Stanislav Pughinski: Mult depinde de voința părții moldovenești de a crea un parteneriat de bună credință

După o lungă pauză, sînt reluate contactele între miniștrii Afacerilor Externe ai Rusiei și Republicii Moldova– pe 16 și 17 noiembrie la Moscova, Nicu Popescu se întîlnește cu Dmitri Patrușev și Serghei Lavrov. Pe agenda bilaterală s-au adunat destule probleme, iar recentele negocieri complicate privind furnizarea gazelor naturale rusești au demonstrat faptul că Chișinăul și Moscova trebuie să extindă dialogul pentru a reduce la minim neînțelegerile.

Despre acest lucru, precum și despre legăturile de afaceri și proiectele investiționale cu participarea părții ruse în Moldova, am discutat cu Directorul general al Uniunii Industrial Financiare Ruse (RTFS), Stanislav Pughinski.

Dle Pughinski, care sînt așteptările părții ruse de la vizita șefului diplomației moldovenești?

Voi vorbi în calitate de participant la o serie de proiecte de investiții în economia moldovenească. Moldova trebuie să lucreze asupra protecției investițiilor și salutăm faptul că Chișinăul oficial confirmă acest angajament în protocoalele semnate la Sankt Petersburg. Potențialul economiei moldovenești rămîne nedescoperit și ne-am dori ca guvernul dnei Gavrilița să participe mai activ cu proiecte economice bilaterale și multilaterale în care să poată fi investit capital rusesc. De la vizita domnului Popescu așteptăm stabilirea datei desfășurării Comisiei interguvernamentale ruso-moldovenești, în cadrul căreia putem revizui starea de lucruri, discuta problemele care au apărut și schița noi obiective. În plus, după tradiție, în ajunul ședinței Comisiei RTFS, în cooperare cu organele de stat din Rusia și Moldova, intenționăm să organizăm "Forumul cooperării comercial-economice între Republica Moldova și Federația Rusă".

Forumul ruso-moldovenesc de cooperare comercial-economică este planificat să aibă loc prin decizia comisiei interguvernamentale ruso-moldovenești drept o platformă pentru poziționarea principalelor acorduri bilaterale în diverse sectoare ale economiei, precum și dezvoltarea unor soluții comune pentru dezvoltarea în continuare a cooperării bilaterale în domeniul comercial-economic, agro-industrial, turistic, IT, precum și în alte sectoare ale economiei.

Putem spune că după întîlnirea Președintelui Maia Sandu cu Dmitri Kozak a fost dat un nou impuls dezvoltării cooperării moldo-ruse? Există noi planuri și proiecte concrete?

Am avut onoarea de a comunica personal cu doamna Sandu și am văzut dorința dumneaei de a dezvolta relații comerciale și economice. Sînt sigur că în discuția cu Domnul Kozak ea a confirmat această dorință, care acum trebuie pusă în practică. O bună dovadă a pragmatismului relațiilor noastre a fost prevenirea crizei energetice din Moldova. Fiecare parte a dat dovadă de cele mai bune calități și înțelegere a interlocutorului. Ar trebui să continuăm în același spirit. În ceea ce privește planurile concrete, mult depinde de Chișinău, de disponibilitatea părții moldovenești pentru un parteneriat autentic, onest. Rusia poate fi din nou o sursă de modernizare și o creștere multiplă a eficienței economiei moldovenești. Acestea sînt mii de locuri de muncă și milioane de investiții. Dar noi, și aici vorbesc atît despre Rusia, cît și despre Moldova, trebuie să înțelegem clar scopul final.

Ce vreți să spuneți prin scopul final?

Vorbesc din nou despre protecția investițiilor. Despre facilitarea accesului investitorilor pe piața moldovenească. Despre mecanismele transparente și inteligibile ale parteneriatului public-privat. Despre depolitizarea economiei și renunțarea la abordări unilaterale și discriminatorii. Despre disponibilitatea Guvernului Republicii Moldova la toate nivelurile de a ajuta mediul de afaceri și de a nu sta deoparte sau, cu atît mai mult, de a nu pune bețe în roate. De exemplu, am fi foarte încurajați și recunoscători dacă Chișinăul, folosind legăturile sale strînse cu România, ar propune afacerilor rusești cîteva proiecte economice trilaterale. Cred că orice proiect economic cu participarea Moldovei, Rusiei și României ar fi cea mai evidentă dovadă a unei noi abordări civilizate din partea Chișinăului.

Există exemple de astfel de proiecte?

Există, dar este prematur să le dezvălui. Pot spune doar că ele ar aduce profit părții ruse și beneficii semnificative Moldovei și României.

Despre ce sînt gata să discute oamenii de afaceri ruși cu cei moldoveni?

Tot despre ce ar dori să discute partenerii noștri moldoveni. Nu există subiecte interzise. Am spus deja în cadrul reuniunilor la diferite niveluri că trebuie să căutăm noi domenii de cooperare reciproc avantajoasă. Există o situație paradoxală – businessul moldovenesc nu are pîrghii financiare, deoarece băncile se tem să investească în proiecte pe termen lung. Businessul rusesc este mereu acuzat că oricare dintre acțiunile sale sînt geopolitice și că este aproape o amenințare la adresa integrării europene a Republicii Moldova. Acest lucru se vedea chiar și din retorica defăimătoare din jurul negocierilor privind gazele naturale. Nimic din toate acestea nu a fost confirmat atunci, dar nimeni nu și-a cerut scuze. Este timpul să punem capăt acestei practici, care este în dezavantajul economiei moldovenești. Să dăm dovadă de bunăvoință și împreună vom dezvolta turismul, infrastructura, energetica, transporturile, industria IT, serviciile, vom grăbi procesul de urbanizare, vom extinde agricultura ecologică etc. Și spun acest lucru aproape la întîmplare, dar sînt multe alte domenii care nu au fost încă studiate și unde Moldova și Rusia ar putea depune eforturi comune.

Cînd va fi reluată activitatea comisiei interguvernamentale moldo-ruse de colaborare economică?

Așteptăm răspunsul părții moldovenești. Pe 17 noiembrie este programată o întîlnire a copreședinților. Din partea rusă, copreședinte este ministrul Agriculturii, Dmitri Patrușev. Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, este copreședintele Comisiei interguvernamentale din partea Republicii Moldova, iar mingea este acum pe terenul Chișinăului.

Ce împiedică acum dezvoltarea relațiilor? Ce fel de probleme, limitări, bariere există?

Nu voi obosi să repet că Moldova trebuie să lucreze asupra protejării investițiilor. Și să implice mai îndrăzneț businessul rusesc în proiecte multilaterale. Am dori, de asemenea, să înțelegem unde și cui să ne adresăm în caz de apariție a unor probleme artificiale, presiuni, diferențe în legislație. Poate că ar avea sens ca președintele dna Sandu să creeze o funcție de consilier în direcția sprijinirii investitorilor străini. Să creeze pe lîngă aparatul prim-ministrului Doamna Gavrilița funcția de ombudsman al afacerilor. Uneori pur și simplu nu știi cum în general interacționează în Moldova afacerile și guvernul. Ni s-a spus că contează legăturile de familie și chiar curatorii țărilor occidentale, dar eu sînt convins că acestea sînt gurile rele. Noi, oameni de afaceri din Rusia, vedem posibilitatea de a depăși 99% din barierele existente în cadrul unei discuții calme, aprofundate și argumentate.

Putem vorbi despre perspectivele comerțului liber între țările noastre, cum stau lucrurile cu schimbul de autorizații pentru transportul de mărfuri?

Ne apropiem de restabilirea zonei libere a CSI între piețele Moldovei și Rusiei. Aș dori ca Chișinăul, în procesul de integrare europeană, să nu neglijeze actele semnate anterior în spațiul CSI. Căci consultările și alte mijloace de comunicare între state nu împiedică această integrare, dar fac relațiile dintre state mult mai previzibile. În ceea ce privește transportul de mărfuri, mie personal îmi pare acest sistem de autorizații deja depășit. Este timpul să eliminăm factorul corupției de acolo și să liberalizăm acest domeniu, ținînd cont de interesele transportatorilor din ambele țări. Noi sîntem gata pentru discuții, așteptăm acordul Chișinăului.

Sînteți gata pentru mai multă liberalizare și anularea barierelor?

Întotdeauna sîntem gata. Dar acestea nu ar trebui să fie cedări unilaterale cu argumente ridicole precum că Rusia este mare și, de aceea, trebuie să rabde. Acestea ar trebui să fie măsuri reciproc avantajoase, bine gîndite. Cu mecanisme clare și transparente. Cu un sistem de rezolvare civilizată a problemelor controversate. De exemplu, extrem de semnificativă astăzi este dezvoltarea relațiilor dintre Marea Britanie și Europa continentală. Ieșirea din UE, distrugerea mecanismelor existente, înlocuirea lor cu soluții temporare în favoarea conjuncturii politice – și, ca urmare, conflict după conflict, acuzații după acuzații. Dacă noi vrem să eliminăm barierele, atunci să le eliminăm din ambele părți. Stabilind obligațiile fiecărei părți și efectuînd temele pentru acasă preliminare serioase.

Care este soarta proiectului de construire a hubului comercial-logistic (AgroHubMoldova)?

El se dezvoltă conform planului. Deși ne-am dori mai multă implicare a ministerului de profil din Republica Moldova. Huburile ar trebui să schimbe esența și structura exportului agroalimentar moldovenesc, să introducă în sfera agriculturii din Moldova factori uitați precum prognoza pe termen lung, abordarea științifică și studierea piețelor externe. De asemenea, sîntem convinși că acestea ne vor permite să extindem gama de produse fabricate în Rusia, care nu există astăzi pe piața moldovenească. De asemenea, ele sînt o contribuție foarte importantă la dezvoltarea relațiilor comerciale.

Vor exista noi investiții în economia moldovenească și, dacă da, în ce sectoare?

Sîntem gata să venim în orice sector al economiei moldovenești unde sîntem invitați și să studiem situația, să conturăm un parteneriat cu statul sau cu businessul moldovenesc. Nu există domenii interzise pentru noi, vă pot da asigurări. Dar există problema că multe sectoare ale economiei moldovenești au degradat sau degradează chiar acum - și nimeni nu trage un semnal de alarmă. Fiecare zi pierdută în această privință crește costul recuperării lor. Am discutat în detaliu cu actualul președinte și cu foștii oficiali guvernamentali unde și cum am putea investi. Aș spune chiar că ar fi logic ca noi să creăm o structură în Moldova care să se ocupe cu extinderea cooperării științifico-industriale, să studieze situația la fața locului, să facă legătura cu oamenii de afaceri atît din Moldova, cît și din Rusia, să implice în procesul de lucru autoritățile celor două state, să elaboreze documentația de proiect etc. Ar fi un ajutor important în muncă. Pot spune că sînt foarte încîntat să lucrez în Moldova. De asemenea, mă simt confortabil în republică. Eu am călătorit în întreaga lume și am vizitat multe locuri. Pot spune sincer că Moldova are un viitor. Dar trebuie să ne ocupăm de el în prezent. Constat că unele persoane din Moldova au încă prea mari iluzii cu privire la modul în care funcționează economia mondială, sistemul financiar și diviziunea globală a muncii.

Există planuri de extindere a livrărilor de vin, fructe și alte produse agricole? Care sînt perspectivele creării unor întreprinderi comune?

Odată cu deschiderea huburilor agricole, ne așteptăm la o creștere a exporturilor moldovenești. Putem spune că partea rusă a luat cunoștință cu partea economică a programului prezidențial al Maiei Sandu și aduce cea mai decisivă contribuție la implementarea acesteia. În ceea ce privește întreprinderile mixte, trebuie să parcurgem din nou legislația, precum și baza de resurse. Moldova are nevoie de mai multe instrumente financiare pentru ca întreprinderile comune să înceapă să funcționeze pe o "notă înaltă". Din partea noastră, acestea sînt investiții care necesită protecție suplimentară. Din partea Moldovei este nevoie de o listă pregătită de către Guvern a ramurilor în care Chișinăul vede perspective de creare a unor întreprinderi comune. Dar eu aș propune să ne gîndim și să discutăm și despre problemele unei cooperări științifice și umanitare. Într-o oarecare măsură, și acolo pot apărea "întreprinderi comune". Acolo unde se dezvoltă știința, cu siguranță se va dezvolta și economia.