X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Anatolii Coica: Businessul rusesc așteaptă impulsuri clare din partea moldovenească. Partea 2

17 ian. 2022,, 17:29 (reactualizat 18 ian. 2022,, 21:24)   Interviuri
5839 3

(Continuare. Începutul – la 17.01.2022)

Are oare Republica Moldova nevoie să colaboreze cu Uniunea economică euro-asiatică? De ce despre ajutorul partenerilor occidentali auzim mai multe ca despre a celor ruși? De ce avem așa de puține proiecte investiționale mari între țările noastre ? Este oare posibilă o colaborare moldo-româno-rusă? La aceste și la multe alte întrebări răspunde Anatolii Coica, șeful Consiliului de afaceri Rusia-Moldova (CRMA).

Mai spuneați că trebuie să dezvoltăm clusterele teritoriale de producere. Povestiți-ne mai detaliat despre această direcție de activitate.

În opinia noastră, una dintre cele mai productive direcții de ieșire spre relații strategice de durată ar putea fi dezvoltarea de cluster a unor teritorii aparte din Moldova, cu atragerea capitalului rusesc mare. Este vorba despre aceea, ca întreaga activitate de producere și creștere a produselor agricole în special, de prelucrare, ambalare și sortare a lor, de păstrare îndelungată și livrare ulterioară în Rusia pe parcursul unui an, să fie desfășurată în cadrul unor clustere teritoriale de producere, sisteme de transport și logistice, complexe de distribuție angro.

În acest sens un mecanism eficient de extindere a piețelor de desfacere ar putea deveni organizarea producerii în comun a mărfurilor ruso-moldovenești pentru export, sau așa numita «cooperare de producere» a țărilor noastre. Adică, sectorul privat (moldovenesc, rusesc) investește direct în procesul de producere din Republica Moldova, exportă această producție în Rusia și țări terțe, obține astfel profitul dorit și creează avantaje competitive pentru ambele părți.

Știu că reprezentanța comercială a Rusiei în Moldova dezvoltă și promovează împreună cu Uniunea financiar-economică a Rusiei un proiect de construire a unui așa hub comercial și logistic.


Stanislav Pughinschii, șefulUniunii financiar-economice a Rusiei, a sonorizat, în interviul pentru publicația noastră, o idee interesantă privind posibilitatea lansării unor proiecte economice trilaterale cu participarea Rusiei, Moldovei și României. Pot deveni realitate asemenea proiecte, și în care domenii anume?

Cred că e o idee foarte interesantă. Mai ales că noi deja lucrăm la realizarea ei. Eu mai conduc și Comisia pentru colaborare externă cu partenerii din România a CIC din Moscova. Principalul e să nu politizăm acest proces.

Situația politică din ultimii ani, care s-a lăsat cu sancțiuni, nu înseamnă că businessul nu dorește să interacționeze. Din contra, businessul este mereu gata pentru colaborare. Și în aceste condiții este foarte important rolul businessului, care este unul din puținele canale constructive de comunicare. Concomitent, el este și un instrument, și un subiect al așa numitei diplomații populare.

În prezent oamenii de afaceri ruși se orientează spre dezvoltarea businessului pe piețele prioritare, atractive din punct de vedere financiar și tradiționale pentru țara noastră, spre regiunea carpato-balcanică, în special spre cea mai mare piață a ei – cea românească. Comerțul extern al companiilor din Rusia și România are rădăcini istorice și este asigurat cu cea mai modernă, eficientă logistică a livrărilor: căi maritime, nave moderne, o infrastructură portuară dezvoltată în ambele țări și ca urmare – termene scurte de livrare, cheltuieli minime. Acești factori devin decisivi în inițierea noilor proiecte de comerț extern ale Rusiei pe direcția românească. Unde mai pui, că România este membră UE.

Aici Republica Moldova are încă o posibilitate de a-și folosi avantajele geografice, și reieșind din Acordul de asociere cu UE, preferințele europene, accesul la piața CSI, - să devină acel podeț sigur între Rusia și România.

Încă un aspect important – limba rusă. Este de importanță principială și este principalul avantaj. Venind în România, observăm că în companiile care lucrează sau vor să lucreze pe direcția rusească, muncesc moldovenii. Unii conducători ai companiilor românești ne-au spus direct, că moldovenii au un mare avantaj – cunoașterea limbii ruse. Ar fi benefice și abilitățile de comunicare și cu antreprenorii ruși, și cu românii, cu oamenii care au o mentalitate și o practică a vieții diferită, care privesc altfel la multe lucruri.

Mecanismele interesului de afaceri reciproc și a colaborării se pot baza pe:

  • atractivitatea de ieșire a companiei pe piețele mari ale UE și UEEA;
  • promovarea reciprocă a mărfurilor competitive de specializare națională pe piețele naționale și cele de integrare, precum și pe piețele unor țări terțe;
  • prioritatea strategiilor naționale de stimulare a creșterii circulației mărfurilor cu valoare adăugată înaltă ;
  • stimularea dezvoltării și promovării proiectelor investiționale tehnologice și inovaționale;
  • aprobarea tehnologiilor de stimulare a colaborării companiilor businessului mic și mijlociu în contextul restricțiilor externe (de sancțiuni) și încetinirii ritmului de creștere a comerțului mondial;
  • instrumentele financiare respective, inclusiv structurile bancare, care pot fi create expres în acest scop.

Pe cine vă bazați în activitatea Dvs. – în Rusia și în Moldova?

Noi suntem o structură non-statală și non-profit, formată de Camera de industrie și comerț a Federației Ruse. În prezent, sub egida CIC FR activează 76 de consilii de afaceri orientate spre diverse țări străine. Principalele lor sarcini:

- promovarea mărfurilor și serviciilor rusești, inclusiv produsele inovaționale, pe piețele externe și atragerea investițiilor străine în economia Rusiei;

- studierea și analizarea situației economice din țara respectivă;

- pregătirea unor propuneri concrete de activizare a colaborării cu organizațiile parteneriale străine.

Subiectul activității Consiliului de afaceri Rusia-Moldova este dezvoltarea multilaterală a relațiilor de afaceri, economice, comerciale, științifice și culturale între Federația Rusă și Republica Moldova, dezvoltarea colaborării dintre companiile, antreprenorii, precum și asociațiile și uniunile lor, din ambele țări. În Moldova, partenerul nostru de bază este CIC a Republicii Moldova.

Ați înconjurat mica Republică Moldova, ați fost și în nordul, și în sudul ei. Prin ce este interesantă fiecare regiune?

Perioada de cinci ani de după reluarea activității consiliului de afaceri Rusia-Moldova ne permite să concluzionăm, că strategia de includere în cooperare a camerelor de industrie și comerț teritoriale din Federația Rusă, adoptată de consiliu, a devenit foarte importantă. Succesul ședințelor în deplasare ale Consiliului de afaceri, cu participarea antreprenorilor moldoveni, pe care le practicăm demonstrează o eficiență înaltă și servesc drept instrumente eficiente în consolidarea și dezvoltarea relațiilor dintre businessmenii ruși și moldoveni, este bazat pe dorința sinceră a companiilor regionale rusești să stabilească relații noi sau să le extindă de cele existente cu antreprenorii din Moldova. Noi am vizitat mai toate platformele regionale din republică, și desigur analizăm toate posibilitățile de colaborare reciproc avantajoasă cu fiecare dintre ele. Da, fiecare regiune este interesantă în felul ei, inclusiv zonele economice libere, parcurile tehnologice, etc. Avem se spune, dar este tema unei alte discuții.

Care dintre proiectele realizate în Moldova le considerați mai reușite?

Spre exemplu, a fost stabilită livrarea materialelor vitivinicole din Moldova în Rusia pe cale maritimă, cu ajutorul grupului de companii rusești «Рускон» - membru al Consiliului de afaceri. După care livrarea materialelor vitivinicole ale producătorilor moldoveni din portul Giurgiulești în portul Novorossiysk s-a efectuat permanent. Așa a devenit posibilă livrarea mărfurilor din Moldova în Rusia și viceversa, pe mare. La Novorossiysk, grupul de companii «Рускон» are competențe de vămuire și expediere a acestor mărfuri. Putem menționa și înțelegerile privind activitatea în comun de promovare a tehnicii între holdingul agricol «Бизон» (Rostov-pe-Don) și «Agromașina» S.A.(Chișinău).

Mai există și alte rezultate reale, foarte semnificative, ale acestei colaborări, pe care nu le putem dezvălui. Nu depinde de dorința sau ne-dorința noastră. Sarcina noastră este să acordăm asistență în căutarea unor parteneri potențiali siguri și imediat ce am făcut-o, activitatea trece în plan comercial, în care noi nu intrăm și nu urmărim rezultatele ei .

Cu permisiunea Dvs., am niște întrebări personale. Cum a fost să apărați drepturile și interesele cetățenilor moldoveni în Rusia anilor de pomină 90, în timp ce ocupați funcția de consul?

Chiar dacă sună paradoxal, nu a fost greu. Către acel moment, eram demult stabilit la Moscova. Voi menționa că pe atunci în multe ambasade ale statelor nou-formate munceau foști cetățeni ai acestor republici, care locuiau în Rusia. Anterior, reușisem să activez în Administrația CC al PCUS (a existat o așa organizație cu adevărat puternică), în sectorul deservirea delegațiilor străine. O experiență bună. Așa că multe probleme reușeam să le rezolv cu ajutorul foștilor colegi, angajații diverselor organizații, inclusiv aeroporturile, gările, etc.

Între anii 2004 și 2012 ați făcut parte din echipa lui Evghenii Primacov, unul dintre cei mai reputați politicieni din Rusia de azi. Prin ce circumstanțe ați ajuns acolo și cu ce v-ați ocupat sub conducerea lui Evghenii Maximovici?

Circumstanța a fost una. Se numește Ocazie. Era la un eveniment internațional, probabil la ședința Consiliului conducătorilor CIC ale țărilor CSI la Erevan, unde eu am eram conducătorul delegației Moldovei. După toate evenimentele oficiale, am fost invitați la o recepție. Conducătorii delegațiilor ședeau la o masă, ultimul a intrat Evghenii Maximovici. Chiar dacă unii tovarăși experimentați lăsaseră locuri libere alături, el a decis să se așeze lîngă mine. Probabil, a crezut că ceilalți îl vor copleși cu rugăminți, da acest tinerel nu va îndrăzni. Ei, îmi zic, basta. Căci minim două ore trebuia să vorbim despre ceva. Dar mi-am revenit și mi-am amintit că am specialitatea de jurnalist-internațional, și că la universitate ne-au vizitat mai toți jurnaliștii emisiunii populare «Международная панорама» – cu prelegeri foarte interesante. De la ele a început discuția noastră. Apoi el a povestit despre sine, eu – despre mine. El a aflat că familia mea este la Moscova, iar eu – într-un fel de deplasare în Moldova. După o pauză, îmi spune: e mai bine să fii la Moscova, cu familia. Atunci eu pe neașteptate (nici nu știu cum a ieșit) zic: Dvs. doar nu mă veți lua la Camera din Rusia?

«Da, - zice Evghenii Maximovici, - recent am dispus să nu mai fie nimeni angajat, dar vom găsi ceva pentru Dvs.». Și a găsit. Așa am ajuns la CIC FR.

Desigur, să lucrezi sub conducerea unei personalități așa de multilaterale și mari, care are cunoștințe enciclopedice dar și calități omenești minunate, este o mare onoare. Și-i mulțumesc sorții pentru această posibilitate.

Mulți economiști, dar și politologi vorbesc despre aceea că lumea va fi lovită de o criză gigantică, după care vor supraviețui doar economiile cele mai puternice, capabile să se adapteze noilor realități. Dar cu celelalte țări ce va fi? Rusia ce loc va ocupa în această lume nouă? Da Moldova?

De fapt, eu conduc doar Consiliul de afaceri, nu și Serviciul futurologic mondial. Pronosticurile privind dezvoltarea omenirii impun responsabilitate. Scuzați, dar această întrebare nu e pentru mine.

Ca persoană care cunoaște binișor situația din țara noastră, și în același timp o poate aprecia și compara la o scară mai largă, ce le-ați recomanda autorităților Moldovei? Businessului din Moldova? Nouă tuturor?

Este o întrebare foarte interesantă, chiar de program. Niciodată nu m-am crezut în drept să indic populației Moldovei cum trebuie să trăiască, cum să-și construiască relațiile cu lumea înconjurătoare.

Da, din depărtare îți iubești Patria mai mult. La timpul meu, plecam din țară în capitala pe atunci a Patriei mari numite «Uniunea Sovietică». După studii și aspirantură, am rămas la Moscova. Aici este familia mea, s-au născut și au crescut copiii mei. Cresc trei nepoți. Se fac deja 40 de ani. Așa a fost Soarta. Dar eu mereu am fost alături de Patria mică. Unii au plecat în aceste timpuri noi, unii – pentru totdeauna, alții pentru a munci. Deseori în Moldova se vorbește despre necesitatea creării condițiilor pentru ca cei plecați să revină acasă. Ce vorbiți? Da, oamenii au plecat nu de bună voie, da, ei își sprijină familiile. Bravo, perfect. Însă banii lor nu creează întreprinderi avansate din punct de vedere tehnologic, nu creează locuri de muncă. Pentru cei rămași trebuie să fie create condiții, ei trebuie să fie protejați. Trebuie să stimăm și să ne închinăm oamenilor care au rămas în țară, care fie și în condiții dificile păstrează țara, se străduiesc pentru ca ea să trăiască mai bine. Cei care au plecat odată, vor mai pleca și altă dată, dacă aceste condiții create se vor înrăutăți la un moment dat.

Peste hotare, multe comunități de moldoveni promovează reușit interesele Moldovei și principalul, la chemarea inimii stabilesc contacte și relații de muncă cu adevărat stabile. Mai face să vorbim că inimile acestor oameni aparțin în continuare Patriei? Principalul e să nu organizăm peste tot în lume un fel de «guverne în exil».

Este obijduitor să auzi cum unii demnitari de rang înalt bravează cu faptul că se află în fruntea celei mai sărace țări din Europa. Chiar au născocit un slogan zeflemitor – «mămăliga nu explodează». Ce-i asta, cine le-a permis să-și ofenseze astfel poporul? Nu-i destul că o fac alții? Cine l-a adus la această stare? La mijlocul anilor 70-х ai secolului trecut eu mai trăiam în Moldova, pe atunci ea era numită înfloritoare. Trecuseră doar 30 de ani de la Marele Război pentru apărarea Patriei. Industria și agricultura dezvoltată, institute de cercetări științifice, instituții de educație, cultura și arta, meșteșugurile și dansurile populare. Și principalul – locuri de muncă acasă. Cum era atitudinea față de omul muncii, față de tineri și persoanele în etate! În Rusia și azi este vizionată producția cinematografică a studioului «Moldova film», înregistrările cu dansurile moldovenești, muzica moldovenească, este venerată opera marilor artiști din cultura moldovenească.

Aceiași 30 de ani ai Moldovei independente de azi. Ce avem?

Da, Moldova este o țară mică, pentru ea este dificil să-și păstreze independența în lumea globală interdependentă. Pentru țări ca Moldova este problematic să obțină respectarea intereselor proprii concrete.

În Moldova deseori se vorbește despre relațiile multi-vectorale. Însă țările mici în principiu nu pot promova o politică multi-vectorală, măcar pentru faptul că fiecare vector trebuie să aibă respectiva asigurare economică, financiară, militară, diplomatică. Cu alte cuvinte, e nevoie de determinare…

Mai ales că în prezent în fruntea țării se află o echipă nouă, energică. E de dorit ca măsurile pe care le declară aceasta să fie îndeplinite. Businessul este vital interesat de o Moldovă stabilă și prosperă.

Voi evoca din nou exemplul Singapore. La timpul său, Lee Kuan Iew a știut să devină creatorul «miracolului din Singapore» nu doar pentru că a fost student în Anglia, și nu numai pentru că a declarat o luptă nemiloasă cu corupția. Principalul – el a conștientizat, că un teritoriu mic poate la un moment dat deveni unul din factorii, care va duce la un succes enorm în domeniul economiei.

El a știut să le insufle cetățenilor săi, că pentru început trebuie să se facă ordine în țară, a știut să-i orienteze spre depășirea ostilității față de vecini și a propriei divizări etnice.

Nu națiunea – statul păzește și apără propriul popor.

Eu pun o întrebare retorică: de ce acum Maia Sandu nu poate deveni creatoarea «miracolului din Moldova»? Că doar a studiat în SUA, la Harvard.

5
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?