TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

MAI multeminimizează

“Regina-i prinsă în colț”. Va merge oare Sandu la acutizare?

Fantoma dualității puterii de stat planează deasupra Moldovei . Aproape ca pe timpul confruntării “președintele Lucinschi vs parlamentul”.

Comentatorii politici nu au dubii: acutizarea va avea loc. Dar care va fi scenariul ei depinde de decizia Curții Constituționale. Majoritatea juriștilor înclină să creadă că, dacă e să urmăm strict prevederile Constituției, judecătorii CC trebuie să anuleze decretul președintei despre desemnarea repetată a Nataliei Gavriliță la funcția de premier. De altfel, pot exista nuanțe. Curtea Constituțională din Moldova a demonstrat în mod repetat minuni de echilibristică politico-juridică.

Natalia vs Mariana

Republica Moldova are doi candidați la funcția de premier: candidata președintei Natalia Gavriliță și candidata majorității parlamentare Mariana Durleșteanu. Ambele – profesioniste în economie și finanțe, și ambele ar putea deveni bune prim-ministre, dacă nu ar fi ostatecele situației politice.

Natalia Gavriliță a absolvit facultatea de drept a Universității de stat din Moldova și Institutul de administrare publică în numele lui John F. Kennedy (una dintre facultățile Universității Harvard). A fost consultant în oficiul vicepreședintelui Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală (Washington) și în Comisia europeană – în cadrul Direcției generale afaceri economice și financiare (Bruxelles).


În a. 2007 a revenit în Moldova, unde a activat ca șef de direcție la ministerul economiei , apoi în aparatul guvernului. Între anii 2009-2013 a activat la Oxford Policy Management – companie internațională de consulting din Marea Britanie, care se ocupă de problemele dezvoltării țărilor cu nivel mic și mediu de venituri. A fost secretar de stat la ministerul educației, director general al Fondului global de investiții (GIF) din Londra, ministru al finanțelor în guvernul Sandu.

Fostul vicepremier Alexandr Muravschii crede că aceasta este “unica figură din anturajul președintei, care posedă calitățile necesare pentru a ocupa această funcție, chiar și în ciuda experienței insuficiente în activitatea de administrare publică”. Chiar și ex-președintele Igor Dodon a menționat profesionalismul ei, amintindu-și de activitatea Nataliei Gavriliță (pe atunci Natalia Catrinescu) la ministerul economiei în guvernele Tarlev și Greceanîi.

Drept că regele, știut lucru, este interpretat de suită. Iar “suita” (echipa guvernamentală) a Nataliei Gavriliță nu este cea mai impresionantă. Dar asta, cel mai probabil, vorbește despre deficitul de cadre în anturajul președintei Sandu. După dezbaterile parlamentare, A.Muravschii a scris pe rețelele sociale: “și candidatul, și prima linie a ostașilor în persoana lui Sergiu Litvinenco (candidat la funcția de ministru al justiției – n.r.], Andrei Spînu [candidat la funcția de ministru al economiei și infrastructurii – n.r.] și Mihai Popșoi [candidat la funcția de ministru al afacerilor externe și integrare europeană – n.r.] au arătat că principala lor armă este demagogia populistă, și nu pregătirea profesională, bazată pe cunoașterea situației reale din țară. Desigur, parțial se poate da vina pe dorința de a-și da importanță și a acutiza relațiile, pentru a garanta voturile “împotrivă”. Dar problema e că această abordare se baza pe o pregătire profesională foarte slabă”.

Mariana Durleșteanu este un profesionist la pătrat. Specialiștii își amintesc cum în a.1999, fiind la ministerul de finanțe, ea a muncit activ în echipa de negociatori care a efectuat o operație strălucită de reducere a datoriei externe a țării prin răscumpărarea obligațiunilor “Газпром” –ului în sumă de 120 mln. dolari cu doar 35 mln. După care a condus operația de răscumpărare a euro-bondurilor plasate în RM, cu o reducere mare, și astfel a salvat Moldova de default.

Apoi Durleșteanu a fost ambasadoarea RM în Marea Britanie și prin cumul – în Irlanda, ministru al finanțelor în guvernul Greceanîi, bancher superior la Banca europeană de reconstrucție și dezvoltare pentru Moldova, Belarus, Balcanii Occidentali și Turcia. Iar în a. 2012 a devenit director financiar al companiei române Rompetrol. Către acest timp, 75% din acțiunile Rompetrol le cumpărase cu 2,7 mlrd. dolari compania kazahă de petrol și gaze “KazMunaiGaz”. Anume ea a invitat specialista cu reputație bună din Moldova într-o funcție-cheie în achiziția sa românească. În scurt timp KMG International (anterior cunoscută ca Rompetrol) a devenit un activ foarte profitabil. Dacă contorm totalurilor a. 2012 compania arătase pierderi de peste 200 mln.dolari, apoi în a.2017 profitul net al ei a fost de peste 80 mln. În rezultat, din a.2017 versiunea românească a revistei Forbes de mai multe ori a inclus-o pe Mariana Durleșteanu în “Top-50 cele mai influente femei din România ”.

Deci, avem candidaturi demne pentru funcția de premier , însă pentru cine va vota parlamentul peste două săptămîni?

Cum Maia Sandu a ieșit “dincolo de domeniul constituțional ”

Că Maia Sandu nu se va sinchisi să desemneze repetat candidatura Nataliei Gavriliță era clar din start. Deși dintr-o parte, desigur, situația arată absurd: șefa statului desemnează un candidat la funcția de premier, pentru ca parlamentul să-l respingă de două ori. Mai mult – deputații PAS nu votează pentru propriul vicepreședinte. De altfel, Natalia Gavriliță știa ce riscă, la acceptarea rolului de “acar de la Harvard” .

Joia trecută candidata pentru “ a asigura dizolvarea parlamentului ” și-a jucat aproape perfect rolul, și a făcut totul pentru ca deputații să-i respingă candidatura. “În fața mea în această sală este ceea ce demult nu mai reprezintă oamenii ”, “V-ați trădat alegătorii, ați trecut de trei ori dintr-un partid în altul pentru a vă păstra la treuca puterii ”, “Actuala componență a parlamentului, apărută din concubinajul lui Plahotniuc și Dodon, a bătut orice record al degradării democratice ”, “Trebuie să învățați cum se adoptă legile, pentru ca ele să corespundă Constituției, și după asta să-mi puneți întrebări ”, - iată doar unele din afirmațiile sale din acea zi de la tribuna centrală a parlamentului.

Iar în timp ce în sala de ședințe fiecare dintre participanții show-ului numit “Dezbateri privind numirea noului cabinet de miniștri” își interpreta rolul (socialiștii o provocau pe candidată, iar Gavrilița ca răspuns critica ”deputații corupți” și guvernul Chicu, elogiind rolul său mesianic de curățare), în scenariul politic a fost introdusă o nouă intrigă. Venit în legislativ, Igor Dodon a declarat jurnaliștilor, că Partidul socialiștilor creează o majoritatea parlamentară situativă din minim 51 de deputați și o înaintează la funcția de premier pe Mariana Durleșteanu, fostă ambasadoare în Marea Britanie și fostă ministră a finanțelor.

“Este o majoritate tehnică pentru a salva țara. În ea pot intra toți deputații responsabili, inclusiv reprezentanții PAS ”, - a declarat liderul socialiștilor și a adăugat că de alegeri anticipate este nevoie, dar pentru aceasta în țară trebuie să existe “un guvern de tranziție”.

Pentru candidatura Marianei Durleșteanu au semnat i 54 de parlamentari – deputații PSRM, ai partidului “Șor”, ai grupului “Pentru Moldova”, deputatul independent A.Oleinic. În paralel, și PPDA și-a înaintat candidatul la funcția de premier. Este vorba despre liderul formațiunii Andrei Năstase. Astfel, către începutul consultărilor politice dintre președintă și fracțiunile parlamentare erau deja trei presupuși candidați. Însă Maia Sandu a decis să nu se abată de la planul inițial “Guvernul Gavriliță este respins de două ori - dizolvarea parlamentului – stabilirea datei alegerilor anticipate ” și a semnat decretul privind desemnarea repetată a Nataliai Gavriliță la funcția de prim-ministră.

Refuzul de a desemna candidatura majorității parlamentare , chiar dacă Constituția și deciziile CC o obligă să o facă, Maia Sandu l-a explicat foarte original : “În lista celor care au semnat propunerea am văzut nume ale persoanelor, în privința cărora există îndoieli că și-au exprimat liber opinia. Există acolo și din cei implicați în furtul miliardului, și cei care de mai multe ori au schimbat partidul , fracțiunile și grupurile parlamentare ”.

După aceste noutăți din administrația președintei pe rețelele sociale s-a dezfășurat o discuție aprinsă despre încă un paradox în politica mooldovenească: cum e mai bine să procedăm: conform legii, sau cinstit? Unii comentatori insistau că doar Sandu și PAS își îndeplinesc angajamentele asumate în fața alegătorilor. Și dacă președinta încalcă nițel Constituția, nu-i nimic strașnic. Principalul e să ne debarasăm de acest “parlament corupt”. Alții spuneau, că substituirea legii cu “noțiuni” – este o formă a corupției, iar Maia Sandu în campanie, precum se știe, s-a autoproclamat “principalul luptător împotriva corupției ”. Alții întrebau, în acest caz, cu ce este mai bună Maia cea “onestă și incoruptibilă” ca Vladimir Plahotniuc, care de dragul anumitor scopuri la fel îndoia Constituția la bunul său plac. Al patrulea grup scria: cum poți cere de la alții respectarea legilor, dacă tu însuți le încalci – Maia Sandu a vorbit așa de mult despre uzurparea puterii și statul capturat, dar își începe mandatul prezidențial la fel.

Ce va decide Curtea Constituțională?

Acum Curtea Constituțională trebuie să identifice cine dintre candidați – cel al președintei sau cel al majorității parlamentare situative – este mai legal.

În principiu, CC s-a expus pe marginea acestei chestiuni de mai multe ori. Spre exemplu, la finele a.2015. Pe atunci la postul de prim-ministru pretindea Vladimir Plahotniuc, iar președintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe ex-premierul Ion Sturza.

La 29 decembrie, 2015 Curtea Constituțională a decis: dacă în parlament nu este formată o majoritatea absolută, după consultările cu fracțiunile parlamentare președintele trebuie să desemneze candidatura la funcția de prim-ministru, indiferent dacă fracțiunilor le place sau nu persoana desemnată. Dar dacă majoritatea parlamentară absolută a fost formată, președintele este obligat să desemneze candidatura propusă de această majoritate. Asta în timp ce majoritatea parlamentară nu este doar declarată, dar și perfectată documental, cu indicarea numelor tuturor deputaților, a disponibilității lor de a susține candidatura concretă la funcția de prim-ministru și avizarea oficială a președintelui Republicii Moldova.

Un verdict mai proaspăt al CC este datat cu 6 august, 2020. Adică, aparține deja noii componențe a Curții Constituționale. Se știe, că atunci Platforma DA promova ideea destituirii guvernului Chicu și numirii guvernului Andrei Năstase, dar președintele Igor Dodon nu dorea să desemneze această candidatură. Drept că Platforma DA așa și nu a reușit să adune în parlament numărul necesar de voturi pentru a forma guvernul Năstase, dar a fost o adresare la CC și decizia nr. 23 din 6.08.2020 a Curții.

Conform acestui document, puterea discreționară (adică posibilitatea de a acționa la propria discreție ) a președintelui la desemnarea candidaturii la funcția de prim - ministru este limitată. Și dacă în legislativ este formată “o majoritate parlamentară absolută formalizată”, președintele este obligat să desemneze candidatura propusă de această majoritate. Dacă o așa majoritate nu există, șeful statului consultă fracțiunile parlamentare și desemnează candidatura la discreția sa, chiar dacă fracțiunile parlamentare nu-s de acord cu propunerea sa.

În caz că președintele refuză să înainteze la funcția de premier candidatura propusă de majoritatea parlamentară formalizată, situația se rezolvă conform art.89 din Constituție, care prevede înlăturarea din funcție și demiterea președintelui Republicii Moldova ”, - susține verdictul emis de Curtea Constituțională la 6 august, 2020 .

Practic, toți ex-președinții CC și experții în drept constituțional, care au comentat în presă situația creată în jurul înaintării candidaților la funcția de prim-ministru , au declarat că prin refuzul său de a desemna candidatura majorității parlamentare Maia Sandu a încălcat Constituția, și să CC trebuie să anuleze decretul ei de desemnare repetată a Nataliei Gavriliță.

Ex-președintele CC Victor Pușcaș a susținut că în două luni de mandat președinta Maia Sandu a încălcat cel puțin paisprezece articole din Constituție. Art. 60, 66, 68, 71, 74, 96 și 98 – înaintînd candidatura Nataliei Gavriliță și îndemnînd ca ea să nu fie votată. Art. 60 din Constituție și decizia CC din 6 august, 2020 la înaintarea repetată a candidaturii N.Gavriliță. Prin faptul că a pus presiuni pe parlament, ca el să nu voteze guvernul cu anunțarea ulterioară a alegerilor parlamentare anticipate de dragul îndeplinirii propriei promisiuni electorale președinta, în opinia lui V.Pușcaș a încălcat art. 2, 6, 7, 60, 64 și 85 din Constituție. Iar faptul că a avut întrevederi secrete cu unii judecători și că a ignorat Consiliul suprem al magistraturii s-a soldat cu încălcarea art. 6, 116 și 122din Legea Supremă.

Victor Catană, expert în drept constituțional, a menționat în comentariul său că formularea CC în problema desemnării candidatului la funcția de prim-ministru “este exactă și nu admite careva încurcături sau excepții ”, și că neîndeplinirea de către președintă a deciziilor CC la desemnarea candidaturii este “o încălcare a Constituției cu toate consecințele ce urmează ”.

“Guvernul reprezintă exprimarea voinței parlamentului, iar rolul președintelui este să identifice, în rezultatul consultărilor, persoana care reprezintă această voință, nimic mai mult. Președintele nu are un rol deosebit în această procedură, el trebuie să execute voința majorității parlamentare ”, - crede Catană.

Juristul Teodor Cîrnaț a spus în fața presei, că CC trebuie să anuleze decretul prezidențial privind desemnarea repetată a Nataliei Gavriliță, deoarece Maia Sandu nu avea dreptul să respingă candidatura majorității parlamentare. Prin acțiunile sale ea a încălcat Constituția și jurămîntul depus în fața cetățenilor la 24 decembrie,2020.

Iar ex-președintele CC Dumitru Pulbere a amintit, că în raport cu șeful statului poate fi pornită procedura de destituire, dacă el încalcă Constituția, inclusiv la desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.

De altfel, Maia Sandu și adepții ei au încredere în faptul că verdictul final al Curții Constituționale va fi totuși în favoarea ei. Totul depinde de aceea, cum vor trata judecătorii CC noțiunea de “majoritate parlamentară absolută formalizată”. E suficientă pentru aceasta a.n. “coaliție tehnică” și 54 de semnături ale deputaților sub documentul de înaintare a Marianei Durleșteanu la funcția de prim-ministru, sau 54 de parlamentari trebuiau inițial să-și perfecteze ”oficial” relațiile. Adică, înainte de a semna documentul de înaintare a candidatei, ei trebuia să semneze un acord politic privind crearea coaliției. În decizia CC din a. 2015, spre exemplu, se spune că este suficient documentul de înaintare a candidatului cu indicarea numelor deputaților, a disponibilității lor de a susține o anumită candidatură la funcția de prim-ministru și avizarea oficială a președintelui Republicii Moldova.

Cum va procedaregina”?

“Regina-i prinsă în colț ”, - așa a reacționat Pavel Filip, președintele PDM, pe rețelele sociale după publicarea informației despre aceea că socialiștii au înaintat candidatura Marianei Durleșteanu.

Cum va acționa “regina”, dar și alți jucători politici, depinde de decizia Curții Constituționale. Dacă CC va decide că Maia Sandu și-a depășit atribuțiile și a încălcat Constituția, și va anula decretul privind înaintarea repetată a Nataliei Gavriliță, președinta ar putea acționa prin două metode. Metoda nr.1 – să se supună deciziei CC și să semneze decretul de desemnare a candidaturii majorității parlamentare.

Dar e puțin probabil că o atare supunere legii din partea președintei va fi pe placul adepților săi și a fostului ei partid. Opoziția parlamentară pe bună dreptate este îngrijorată de faptul , că dacă guvernul Durleșteanu va fi aprobat, despre alegerile parlamentare anticipate în acest an putem uita. Cu acest scenariu, actualul parlament poate funcționa întregul mandat, adică – pînă în a. 2023.

Metoda nr. 2 – Maia Sandu nu se supune deciziei Curții Constituționale și “merge pînă în pînzele albe”. Politologul Vitalii Andrievschii crede că în acest caz ea se poate adresa direct poporului. În adresarea sa ea poate declara, că în campania prezidențială ea a promis să obțină alegeri anticipate în parlament, dar actualul corp parlamentar în persoana socialiștilor, a transfugilor din alte partide și a celor implicați în furtul miliardului nu-i permit să dizolve parlamentul. În rezultat, cu sloganul “Eu nu pot încălca promisiunea pe care v-am făcut-o ”, “Eu nu mă voi lăsa condusă de această majoritate criminală ”, “Dacă va fi nevoie, accept procedura destituirii ”, Maia Sandu va cere ca poporul să ia decizia finală pe marginea acestei chestiuni.

În principiu, conform art.88 din Constituție, președintele Republicii Moldova poate cere ca poporul să-și exprime prin referendum voința pe marginea unor chestiuni de importanță națională. Drept că în conformitate cu art. 66 din Constituție, numirea referendumului ține de competența parlamentului. Dacă acesta va respinge inițiativa președintelui de a desfășura un referendum privind dizolvarea parlamentului, asta îi va aduce un plus de puncte Maiei Sandu și va amplifica spiritul protestatar

Dar însăși organizarea referendumului/dizolvării parlamentului în cazul reușitei plebiscitului/alegerilor anticipate cere un timp îndelungat, iar Maia Sandu vrea ca astea să se producă aici și acum, în caz contrar efortul nu are sens. În plus, conform unor decizii CC, doar referendumurile constituționale și cele legislative au putere juridică obligatorie. Rezultatele referendumurilor consultative, da cel privind dizolvarea parlamentului va fi anume consultativ, nu-s obligatorii pentru îndeplinire. Conform art. 143 don Codul electoral, în urma unor asemenea referendumuri “autoritățile publice competente iau deciziile finale”. De competența căror autorități publice ține luarea unor asemenea decizii, documentul nu descifrează.

Juristul Teodor Cîrnaț crede că dacă, în cazul unei decizii CC nefavorabile ei, Maia Sandu va insista pe poziția sa, există riscul de alunecare într-o criză politică și constituțională de durată, ceea ce va însemna că guvernul nu va putea fi numit timp de 3-5 luni. De facto, în țară se va instaura dualitatea puterii, aproape ca pe timpul confruntării “președintele Lucinschi vs parlamentul”.

Mai mult, teoretic președinta va risca destituirea din funcție. Conform deciziei CC din 6.08.2020, “ în caz că președintele refuză să înainteze la funcția de premier candidatura propusă de majoritatea parlamentară formalizată, situația se rezolvă conform art.89 din Constituție, care prevede înlăturarea din funcție și demiterea președintelui Republicii Moldova ”.

Dar e puțin probabil ca oponenții politic ai Maiei Sandu să meargă la acest pas. Măcar și pentru faptul, că în conformitate cu Constituția, parlamentul poate înlătura de la putere președintele cu 2/3dintre voturile deputaților. Adică, va fi nevoie de 67-68 voturi. Iar după aprobarea în parlament a propunerii privind destituirea, într-un termen de cel mult 30 de zile se desfășoară referendumul privind înlăturarea președintelui de la putere. Reieșind din ratingurile actuale ale președintei și a legislativului, plebiscitul va fi un eșec pentru organizatori și doar va adăuga popularitate ”persecutatei” Maia Sandu.

De aceea destituirea nu va avea loc. Cel mai probabil, se vor desfășura lupte poziționale istovitoare cu acuzații permanente în adresa Maiei Sandu de uzurpare a puterii, egoism politic, promovarea intereselor fostului ei partid în detrimentul intereselor poporului etc. Socialiștii nici nu au nevoie să depună prea mult efort: acuzații similare deja răsună din partea foștilor aliați ai Maiei Sandu.

Astfel, zilele trecute deputatul PPDA Vasile Năstase a acuzat-o pe Maia Sandu și partidul “Acțiune și solidaritate” de faptul că doresc să acapareze toată puterea în țară. “Înțelegem că PAS vrea să monopolizeze tot flancul drept, puterea prezidențială, guvernul, mitropolia, alte instituții, poate și procuratura, nu știu ce e în capul lor, dar vor să o facă fără a ține cont de partenerii care au fost împreună cu ei ”, - a declarat Năstase.

Iar Octavian Țîcu, președintele Partidului unității naționale, a acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi transformat instituția prezidențială într-un srl al partidului său. “Voi ați perceput succesul din 15 noiembrie [ziua scrutinului prezidențial din turul doi - n.r.] ca pe meritul personal al doamnei Sandu, dar nu este așa. Din această cauză ați rămas singuri, și mai departe va fi și mai rău. Președinția nu este S.R.L. PAS. Unioniștii nu se vor supune activiștilor Maiei Sandu și PAS. Această avertizare trebuie să devină pentru voi o lecție la următoarea încercare ”, - a spus Țîcu.

Iar dacă CC va decide că în parlament nu a fost formată o “majoritate parlamentară absolută formalizată ” , deoarece 54 de deputați trebuie la început să semneze un acord politic și numai după aceasta să semneze documentul privind înaintarea candidaturii Marianei Durleșteanu, și deci Maia Sandu a fost în dreptul său, situația se va dezvolta conform altui scenariu.

În acest caz parlamentul poate respinge repetat guvernul Nataliei Gavriliță. Atunci Maia Sandu anunță că a respectat toate formalitățile, a înaintat candidatul așa cum i s-a cerut, da fracțiunile PSRM și a partidului “Șor” s-au temut “să ne dea puterea”. Începe procedura de dizolvare a parlamentului și numire a alegerilor anticipate.

Dar, cum au mai menționat analiștii politici, la etapa actuală alegeri parlamentare anticipate își dorește doar PAS (pe valul de popularitate al Maiei Sandu după victoria în alegerile prezidențiale) și “Partidul nostru” al lui Renato Usatîi.

De aceea nu este exclusă varianta, în care la a doua încercare parlamentul va vota totuși guvernul Gavriliță. Pe motiv că situația din țară este complicată ( pandemia, criza economică, bugetul auster, apropiatele lucrări agricole de primăvară ) și Moldova are nevoie de un guvern cu drepturi depline, iar pregătirea pentru alegerile anticipate va cere nu zile, ci luni. Mai ales că Maia Sandu și fostul ei partid pe parcursul anului trecut au cerut cu insistență demisia guvernului Chicu și susțineau că știu mai bine cum să combată coronavirusul, să ajute mediul de afaceri și cetățenii simpli în condițiile de criză, etc. Lasă acum să-și manifeste capacitățile nu pe rețelele sociale, da în fapt. Măcar timp de 3-4 luni. Că doar guvernul poate fi demis în orice clipă – pentru lipsă de profesionalism .

Dacă evenimentele vor lua această întorsătură, președinta Maia Sandu se poate pomeni, vorba politologului V.Andrievschii, “într-o poziție extrem de defectuoasă”. Deoarece responsabilitatea politică pentru starea de lucruri și acțiunile guvernului va aparține în totalitate președintei și partidului “Acțiune și solidaritate” – că doar e candidatul lor și echipa lor guvernamentală de “profesioniști”, deși “de facto, puterea se ascunde în parlamentul controlat de PSRM, însă în ochii poporului guvernul Gavriliță va fi guvernul Sandu, căci anume ea este responsabilă de tot ce va afce acesta ”.

Dacă parlamentul va numi totuși guvernul Nataliei Gavriliță, menționează expertul, unica ieșire pentru președintă va fi să anunțe că guvernul va activa 6 luni, va acționa dur, după care va demisiona. “În acest răstimp el trebuie să creeze Tribunalul anticorupție, să aplice o lovitură corupției, diverselor scheme, ”otcaturi”, contrabandei, afacerilor tenebre ”, - crede V.Andrievschii. Adică, să înceapă imediat realizarea programului său reformator dur, despre care joia trecută le vorbea deputaților candidata la funcția de prim - ministră.

În general, eczistă numeroase scenarii politice tipice și netipicre. Vom aștepta decizia Curții Constituționale pe marginea chestiunii privnd desemnarea candidaturii pentru funcția de premier. Deputații PSRM, care s-au adresar Curții, au solicitat ca chestiunea în cauză să fie examinată în regim prioritar.

Xenia Florea

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


MAI multe

Sondaj Toate

load