Riscurile Legii privind securitatea informațiilor: opiniile autorilor și experților

Proiectul de lege privind asigurarea securității spațiului informațional și combaterea dezinformării, adoptat de majoritatea parlamentară în prima lectură, a provocat discuții aprinse atît în rîndul politicienilor, cît și a experților.

Autorii pachetului de amendamente vorbesc despre intenția de a proteja cetățenii de conținutul informațional ilegal. Inițiativa legislativă conferă serviciilor speciale dreptul de a bloca site-urile care distribuie informații false fără a aștepta o hotărîre judecătorească. Documentul prevede amenzi mari pentru resursele media și informaționale, pînă la suspendarea activității și retragerea licenței.

Proiectul de lege a provocat critici pe scară largă din partea experților care consideră că este important de revizuit majoritatea amendamentelor, astfel încît acestea să corespundă cerințelor și standardelor internaționale. Comentatorii sînt de părerea că modificările legislative propuse vor avea un impact negativ asupra libertății de exprimare în mass-media și pe Internet și pot contribui, de asemenea, la răspîndirea cenzurii.

Care este poziția deputaților?

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege, care a fost elaborat de un grup de deputați din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Acesta presupune introducerea unor modificări în mai multe legi – privind Serviciul de Informații și Securitate (SIS), libertatea de exprimare, comunicațiile electronice, precum și în Codul Penal, Codul Contravențional, Codul serviciilor media audiovizuale. În plus, se propune editarea Legii privind regimurile stărilor de urgență, asediu și a legii marțiale.

După cum a menționat unul dintre autorii proiectului de lege, deputatul Virgil Pîslariuc, în cadrul unui briefing de presă, răspîndirea dezinformării este una dintre cele mai mari probleme pentru securitatea informațiilor din țară, care a devenit deosebit de acută după izbucnirea acțiunilor militare pe teritoriul Ucrainei. "Au apărut o mulțime de informații false, manipulative, menite să provoace panică, haos, instabilitate socială și politică, să submineze încrederea în instituțiile statului", a spus Pîslariuc.

Potrivit acestuia, "intervenția la nivel legislativ este necesară, deoarece securitatea informațiilor este un element cheie al securității statului, iar legislația actuală nu oferă instituțiilor statului instrumentele necesare pentru a proteja cetățenii". "Prin noua lege vom oferi autorităților competente împuterniciri necesare. Nu călcăm în picioare libertățile fundamentale și nu abrogăm nicio prevedere a Constituției. Dimpotrivă, susținem că statul trebuie să aibă posibilitatea de a lupta împotriva informațiilor false în aceste vremuri grele", a explicat parlamentarul.

Deputatul PAS, Vitalie Jacot spune că scopul legii este de a crea un cadru legal pentru a transmite în mod corespunzător informația cetățenilor, care ar trebui să fie onestă și cuprinzătoare, dar nu unilaterală. ”Încercăm să creăm un instrument în mîinile anumitor autorități care să le permită să oprească încercările de propagandă, încercările de minciună, încercările de distorsionare a informațiilor și, în consecință, să protejeze cîmpul informațional de pericole. Pentru că suntem conștienți că propaganda afectează și securitatea națională. Noi creăm un mecanism legal pe care serviciile speciale îl vor putea folosi în raport cu cei care încalcă legea", menționează deputatul.

Președintele Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolăescu-Onofrei, consideră că modificările la Legea cu privire la Serviciul de Informații și Securitate vor preciza atribuțiile instituției cu privire la acțiunile sale "nu numai de a interzice răspîndirea dezinformării, ci și de a dezvălui, preveni și contracara răspîndirea informațiilor incorecte".

Potrivit acesteia, în legislație este introdusă o nouă terminologie – "spațiu informațional media", "spațiul public informațional", "informațiile false care afectează securitatea informațiilor", "dezinformarea" etc. De asemenea, sînt prevăzute și împuterniciri suplimentare pentru perioada stării de urgență sau legii marțiale. De exemplu, Comisia pentru Situații Excepționale va putea opri difuzarea programelor TV și radio dacă le consideră periculoase pentru spațiul public informațional.

În același timp, se aplică sancțiuni semnificative pentru distribuirea informațiilor false la radio și televiziune – pînă la 100 de mii de lei. Consiliul Audiovizualului va putea trage la răspundere și aplica amenzi pentru dezinformare, pînă la privarea de dreptul de a difuza publicitate, suspendarea temporară a activității sau retragerea licenței de difuzare.

Opoziția parlamentară și-a anunțat intenția de a contesta la Curtea Constituțională Legea privind securitatea spațiului informațional, dacă aceasta va fi adoptată în lectură finală în forma sa actuală. "Acest lucru contravine nu doar normelor naționale și Constituției Republicii Moldova, dar și principiilor statului de drept, recomandărilor Comisiei de la Veneția. Acest lucru contravine tuturor normelor care au fost construite în Republica Moldova datorită parteneriatului pe care îl avem în spațiul european", a declarat în acest sens deputatul PSRM, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea. Potrivit lui, legea propusă este neclară, plină de subiectivitate, creează premise pentru închiderea unor mass-media incomode și amenință libertatea de exprimare.

Ce împuterniciri va primi SIS?

Modificările prevăd extinderea competențelor serviciilor speciale moldovenești, a căror arie de responsabilitate include monitorizarea constantă a spațiului informațional. Legea, în special, prevede că SIS va primi noi responsabilități pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem de măsuri care decurg din conceptul de Securitate informațională a Moldovei. Acestea vizează identificarea, prevenirea și combaterea acțiunilor care prezintă riscuri pentru securitatea informațiilor, cum ar fi dezinformarea, manipularea și răspîndirea conținutului fals.

SIS va avea dreptul, în limitele competențelor sale, să trimită instrucțiuni obligatorii autorităților, instituțiilor statului, persoanelor juridice, precum și cetățenilor privind eliminarea cauzelor și condițiilor care contribuie la apariția amenințărilor la adresa sistemului național de securitate, inclusiv în domeniul informațional.

Furnizorii de conținut online și servicii de găzduire web pe teritoriul Republicii Moldova vor fi obligați să șteargă datele care se încadrează în categoria dezinformare sau să blocheze accesul la resursele web conform instrucțiunilor SIS. Proiectul de lege prevede executarea imediată a instrucțiunilor serviciilor speciale cu informarea publicului.

Controlul judiciar nu este obligatoriu, dar este posibil în etapele ulterioare – la inițiativa persoanelor interesate care doresc să conteste decizia deja executată. Potrivit proiectului de lege, ordinul SIS cu lista de surse de conținut online care contribuie la răspîndirea informațiilor care afectează securitatea informațiilor, poate fi atacat în instanță. Această acțiune nu suspendă executarea instrucțiunilor de către furnizorii de servicii de rețea și de comunicații electronice.

Se preconizează acordarea de noi competențe Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, care va putea monitoriza respectarea ordinelor SIS și va interveni în activitatea furnizorilor în cazul răspîndirii conținutului nedorit. "Acest lucru este valabil mai ales pentru site-urile deținute de persoane fizice sau juridice care postează informații, dar nu sînt responsabile pentru conținut", spune Liliana Nicolăescu-Onofrei.

Care este opinia experților?

Mulți reprezentanți ai comunității de experți își exprimă nedumerirea față de faptul că deputații au încercat să combine lucruri complet diferite într-un singur proiect. În același timp, probabil cele mai multe întrebări ridică împuternicirile extrem de largi privind supravegherea mass-media și a Internetului, pe care autoritățile doresc să le acorde Serviciului de Informații și Securitate.

Andrei Luțenco de la Centrul pentru Politici și Reforme atrage atenția asupra faptului că mecanismul de acordare a împuternicirilor extinse serviciilor speciale în lupta împotriva dezinformării a fost testat de fapt în mai multe perioade ale stării de urgență în 2020-2022. "Acest lucru a arătat că SIS nu are o metodologie clară care să explice ce surse de informații pot fi considerate suspecte și periculoase", spune expertul.

El menționează că reprezentanții instituției fac referire doar la deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale și la documentele destinate consumatorilor, dar nu furnizorilor de servicii mass-media. Dacă vreuna din instituțiile statului primește autoritatea de a restricționa libertatea de exprimare, atunci "este necesar de oferit o explicație clară în baza căror criterii sînt luate astfel de decizii". Potrivit lui Luțenco,"astfel de acte ar trebui să aibă un caracter consultativ, iar decizia finală trebui luată de către instanțele de judecată".

Victor Munteanu, directorul Departamentului Justiție al Fundației Soros în Moldova, are o mulțime de întrebări cu privire la ideea acordării competențelor serviciilor speciale în domeniul libertății de exprimare. "Cîți experți în domeniul libertății de exprimare există acum în SIS?! Problema găsirii unui echilibru între libertatea de opinie și menținerea securității naționale este uriașă, multe minți din justiție au luptat pentru acest lucru. Și dacă există oameni acum în SIS care pot determina rapid unde este negru și unde este alb și vor da instrucțiuni corespunzătoare, atunci eu vreau să-i văd", a spus expertul.

El a criticat, de asemenea, propunerea de a oferi serviciilor speciale posibilitatea de a da instrucțiuni privind blocarea surselor pe care SIS le va considera dezinformare și alt conținut ilegal. În același timp, instituția va acționa fără sancțiuni judiciare. Munteanu menționează că proiectul nu prevede mecanisme privind responsabilitatea SIS în cazurile în care va fi blocată din greșeală o sursă neimplicată în distribuirea conținutului ilegal.

Asociația ”Comunitatea Internet” atrage atenția asupra lipsei unor reguli clare și a motivelor pentru blocarea site-urilor, ceea ce creează riscuri mari. Potrivit experților, instituțiile europene recomandă autorităților naționale să se abțină inutil de la blocarea și filtrarea resurselor de Internet. Această abordare este considerată o modalitate dubioasă și ineficientă de luptă împotriva conținutului informațional ilegal.

"Avînd în vedere incertitudinea caracteristicilor conținutului ilegal din rețea, blocarea resurselor web poate duce la încălcarea articolului 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Unele formulări propuse în proiectul de lege nu sînt suficient de exacte și creează premise pentru o dublă interpretare, care, la punerea în practică a legii, poate contribui la abuz, cenzură și încălcare a drepturilor omului", spune președintele asociației, Alexei Marciuc.

El subliniază că, potrivit regulii generale, restricționarea accesului la conținut la cererea statului trebuie să corespundă unor criterii stricte. Potrivit acestuia, restricțiile legate de blocare trebuie să corespundă punctului doi al articolului 10 din Convenția Europeană. "În același timp, trebuie stabilite proceduri transparente și oferite garanții corespunzătoare. În special, restricția ar trebui să fie necesară și proporțională, utilizatorii trebuie să primească informații cu privire la motivele restricției. Aceste garanții trebuie să includă și posibilitatea despăgubirii judiciare", notează Marciuc.

Experții sînt de părerea că abordarea privind luarea deciziei de introducere a restricțiilor în sfera informațiilor ar trebui revizuită. "Acordarea unor astfel de competențe SIS în condițiile actuale este pur și simplu inacceptabilă. Trebuie elaborat un sistem de contragreutăți, astfel încît un funcționar din securitatea de stat să nu poată lua astfel de decizii la discreția sa", spune Valeriu Pașa de la organizația WatchDog.

"Prezumția vinovăției" pentru site-urile web

O altă problemă controversată este introducerea afișării obligatorii de către site-uri a tuturor informațiilor privind înregistrarea și datele de contact a proprietarilor platformei de informații. Resursele online care nu vor avea grijă să plaseze la timp acest pachet de date riscă să fie blocate pînă la eliminarea încălcării. În același timp, experții consideră că nu există nimic ilegal în ceea ce privește anonimatul site-ului, această practică este folosită și în țările europene, deși este mai mult o excepție decît o regulă. Andrei Lucenco consideră că această restricție înseamnă introducerea "prezumției vinovăției", atunci cînd publicarea oricăror informații anonime este scoasă în afara legii.

Inițiatorii proiectului de lege au o opinie diferită. După cum a menționat unul dintre autorii documentului, deputatul PAS, Victor Spînu, situația privind dezinformarea în spațiul informațional s-a înrăutățit după izbucnirea acțiunilor militare pe teritoriul Ucrainei. "Există măcar un portal în care să poți avea încredere și care nu își publică datele de contact? Dimpotrivă, mass-media sînt interesate ca cititorii să le poată contacta și să ofere mai multe informații. Cititorii au, de asemenea, dreptul la remarcă dacă informația îi privește personal. Norma propusă ne va permite să nu mai luptăm cu morile de vînt și să facem spațiul nostru online mai civilizat. Iar site-urile vor putea fi foarte ușor și simplu de deblocat – va fi destul dacă veți posta informațiile necesare", spune deputatul.

Expertul WatchDog, Valeriu Pașa, propune împărțirea proiectului de lege privind securitatea informației în două documente separate, deoarece asupra mai multor amendamente mai trebuie de lucrat. Potrivit acestuia, amendamentele la legile privind SIS, libertatea de exprimare și multe altele necesită o discuție mai îndelungată și mai detaliată, de aceea ele trebuie introduse într-un proiect de lege separat. El susține ideea creșterii eficacității luptei împotriva dezinformării, însă, potrivit acestuia, pentru aceasta este necesar de îmbunătățit semnificativ conținutul amendamentelor.

"Proiectul de lege în forma sa actuală este ceva absolut nou la nivelul legislației europene. Nu există astfel de exemple care să funcționeze deja în domeniul legislativ al statelor membre ale UE. Mă refer la mecanismele, procedurile, conceptele folosite", spune Pașa. El consideră că mai trebuie de lucrat asupra aspectelor funcționale, deoarece simpla blocare a site-urilor nu va contribui prea mult la prevenirea răspîndirii dezinformării. În acest context, este necesar de lucrat asupra mecanismelor, inclusiv a interacțiunii cu administratorii rețelelor sociale, astfel încît prevederile legii să poată fi puse în practică.

Potrivit lui Alexei Marciuc, proiectul de lege ilustrează clar lipsa unei politici de stat unificate în domeniul reglementării mediului online. "Referindu-se la amenințările securității, guvernarea din Moldova încearcă să extindă supravegherea de stat a spațiului online și să-și consolideze influența asupra Internetului, punînd în pericol libertatea de exprimare și alte drepturi fundamentale. Cu toate acestea, situația legată de provocările securității din regiune se va schimba, iar reglementarea legală va rămîne. După cum putem vedea, legea conține puține verificări și echilibre care împiedică autoritățile să ia o poziție mai dură cu privire la controlul conținutului de pe Internet", menționează expertul.

În Parlament au fost audiate opiniile experților, spune Liliana Nicolăescu-Onofrei, unul dintre autorii proiectului de lege, membru PAS și președinte al Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Potrivit ei, "și deputații partidului de guvernămînt își doresc ca în versiunea finală a legii să rămînă doar cele mai bune și de încredere mecanisme de combatere a dezinformării și de protecție a spațiului informațional". Deputatul spune că toate propunerile vor fi analizate, astfel încît legea să nu producă un efect contrar celor intenționate de autori.

Victor Surujiu