A devenit cunoscută existența unor negocieri secrete între Rusia, SUA și UE

Într-o declarație acordată Politico, un oficial UE a explicat că „este important să menținem canalele de comunicare cu interlocutorii relevanți pentru a evita neînțelegerile”.

Printre persoanele care au fugit din Nagorno-Karabah se află și o moldoveancă cu trei copii

Oficiali de rang înalt din Statele Unite și UE s-au întîlnit cu omologii lor ruși pentru negocieri secrete, în Turcia, cu scopul de a rezolva impasul privind Nagorno-Karabah, cu doar cîteva zile înainte ca Azerbaidjanul să lanseze o ofensivă militară luna trecută pentru a prelua teritoriul separatist de sub controlul etnicilor armeni. Întîlnirea neoficială marchează un contact rar – deși în cele din urmă nereușit – între Moscova și Occident cu privire la o chestiune majoră de securitate, după ce debutul războiului din Ucraina a dat peste cap diplomația obișnuită, transmite libertatea.

Un diplomat de rang înalt a declarat pentru Politico că întîlnirea a avut loc pe 17 septembrie la Istanbul și avea scopul de a convinge Azerbaidjanul să pună capăt blocadei sale de nouă luni asupra enclavei, care împiedica intrarea convoaielor de ajutor umanitar din Armenia.

Statele Unite au fost reprezentate de Louis Bono, consilierul principal al Washingtonului pentru negocierile din Caucaz, în timp ce UE l-a trimis pe Toivo Klaar, reprezentantul său pentru regiune. Între timp, Rusia l-a trimis pe Igor Khovaev, care este trimisul special al lui Putin pentru relațiile dintre Armenia și Azerbaidjan.

O astfel de interacțiune diplomatică la nivel înalt este rară, scrie Politico. În martie, secretarul american de stat Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-au aflat față în față în marja reuniunii G20 din India – dar Moscova a insistat că schimbul de informații a avut loc „în treacăt” și că nu au avut loc negocieri.

Într-o declarație acordată Politico, un oficial UE a explicat că „este important să menținem canalele de comunicare cu interlocutorii relevanți pentru a evita neînțelegerile”.

De asemenea, oficialul a observat că Toivo Klaar a încercat să mențină liniile deschise pe numeroase fronturi în „ultimii ani”, inclusiv în discuțiile cu Khovaev (emisarul lui Putin) și cu ministrul adjunct de externe rus Mihail Galuzin. Un purtător de cuvînt al Departamentului de Stat al SUA a refuzat să comenteze întîlnirea, spunînd doar că „nu comentăm discuțiile diplomatice private”.

Cu toate acestea, un oficial american familiarizat cu această chestiune a explicat sub acoperirea anonimatului că discuțiile au pornit de la ideea că Rusia deține încă influența în regiune. „Trebuie să putem lucra cu rușii în această privință, deoarece ei au influență asupra părților, mai ales că ne aflăm într-un moment precar în acest moment”, a declarat oficialul american.

Pe 19 septembrie, Azerbaidjanul a lansat o ofensivă fulger în Nagorno-Karabah, trimițînd tancuri și trupe în regiune sub acoperirea unui bombardament puternic de artilerie. Liderii armeni din Karabah au fost forțați să se predea după 24 de ore de lupte crîncene care au făcut sute de morți de ambele părți. Peste 100.000 de persoane și-au părăsit casele și au trecut granița în Armenia, temîndu-se pentru viața lor, potrivit autorităților de la Erevan.

Azerbaidjanul a insitat că are dreptul de a lua măsuri împotriva „formațiunilor armate ilegale” de pe teritoriul său recunoscut la nivel internațional și s-a angajat să îi „reintegreze” pe cei care au rămas în urmă.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a descris operațiunea militară ca fiind „devastatoare”, în timp ce Blinken s-a alăturat apelurilor adresate Azerbaidjanului „de a se abține de la noi ostilități în Nagorno-Karabah și de a oferi acces umanitar neîngrădit”.