Directorul și liderul sindical ai Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală au povestit despre condițiile în care lucrează angajaţii muzeului și despre problemele cu care se confruntă.
După cum a menţionat directorul muzeului, Petru Vicol, după implementarea Legii 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, unii muncitori au început să primească un salariu mai mare, în timp ce munca celorlalți este remunerată fără careva schimbări, transmite vocea.md
La rîndul său, președintele comisiei sindicale a muzeului Valentina Onofreescu a subliniat că, în prezent, condițiile de lucru în această instituție sînt mult mai bune decît acum cîțiva ani.
„Lucrăm în corpul administrativ al muzeului, unde, timp de opt ani, au avut loc lucrări de reparaţie capitală. Pentru munca în condiții periculoase, personalului i se plătește un supliment de 120 lei pe lună și se oferă, de asemenea, 11 zile suplimentare pentru concediul anual plătit. Un contract colectiv de munca funcționează în muzeu din anul 2009”, a spus liderul sindicatului.
Valentina Onofreescu nu a ezitat să abordeze o altă problemă: „Deoarece acoperișul clădirii este vechi și deteriorat, umezeala pătrunde în pereți prin crăpături, iar umiditatea ajunge pînă în semi-subsol, ceea ce afectează negativ sănătatea lucrătorilor. În timpul iernii, unii angajaţi lucrează în haine de exterior, deoarece temperatura în sălile muzeului este mult mai mică decît norma stabilită, deși clădirea este încălzită în timpul sezonului rece. Potrivit unor estimări, repararea acoperișului va costa 9 milioane de lei”.
Potrivit liderului sindical, din cei 150 de lucrători ai muzeului, 103 sînt membri ai sindicatelor. „Muzeograful, care a lucrat timp de cinci ani, primește acum 3200 de lei. Înainte de implementarea Legii nr. 270, salariul său era de 2.600 de lei. Cu toate acestea, mulți lucrători ai muzeului primesc un salariu avînd acelaşi cutantum ca şi pînă la punerea în aplicare a prezentei legi, în cele din urmă o persoană a depus o cerere de demisie. Muzeografii, șefii de secţii, restauratorii primesc mai mult, totuşi au o remunerație care nu le permite o viață decentă. Am fost în orașul românesc Oradea, unde șeful de secţie din muzeu primește 1.200 de euro pe lună. Salariul aceluiași șef de secţie în Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală este de numai 5.000 de lei. Reiese că salariul muzeografului din România este de cinci ori mai mare decît la noi”, a concluzionat Valentina cu amărăciune. Salariul muzeografului din România este de cinci ori mai mare decît în Moldova.
Președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Cultură, Nicolae Garaz, a remarcat că, după implementarea Legii nr. 270, poziția lucrătorilor din cultură s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură, dar ...
„Ceea ce am primit nu corespunde cerințelor noastre în ceea ce privește remunerarea. În același timp, s-a reuşit majorarea salariului ca urmare a reducerilor de personal, inclusiv în muzee. Salarizarea serviciilor tehnice ale muzeelor a crescut pur simbolic. În ceea ce privește condițiile de muncă, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei sînt foarte bune, în timp ce la Muzeul Național de Etnografie și Istoria Naturală acestea lasă mult de dorit. Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monika Babuc, este la curent cu problemele existente în aceste instituții culturale. Sperăm că, după aprobarea noului Guvern, situația se va îmbunătăți în acest domeniu. Noi, sindicatele, la rîndul nostru, vom continua dialogul pentru a ajunge la o soluție a problemelor existente”.
Adăuga comentariu