O practică barbară a vînătorilor din Franța, oprită în justiție

Cea mai înaltă instanță de apel din Franța a decis că vînătoarea păsărilor cîntătoare cu capcane cu lipici este ilegală, afirmînd că o derogare care a permis această practică încalcă legislația europeană.

De generații, vînătorii, în special cei din sudul Franței, au prins păsări cîntătoare punînd pe bețe sau pe ramurile copacilor clei, în timp ce foloseau alte păsări prinse în cuști pentru a le atrage în capcană. Păsările sînt prinse pentru sport sau mîncare. Odată ce păsările sînt blocate în lipici, adesea sînt folosite ca „momeală” pentru a atrage alte păsări pe care vînătorii le împușcă.

Legislația europeană a interzis practica din 1979, despre care se arată că este crudă și un pericol pentru speciile amenințate. Franța a fost singura țară din UE care a dat o derogare de la interdicție, în baza unui decret din 1989 care permite practica barbară, atîta timp cît este „selectivă, controlată și în cantitate limitată”.

În martie, Curtea Europeană de Justiție a cerut Franței să scoată în afara legii vînătoarea cu lipici a păsărilor cîntătoare, despre care a spus că nu este selectivă și a încălcat normele Uniunii Europene. Curtea UE a decis că păsările capturate, chiar dacă sînt curățate și eliberate, pot suferi daune ireparabile. Acum, instanța franceză a anunțat că a anulat legislația care permitea vînătoarea cu lipici.

Vînătorii francezi ucid aproximativ 17 milioane de păsări pe an din 64 de specii, mai mult decît orice altă țară europeană. Dintre aceste specii de păsări, dintre care multe sînt migratoare, 20 se află pe lista roșie a speciilor pe cale de dispariție din Europa, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.

În 2019, vînătorii au avut permisiunea de a prinde în capcane cu lipici 42.500 de sturzi și meri, jumătate din cota din anul precedent. În 2020 nu a mai fost dată o derogare, în așteptarea deicizie Curții Europene de Justiție.

Vînătorii resping acuzațiile de cruzime, spunînd că păsările blocate sînt îndepărtate rapid și eliberate dacă nu sînt una dintre speciile pe care au voie să le prindă.

Două organizații de mediu au susținut cazul împotriva ministerului francez de mediu, spunînd că practica „barbară” constituie cruzime împotriva animalelor.