajută Republica Moldova. Dar despre colaborarea cu partenerii ruși avem informații puține. De ce vorbiți așa de modest despre aceasta?

În Moldova deseori este comparat ajutorul economic rusesc cu cel european. Pe de o parte, banii nu au miros, cum se spune, pe de alta – businessului îi place liniștea. Partenerii și cumpărătorii externi trebuie cuceriți, iar încrederea lor trebuie să o meriți. Se spune că investitorul trebuie iubit și alintat. Moldova, se pare, preferă să fie ea iubită. Iertați-mă, dar voi spune poate prea dur – nu o iubesc și nu o vor iubi, dacă aici, în Moldova, voi nu vă veți iubi reciproc.

Reieșind din numărul evenimentelor și a delegațiilor de afaceri care vin în Republică, Moldova ar trebui să fie doldora de investiții.

În toți acești ani businessmenii ruși – membri ai CARM au participat activ la multe forumuri investiționale în Republica Moldova. Venind la unele dintre acestea, organizate de Guvern, noi nu am văzut nici un reprezentant al Președinției. Venind la altele, organizate de structurile Președinției – nu am văzut să participe Guvernul. Așa a fost. Reprezentanții mediului de afaceri urmăreau atent această «ferfenițire», iertat să-mi fie argoul. La unul dintre evenimente am auzit cum partenerii occidentali spuneau că Moldova este o «istorie de succes», la altul – unele «minți fierbinți» promiteau investiții anuale de mai că un miliard de dolari SUA. Desigur, oamenii întreprinzători s-au năpustit în Moldova «după fericire ». S-a dovedit, că unii «încă nu și-au pus ciupicii» și pentru a veni și a ferici această țară mai e nevoie de tot felul de reforme, iar alții au «un milion de chinuri», dar nici măcar un milion de dolari…

Evident, eu nu vă voi învăța «să trăiți» de pe pozițiile determinismului economic. Dar vreau să vă spun despre îngrijorarea noastră comună privind necesitatea acută de activizare a colaborării economice externe a țărilor noastre.

Pentru o asemenea colaborare, ideală ar fi existența unui stat puternic, cu proceduri de executare dezvoltate, cu o justiție independentă, cu instituții publice dezvoltate, care ar fi chezășia sigură a echilibrului de forțe și interese.

Cu regret, ne ciocnim de faptul, că lipsa mecanismelor economice funcționale deseori este însoțită de corupție, alte fenomene negative. Nu e de mirare că investitorii străini nu fac coadă pentru a participa la licitații și concursurile pentru dreptul de a încheia contracte.

În acest context țin să menționez: oamenii de afaceri ruși speră că vor urma impulsuri clare de îmbunătățire a condițiilor economice pentru comerțul RECIPROC AVANTAJOS și pentru investițiile sigure și pe termen lung.

Promisiunile actualilor conducători ai Moldovei par încurajatoare, important e ca ele să fie îndeplinite.

În timpul unei vizite în Moldova, la întrevederea cu reprezentanții businessului în a. 2017, Dvs. ați spus că între țările noastre nu există contracte de anvergură privind furnizarea produselor și proiecte investiționale mari. Au mai apărut acestea în anii care s-au scurs?

Dar s-a schimbat ceva în anii care s-au scurs?

DA. Am vorbit nu doar odată despre insatisfacția existentă privind colaborarea investițională, activitatea investițională scăzută, cauzată de incertitudinea relațiilor noastre, la care s-a mai adăugat și viitorul nebulos al economiei mondiale din cauza pandemiei COVID-19.

Reieșind din actuala situație complicată, provocată de pandemie, cred că trebuie să cugetăm minuțios asupra modului de a utiliza optim potențialul colaborării comercial-economice a țărilor noastre.

Obiectiv, dezvoltarea colaborării comercial-economice condiționează necesitatea extinderii relațiilor comerciale, care trebuie să devină baza trecerii de la colaborarea în domeniul comerțului la interacțiunea investițională.

În ultimul timp tot mai des auzim noțiuni ca «noile realități»,«adaptare». Dar oare colaborarea investițională nu depinde direct de «mediul extern», adică, de paleta geopolitică, de starea sistemului post-bipolar în relațiile internaționale, de nivelul relațiilor dintre țările noastre?

Depinde, evident. Și încă cum! Deci, acum avem nevoie, ca de aer, de adaptare la condițiile formate de acest mediu extern.

În particular, venind în Moldova oamenii de afaceri ruși aud despre avantajele dezvoltării businessului în republică. Iată lista scurtă a avantajelor competitive reale:

• amplasarea geografică unică. Se are în vedere că Moldova este un fel de «podeț» între Vest și Est ;

• solul fertil minunat;

• preferințele europene, etc., etc.

Minunat. DAR

Iată că au avut loc evenimentele din Ucraina, și unde este acum acest «podeț»? Podețul, care sub privirea noastră s-a transformat într-un fel de capcană. Unde este acum acest avantaj competitiv?

Îmi amintesc cum la întrevederea cu guvernatorul regiunii Kursk din cadrul ședinței Consiliului de afaceri, desfășurate în or.Kursk, un participant l-a întrebat pe cosmonautul prezent la întrevedere (mai în glumă, mai în serios): «Ar putea fi construit un aparat de zbor pentru transportarea mărfurilor, care să traverseze Ucraina pe calea aerului ».

Vorba ceea, «în orice glumă este o parte de glumă». Cu toții înțelegem, că juridic situația expusă este calificată ca «forță majoră». Dar să lăsăm Ucraina ! Acum, că e pandemie, lumea întreagă reprezintă o continuă «forță majoră», care din cele mai modeste calcule ale experților, va dura 5-6 ani.

Însă farmecul deosebit al acestor pronosticuri constă în faptul, că în mare parte ele nu se adeveresc. Și în raport cu pandemia, chiar dacă ne dorim. Căci noi trebuie să trăim, să muncim, să dezvoltăm relațiile de afaceri ruso-moldovenești. Asta este realitatea noastră.

Încă un obiect, poate cel ai important și potențial mare pentru investiții în Moldova, este solul fertil. Desigur, asta este foarte bine. Încă din timpurile lui Adam Smith aceasta este o bogăție naturală și un avantaj. Dar să nu uităm de concurența ingineriei genetice, care se dezvoltă rapid. Indiscutabil: geneticienii au învățat să creeze produse. Însă mentalitatea omului nostru este de așa natură, că el apriori crede că produsele modificate genetic prezintă un pericol pentru sănătatea lui și a urmașilor lui. Și aici în avanscenă ies produsele naturale, organice, ecologice.

La 1 ianuarie,2020 în Rusia a intrat în vigoare Legea federală «Privind agricultura ecologică». Astfel, în țara noastră a fost introdusă noțiunea de «produse organice». Apare o piață specială a acestor produse, care va fi mai atractivă și va atrage o atenție sporită. Aceste produse mereu costă mai scump ca cele obișnuite.

Probabil, în acest context producătorii moldoveni ai produselor organice trebuie să aprecieze piața de desfacere rusească și să determine perspectivele livrărilor acestor produse în Rusia, și astfel să beneficieze de avantajul natural menționat mai sus.

Cursul Federației Ruse spre înlocuirea importurilor presupune și localizarea întreprinderilor companiilor străine pe teritoriul statului nostru. Și cele care activează demult pe piața rusească înțeleg perfect, că activitatea lor reușită depinde în mare parte de nivelul localizării. Cred că pentru oamenii de afaceri din Moldova este o posibilitate bună și perfect reală. Există și exemple în acest sens.

Adesea în presă apar informații de genul – «Rusia a respins 20 tone de prune moldovenești», «Rusia nu a admis un lot de piersici moldovenești», etc. Unii apreciază asta ca o răzbunare a Rusiei pentru faptul că Moldova și-a întors privirile spre vest, spre UE. Chiar există aici motive politice?

Pentru început, să ne lămurim cu aceste 20 de tone de prune moldovenești. Pentru cititorii minunatului Dvs. site vom încerca să oferim informații veridice, și nu niște «fake news». Așa dar, la finele lunii septembrie, trecut, în Federația Rusă au fost nimicite cca 20 de tone de prune moldovenești. Așa este. Dar asta în timp ce anual în Rusia se comercializează sute de tone de prune din Moldova. Iar decizia de a nimici a luat-o nemijlocit proprietarul acestor prune, deoarece angajații ”Россельхознадзор” au depistat în acest lot de fructe molia orientală. Unde este motivul politic? Ați fi vrut ca prunele cu molie să ajungă pe mesele rușilor? Amintiți-vă de Confucius și spusele sale despre o pisică neagră într-o cameră întunecată.

Mai există și alte cazuri. Ni se telefonează din Moldova și ni se spune: iată, am în livadă 20 tone de caise. Să vină businessmenii voștri, să achite și să le ducă. Noi întrebăm în aceste cazuri: demult nu ați mai fost la Moscova? Din toată lumea încoace vin produse analogice, care doresc să ajungă pe piață (și nimeni nu spune: vino și le ia, dacă ai nevoie!).

Sau, spre exemplu, unui om de afaceri din Moldova i-a rămas la Moscova jumătate de «furgon» de mere, care i-au fost returnate. El telefonează și întreabă: poate, le luați? Noi răspundem că nu comercializăm nimic, doar acordăm asistență în vederea găsirii unor cumpărători potențiali, dar nu pe marginea drumului.

Apropo, în unele cazuri de acest fel ni se spune: noi vom lua și aceste mere mărunte, dar ele trebuie să fie declarate ca atare. Este vorba de alt preț, de alte cerințe. Nu știu de ce se crede, că în Occident cerințele-s foarte severe, acolo trebuie să livrezi produse conforme standardelor europene, etc., etc. Dar oare în Rusia poți livra orice și de orice calitate? De ce atunci imediat se spune, că este implicată politica? Statul rus tot trebuie să-și protejeze consumatorul. Și el asta face. Noțiunea de securitate alimentară nu a fost anulată de nimeni.

Evident, noi înțelegem că în prezent are loc o etapă complicată în dezvoltarea colaborării internaționale. Unde mai pui, că relațiile moldo-ruse trec printr-o perioadă complicată în istoria lor. Să ne amintim numai de recenta «epopee a gazelor», care a arătat clar tuturor: legile businessului (fie la nivel local sau internațional) la fel de dure ca cele ale jurisprudenței, trebuie respectate cu strictețe!

Dar mai există o «regulă de aur» a businessului, despre care nu trebuie să uităm în orice circumstanțe – TREBUIE SĂ ȘTII SĂ NEGOCIEZI !

(Va urma la 18.01.2022)

3

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Scumpirea carburanților vă poate motiva să renunțați la mașină?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав