Patimi pentru procuror: Cum să-l alegem pe cel mai demn?

Patimi pentru procuror: Cum să-l alegem pe cel mai demn?

Spre finele lunii octombrie, Moldova va avea un nou procuror general – cel puțin, așa prognozează liderii politici ai coaliției PSRM-ACUM.   

Autoritățile moldovenești au accelerat la maxim adoptarea amendamentelor la Legea privind procuratura, care au fost propuse de Ministerul Justiției și prevăd modificarea procedurii de selectare și numire a procurorului general. Imediat după ce a fost aprobat de guvern, proiectul de lege a fost supus votului în plenul parlamentului și adoptat în două lecturi.

Acum candidații care au depus anterior dosarele la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) urmează să repete procedura, dat fiind că noul concurs va fi organizat în două etape. Și dacă reprezentanții coaliției majoritare se arată convinși de faptul că procedura renovată va asigura selectarea cea mai onestă și mai echitabilă, oponențiii lor vorbesc despre riscul major al politizării. În același timp, în opinia experților, evoluția evenimentelor depinde, în mare măsură, de voința politică și de dorința justițiarilor înșiși de a se reforma.   

CSP a recurs la un falstart  

Procurorul general este numit pentru un termen de șapte ani, fără dreptul de a fi reales în această funcție. Înalta funcție a devenit vacantă după ce, la 11 iunie curent, Eduard Harunjen a demisionat. El ocupase fotoliul de procuror general cca 2,5 ani. În ajunul demisionării, parlamentul recunoscuse ilegală numirea lui Harunjen și ceruse președintelui Igor Dodon să-l înlăture de la îndeplinirea obligațiilor de serviciu.   

Asigurarea interimatului i-a fost încredințată lui Dumitru Robu – candidatură înaintată în rezultatul concursului organizat de parlament și aprobată de președinte. Ulterior, Robu a obținut acordul CSP pentru a-i numi în funcțiile de adjuncți pe Eduard Bulat și Alexandru Nicu, care erau șefi de secții la Procuratura Generală, și pe Mircea Roșioru, care fusese unul dintre adjuncții ex-procurorului general Harunjen.    

În același timp, Ministerul Justiției a început lucrul asupra formării noilor reguli de selectare a candidaților pentru funcția de procuror nr.1. Însă evenimentele care au urmat s-au soldat cu un conflict de proporții între CSP și guvern. La 9 august, CSP, contrar așteptărilor celor de la putere, a anunțat un concurs de selectare a candidatului pentru funcția de procuror general. Potențialii pretendenți aveau la dispoziție o lună de zile pentru a pregăti pachetul de documente și a depune cererea.  

Șapte candidați și-au exprimat dorința de a ocupa înalta funcție, inclusiv șase procurori în acțiune și un avocat. Este vorba despre Maxim Gropa - procuror pentru combaterea criminalității organizate și cazuri excepționale, Anatol Istrate – avocat și fost procuror, Vsevolod Ivanov –procuror la Procuratura Chișinău (sector Rîșcani), Roman Eremciuc – procuror-șef la Procuratura Chișinău (sector Centru), Igor Popa – fost adjunct al procurorului general, Ruslan Popov – procuror șef al unei secții a Procuraturii generale și Eduard Bulat – adjunctul procurorului general. Aproape toți s-au înregistrat pentru participare la concurs la 10 septembrie - ultima zi în care mai puteau fi depuse cererile. După care CSP a pornit procedura de verificare a pretendenților, pentru care au fost prevăzute 20 de zile lucrătoare.       

Nu doar faptul anunțării concursului, dar și majoritatea numelor din lista candidaților a trezit nemulțămirea coaliției aflate la guvernare. Vice-premierul Andrei Năstase, șeful MAI, și-a exprimat regretul pentru faptul că procurorilor le lipsește înțelegerea situației actuale. El recunoaște că o parte din vină o poartă unii reprezentanți ai puterii, care ”au încercat să fie loiali breslei procurorilor”. Potrivit lui, în pofida faptului că societatea are o părere proastă despre toți reprezentanții procuraturii, în sistem mai există oameni onești cu care se poate lucra și care pot fi atrași în implementarea reformelor.  

Noul Consiliu al primului ministru  

Înainte de a fi anunțat concursul, ministra Justiției, Olesea Stamate, propunea transferarea lui pentru luna septembrie. Ea a anunțat că există un proiect de lege privind modificarea procedurii de selectare a Procurorului general. Dar propunerea ministrei nu a fost susținută de majoritatea membrilor CSP, care a demarat procedurile concursului. Din acest motiv, în prevederile finale și cele tranzitorii ale proiectului a apărut o regulă explicită: orice concurs, anunțat în timpul aprobării prezentei legi, este suspendat.

Refuzul de a transfera concursul a devenit motivul conflictului cu cabinetul de miniștri, din care a apărut ideea creării, pe lîngă prim-ministru, a unei instituții în competența căreia ar fi lupta cu corupția și reforma justiției. Inițiativa în cauză a fost anunțată de Maia Sandu în cadrul unui briefing de presă. ”Se creează impresia că CSP așa și nu a înțeles că vremurile în care el putea numi procurori de genul unor personaje corupte ca Harunjen, Popa sau Bețișor, au trecut. Acest consiliu a demonstrat nu odată, că se consideră superior oricăror legi și interesului național. Să fii o autoritate independentă nu înseamnă să acționezi în afara regulilor și a intereselor cetățenilor”, a declarat ea. 

Din spusele premierului, organizarea concursului conform vechii proceduri înseamnă că ”CSP continuă să lucreze în folosul celor corupți” și ”este în serviciul lui Plahotniuc”. În replică, Angela Motuzoc, președinta CSP, a declarat că toate acțiunile acestui organism respectă prevederile legii în vigoare, care îl obligă să anunțe un concurs în caz că apar vacanțe. Ulterior, Motuzoc a concretizat, că dacă în legislație vor interveni amendamente, CSP se va supune voinței parlamentului. 

Inițiativa premierului de a forma o structură anticorupție paralelă, a provocat numeroase întrebări în mediul experților, care vorbesc despre riscurile dublării împuternicirilor în instituțiile statului. Cei din guvern subliniază statutul consultativ al noului organism, ceea ce exclude amestecul în activitatea instituțiilor de profil.

Luni, 16 septembrie, a avut loc prima ședință a Consiliului coordonator pentru politica anticorupție și reforma justiției, prezidată de prim-ministrul Maia Sandu. Din componența lui mai fac parte și reprezentanții conducerii organelor de drept, a unui șir de ministere și instituții ale statului, în sfera de activitate a cărora intră lupta cu corupția și implementarea reformei justiției. Consiliul urmează să studieze problemele sistemice și politice din domeniile date, precum și să coordoneze eforturile organelor competente. Plus la chestiunile organizatorice, la prima ședință au fost dezbătute teme de interes comun, soluționarea cărora necesită eforturile comune ale guvernului și instituțiilor de drept.   

”Avem nevoie de o procuratură eficientă și independentă”

Autoritățile moldovenești au accelerat la maxim adoptarea amendamentelor la Legea privind procuratura, care prevăd modificarea procedurii de selectare și numire a procurorului general. Vineri, 14 septembrie, guvernul a aprobat proiectul de lege, iar luni,16 septembrie, majoritatea parlamentară l-a și supus votului și adoptat în două lecturi. Membrii fracțiunilor ”Partidul Șor” și PDM nu au susținut inițiativa și au declarat  că concursul este politizat și încalcă Constituția. 

PDM a mai declarat că va contesta legea la Curtea Constituțională. Deputatul Vladimir Cebotari crede că proiectul de lege conține numeroase greșeli, contravine standardelor internaționale  și poate provoca un blocaj instituțional. Amendamentele nu prevăd situația în care CSP respinge toți candidații la funcția de Procuror general. Potrivit lui, aceasta se poate solda cu faptul că o perioadă îndelungată Procuratura Generală nu va avea un conducător. Cebotari atrage atenția asupra faptului că proiectul nu a fost expertizat și crede că noua procedură va afecta independența șefului instituției.  

Autorii amendamentelor, din contra, au convingerea că adoptarea legii creează toate condițiile necesare pentru ca în Moldova să apară un procuror general independent, profesionist și curajos. Potrivit Maiei Sandu, autoritățile nu au încredere în CSP și concursul anunțat de acesta. ”Noi vrem să demonstrăm că în Republica Moldova furtul se pedepsește. Pentru aceasta avem nevoie de o procuratură eficientă și independentă”, a spus șefa guvernului.  

La prezentarea proiectului de lege, ministra justiției Olesea Stamate a făcut trimitere la recomandările Comisiei de la Veneția, care consideră important ca metoda de alegere a procurorului general să se bucure de încrederea societății și a sectorului justiției, iar la selectare să se țină cont de experiența personală a candidatului, nu de apartenența sa politică. ”Se recomandă examinarea posibilității de creare a comisiei de selectare a candidatului, din care să facă parte oameni în care are încredere societatea și guvernul. E de menționat că la nivelul țărilor europene nu există consens sau practici unice în această problemă. În diferite țări procedura este diferită”, a menționat Stamate.  

Concursul va fi organizat în două etape

Amendamentele prevăd crearea unei comisii ministeriale pentru selectarea prealabilă a candidaților. În componența ei trebuie să intre  ministrul Justiției, un fost procuror sau judecător cu o experiență de minim 10 ani de activitate, un reprezentant al societății civile, un expert recunoscut în domeniul dreptului, un profesor de drept, un psiholog și un specialist propus de președinție. Conform totalurilor concursului public, comisia va selecta cel puțin doi candidați la postul de procuror general.    

Conform noii proceduri, dosarele lor vor merge la CSP, care va alege pretendentul cel mai demn, în opinia membrilor lui. Acesta va fi propus președintelui țării pentru numire în înalta funcție. Amendamentele prevăd, că CSP poate respinge una sau mai multe candidaturi în baza unei decizii întemeiate, însă numai dacă au fost depistate încălcări în procesul de selectare a candidaților. Aceeași posibilitate o are și șeful statului, care este în drept să respingă candidatul propus de CSP.  

Astfel, noul concurs va avea două etape, și candidații care au depus actele la CSP urmează să repete procedura. ”Vor avea posibilitatea să depună actele pentru participare la un concurs autentic, evaluat de oameni competenți, experimentați și cu o reputație impecabilă. Noi vom avea grijă ca acești oameni să fie experți recunoscuți”, a subliniat Maia Sandu.  

Legea păstrează prevederile, conform cărora postul de procuror nr.1 nu poate fi ocupat de cetățenii altor țări. Totuși, guvernul este gata să mizeze pe posesorii pașapoartelor moldovenești, stabiliți peste hotare. Premierul Maia Sandu a exprimat speranța că la concurs vor participa procurori care au cetățenia moldovenească și activează în alte state. Drept exemplu, ea aduce România și SUA, unde potrivit ei unii procurori au pașaportul RM. ”Nu știu dacă acești oameni vor depune cererea, însă îi îndemnăm să participe, pentru ca noi să avem mai multe opțiuni și să-l alegem pe cel mai bun”, spune ea.

Așa sau altfel, experții cred că numărul pretendenților la postul de procuror general va crește considerabil, deoarece o altă modificare vizează extinderea listei candidaților potențiali. Amendamentele oferă posibilitatea de participare la concurs pentru procurorii și judecătorii cu o experiență de muncă de 5 ani, precum și pentru avocații și ofițerii de urmărire penală cu o experiență de șapte ani. Mai mult, deputații au exclus din lege testarea obligatorie la poligraf a candidaților pentru funcția de procuror general. ”Procedura dată nu este o metodă științifică acceptată la nivel internațional”, așa a motivat Ministerul Justiției decizia în cauză. 

Mărul discordiei

În ciuda coerenței acțiunilor de adoptare a amendamentelor la Legea privind procuratura, experții menționează că reprezentanții PSRM și cei din blocul ACUM doar în ultima clipă au ajuns la consens în anumite momente ce țin de reforma justiției și numirea noului procuror general. În special, este vorba despre principiile și condițiile formării comisiei ministeriale speciale, care aproape că a devenit mărul discordiei. Ea urmează să joace un rol decisiv la selectarea viitorilor candidați la postul de procuror general. Fiecare dintre componentele coaliției are propria viziune asupra modalității de asigurare a caracterului apolitic al comisiei și a garanțiilor că vor fi selectați cei mai demni pretendenți. 

Experții mai presupun că de rezultatul votului din parlament conform noilor reguli de selectare a candidaților pentru funcția de procuror general depindea în mare măsură de semnarea acordului privind guvernarea în coaliție: despre semnarea lui s-a anunțat în aceeași zi în care parlamentul a votat amendamentele la Legea privind procuratura. Dacă la aprobarea proiectului de lege ar fi apărut obstacole, susțin comentatorii, coordonarea noului document s-ar fi putut reține, astfel fiind pusă la îndoială existența coaliției actuale pe viitor. 

Faptul că au existat anumite tensiuni în discuțiile pe marginea proiectului de reformare a procuraturii și a procedurii de identificare a candidaților la funcția de procuror general a fost confirmat în emisia unui post TV și de deputatul-socialist, Vasile Bolea. Totuși, parlamentarul s-a arătat convins că acestea nu vor influența operativitatea adoptării și realizării modificărilor legislative și că în toate chestiunile discutate consensul va fi atins. 

Mihai Popșoi, deputat din Partidul Acțiune și Solidaritate, menționează că pe parcursul discuțiilor toate părțile se pronunțau pentru o comisie apolitică, s-a discutat despre participarea reprezentanților parlamentului, a președinției și a guvernului în activitatea acestei comisii. Din spusele lui, în ajunul adoptării amendamentelor legislative exista deja un consens pe marginea tuturor chestiunilor privind reforma procuraturii, pentru ca societatea să nu perceapă procesul în cauză ca pe unul politizat. Popșoi spune că actuala putere este gata să accepte orice măsuri pentru a asigura activitatea unei procuraturi profesioniste și independente.  

Fadei Nagacevschi, consilierul spicherului, crede că noile reguli vor contribui la alegerea unui candidat necorupt la postul de procuror general. Evoluția situației, spune el, depinde în mare măsură de voința politică, dar și de dorința de reformare a justițiarilor. Nagacevschi nu este de acord cu declarațiile privind politizarea procesului de numire a procurorului, deoarece din comisia de selectare a candidaților vor face parte tehnocrați, iar pe post de filtru suplimentar va fi CSP, care este în drept să respingă lista propusă

Vladislav Gribincea, Președintele Centrului de resurse juridice, consideră că pentru funcția de Procuror general este necesar un tehnocrat și un manager foarte bun, capabil să unească în jurul său cei mai buni procurori și să asigure dezvoltarea armonioasă a instituției în conformitate cu cele mai bune standarde și practici internaționale. Potrivit lui, trebuie să renunțăm la formula pe care s-a bazat activitatea procurorului general precedent, care ținea sub control activitatea întregii instituții și nu suporta careva opinii de alternativă. Gribincea consideră că procurorii înțeleg necesitatea schimbărilor, însă prețul acestora, pe care ei urmează să-l achite din contul propriului confort și a garanțiilor personale, s-a dovedit a fi prea mare.  

Victor Surujiu

 

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load