X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

O vizită preelectorală

19 apr. 2018,, 11:09   Politică
14501 4

Gheorghe Pruteanu

Republica Moldova speră să iasă, în viitorul apropiat, de sub monitorizarea Consiliului Europei, care durează deja de 23 de ani, fiind cea mai îndelungată din practica acestei organizații politice internaționale.

Pentru a stabili cît de aproape de scopul dorit este Moldova, o misiune a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a vizitat săptămîna trecută țara noastră. În același timp, viitoarele alegeri parlamentare și situația politică complicată au făcut ca actuala vizită să treacă pe planul doi tema schimbării statutului RM în Consiliul Europei.

În căutarea unei abordări unice

În anul 1995, Moldova a intrat prima dintre țările postsovietice în componența Consiliului Europei și de atunci se află sub monitorizare. Printre rezultatele participării sale la această organizație interguvernamentală figurează aderarea la Convenția europeană pentru drepturile omului, abolirea pedepsei capitale, crearea instituției ombudsmanului, implementarea unui șir de reforme și actualizarea normelor de drept. Majoritatea legilor importante, înainte de adoptarea lor, au fost expertizate de Consiliul Europei.

Toate acestea fac parte din angajamentele asumate de autorități la aderarea la Consiliul Europei și majoritatea lor pot fi considerate îndeplinite. Dar Moldova, ani în șir, nu se poate retrage din numărul de țări supuse monitorizării. Despre trecerea la perioada postmonitorizare s-a vorbit și pe parcursul guvernării comuniste, și după venirea partidelor proeuropene la putere, care au inclus această direcție în numărul priorităților naționale.


Dezbateri privind schimbarea statutului Moldovei s-au desfășurat de mai multe ori în incinta Palatului Europei din Strasbourg, dar de fiecare dată membrii APCE concluzionau că aceste tentative erau premature. Consiliul Europei nu este gata să încheie procedura dată, din cauza restanțelor țării noastre – în reformarea justiției, lupta cu corupția, respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice.

În același timp, la Strasbourg se ciocnesc acum două poziții. Funcționarii europeni nu pot determina ce anume trebuie să fie monitorizat în Moldova și în alte țări. Unii consideră că trebuie dezbătute doar angajamentele pe care Chișinăul și le-a asumat la intrarea în Consiliul Europei. Alții – că Comisia de monitorizare ar trebui să studieze și alte aspecte actuale, inclusiv abordarea reformei electorale, a legislației privind criminalitatea cibernetică și securitatea informatică. Ei consideră că trebuie supus dezbaterilor tot ce se petrece în țara noastă și ține de competența APCE.

Coraportorii pentru Moldova încearcă acum să elaboreze o abordare unică și, în timpul recentei vizite în țara noastră, ei au dat de înțeles că, deocamdată, nu există o certitudine – care anume dintre observațiile lor vor fi incluse în raportul final și ne vor fi prezentate ca cerințe, și care nu. Scopul misiunii de evaluare, care a durat trei zile, a fost să aprecieze cum își îndeplinesc autoritățile moldovene angajamentele asumate, să se familiarizeze cu modificările politice și legislative din țara noastră, precum și cu procesul de pregătire către alegerile parlamentare. În cadrul apropiatelor ședințe ale Comisiei de monitorizare, reprezentanții APCE vor încerca să combine abordările și evaluările.

De la alegeri pînă la reglementarea internetului

Din componența delegației APCE care a vizitat zilele trecute Chișinăul au făcut parte coraportorii Egidijus Vareikis și Maryvonne Blondin. Vareikis este un parlamentar lituanian care reprezintă grupul Partidului Popular European în APCE. Este la al doilea mandat, acum șase ani a mai evoluat pe post de coraportor al APCE în țara noastră. Blondin este o deputată franceză din Grupul Socialiștilor, democraților și verzilor, care, la fel ca și colegul său, a fost aleasă coraportor anul trecut.

Într-un recent interviu pentru NOI.md, Egidijus Vareikis a menționat că agenda vizitei misiunii de monitorizare include o vastă listă de chestiuni ce necesită dezbateri. „Ele se referă la legislația electorală, la mass-media, la un șir de proiecte legislative aflate spre examinare în Parlament”, a menționat deputatul seimului lituanian și a APCE. Potrivit lui, dintre acestea face parte și pachetul de amendamente legislative privind reglementarea internetului, numit „Big Brother”, care a provocat dezbateri fierbinți în societate.

Chiar în prima zi a vizitei, coraportorii APCE au avut întrevederi cu conducerea de vîrf a țării, cu liderii fracțiunilor parlamentare și conducătorii unui șir de partide politice. Acestea au avut loc fără prezența presei și despre subiectele discutate putem afla numai din comunicatele de presă și comentariile participanților la discuții. Dar și atît e suficient pentru a înțelege că reprezentanților APCE nu le va fi ușor să elaboreze o abordare unică în aprecierea situației din Moldova.

Despre progres și regres

Spicherul Parlamentului, Andrian Candu, le-a relatat europenilor despre reforma justiției, pachetul de măsuri privind integritatea, dezvoltarea societății civile și lupta cu corupția. El s-a referit și la proiectele legislative privind reglementarea mass-mediei, inclusiv la noul cod al audiovizualului. Un alt subiect al discuțiilor l-au constituit dispozițiile care ar încuraja participarea femeilor la procesul decizional și la cel politic.

Laitmotivul întrevederii președintelui PDM, Vlad Plahotniuc, cu coraportorii APCE a fost situația politică din țară în ajunul alegerilor parlamentare. „Partidul Democrat va face totul pentru ca după alegerile parlamentare din toamnă să fie creată o nouă coaliție proeuropeană”, a declarat Plahotniuc. El a confirmat angajamentele asumate de formațiunea politică și coaliția de guvernare privind implementarea reformelor și ridicarea nivelului de trai în țară.

Președintele Igor Dodon i-a informat pe oaspeții europeni despre criza instituțională provocată de acțiunile coaliției de la guvernare împotriva administrației prezidențiale. Șeful statului a amintit despre faptul că a fost ales direct de popor și beneficiază de susținerea acestuia. „În privința luptei cu corupția, libertății presei și reformelor în justiție, în prezent situația din țară este mult mai rea decît acum 9 ani. Anume de aceea nivelul de încredere al cetățenilor față de UE s-a redus de două ori după ce, în 2009, la putere a venit alianța «proeuropeană»”, a remarcat Dodon.

Fracțiunea parlamentară a PCRM a relatat, în timpul întrevederii, despre ilegalitatea modificării sistemului electoral și încălcarea drepturilor opoziției. Potrivit deputaților comuniști, situația reală din Moldova constă în degradarea considerabilă a proceselor democratice și riscurile substanțiale de pierdere a statalității republicii în urma acțiunilor unioniste și antistatale radicale ale autorităților.

”O linguriță de dohot” a adăugat și „Partidul Nostru”, care, pe parcursul discuției cu coraportorii, a atras atenția asupra presiunilor autorităților centrale asupra celor locale, tentativelor de corupere politică, dosarelor penale împotriva liderului de partid Renato Usatîi și primarului de Basarabeasca Valentin Cimpoieș. Potrivit reprezentanților partidului, „organele de urmărire penală ignoră dreptul la o justiție echitabilă” și „în Moldova tot mai des au loc evenimente care îndepărtează țara de standardele europene”.

Egidijus Vareikis și Maryvonne Blondin au vizitat Comratul, unse s-au întîlnit cu adjunctul bașcanului, președintele Adunării Populare și reprezentanții organizațiilor obștești din Găgăuzia. Spicherul organului legislativ al autonomiei, Vladimir Cîssa, le-a vorbit europenilor despre unele probleme din relațiile dintre autoritățile centrale și cele locale.

Membrii Comisiei de monitorizare APCE au avut întrevederi și cu conducerea Centrului Național Anticorupție, Curții Constituționale, Procuraturii Generale, Comisiei Electorale Centrale, MAI, Ministerului Justiției și CCA. Ei au discutat și cu reprezentanții societății civile despre problemele arzătoare.

Ce recomandă coraportorii APCE

La finalul vizitei lor în Moldova, membrii Comisiei de monitorizare au îndemnat autoritățile să continue reformele și să creeze condiții pentru alegeri libere și corecte. Coraportorii APCE atrag atenția asupra faptului că sistemul electoral mixt, în baza căruia la toamnă cetățenii vor alege noul parlament, încă nu corespunde întru totul recomandărilor Comisiei de la Veneția.

„În timpul vizitei noi am menționat că societatea multiculturală a Moldovei, ca și anterior, este divizată conform unor criterii, în special celui geopolitic”, a menționat Maryvonne Blondin. Parlamentarul atrage atenția asupra faptului că mii de oameni părăsesc în continuare țara, ceea ce provoacă daune nu numai societății de azi, dar și viitorului Moldovei. Potrivit ei, supremația legii trebuie să joace un rol important în stabilizarea situației economice în țară, crearea de noi locuri de muncă, atingerea unui nivel de trai mai înalt și, în fine, stoparea exodului de potențial uman.

Egidijus Vareikis și Maryvonne Blondin susțin că majoritatea interlocutorilor lor s-au arătat îngrijorați de concentrarea proprietății mass-mediei, de intimidarea politicienilor și presiunile asupra lor, în special la nivel local. Potrivit lor, multă lume este îngrijorată de lipsa independenței în sistemul judiciar și Procuratura Generală, care ar aplica o justiție selectivă. „În acest context, actualele condiții pot împiedica organizarea unor campanii electorale corecte și echitabile. Finanțarea partidelor politice este o altă problemă pe care autoritățile trebuie să o examineze de urgență, în lumina recomandărilor Comisiei de la Veneția”, menționează reprezentanții APCE.

Politicienii moldoveni urmează să reformeze în continuare justiția, inclusiv prin introducerea amendamentelor privind sistemul judiciar în Constituție. Coraportorii vorbesc despre necesitatea asigurării independenței și responsabilității judecătorilor, detenția provizorie doar în cazurile strict necesare, îmbunătățirea condițiilor din pușcării, lupta împotriva corupției și influenței inadecvate asupra businessului, adoptarea noului cod al audiovizualului. O altă recomandare este de a asigura nu doar adoptarea legilor care ar corespunde standardelor europene, ci și aplicarea lor eficientă.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?