TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

În interesele cui este blocată reforma justiției?

Decizia Curții Constituționale de a respinge amendamentele la Legea Supremă, care țin de reglementarea sistemului judiciar și reducerea influenței factorului politic, nu numai că a provocat un nou val de critici în adresa CC, dar a pus și guvernul în fața unei alegeri dificile

Pe de o parte, puterea executivă categoric nu este de acord cu concluziile CC, deoarece inițiativa a fost coordonată cu toți actorii interesați și recunoscută ca fiind conformă standardelor internaționale. Anterior, proiectul de lege a fost apreciat pozitiv de partenerii de dezvoltare, a trecut filtrul Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei. Cei de la Ministerul justiției cred că în așa fel CC blochează nu numai reforma justiției în Moldova, ci țara întreagă, care în condiții de pandemie are mare nevoie de ajutor financiar extern. Conform autorităților, în rezultatul recentelor decizii a CC numai în anul curent bugetul va rata 6 mlrd. de lei.

Pe de altă parte, fără a avea posibilitatea să se opună unicei instituții de jurisdicție constituțională din Moldova, guvernul este impus să se supună dispozițiilor ei și să pună în discuție un nou pachet de amendamente la Constituție. El este deja aprobat și în scurt timp va fi inclus în agenda CC. Miza, plus la îndeplinirea angajamentelor internaționale ale țării în sfera reformei justiției, este obținerea celei de-a doua tranșe de ajutor macrofinanciar din partea UE. Și în privința noului proiect de lege Cabinetul de miniștri a obținut sprijinul partenerilor de dezvoltare.

Ceprevedeinițiativaguvernului?

Proiectul amendamentelor la Constituție, în jurul căruia s-au desfășurat dezbaterile, ani în șir s-a aflat în lista ”datoriilor” autorităților moldovene privind implementarea reformei justiției. Scopul lui este îndeplinirea măsurilor legislative, prevăzute în Planul de acțiuni pentru realizarea Strategiei de reformare a sectorului judiciar pentru anii 2011-2016. Un proiect analogic a fost înregistrat în parlament în ianuarie, 2018. Însă acesta a fost recunoscut nevalabil, deoarece nu a fost aprobat în decurs de un an după prezentarea inițiativei privind introducerea amendamentelor.


«Proiectul propus CC spre aprobare corespunde angajamentelor noastre internaționale, fiecare punct este coordonat cu partenerii țării, acest proiect este și un angajament al RM în conformitate cu Memorandumul de înțelegere reciprocă cu UE ( acord internațional aprobat de guvern și ratificat de parlament în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția). În același timp, proiectul are scopul stingerii unui șir de datorii ale țării, indicate în rapoartele GRECO», - a anunțat pe pagina sa de pe o rețea socială ministrul justiției Fadei Nagacevschii.

Proiectul legii constituționale, respins de CC, prevede numirea judecătorilor, înainte de atingerea limitei de vîrstă, de către președintele țării la propunerea Consiliului suprem al magistraturii (CSM). În prezent, la etapa inițială judecătorii sunt numiți pentru un termen de cinci ani. După expirarea acestui termen, ei sunt numiți pînă la atingerea limitei de vîrstă. Amendamentele mai prevăd că șeful statului este în drept să respingă o singură dată candidatura propusă de CSM.

În același timp, este introdusă prevederea, conform căreia deciziile de numire a judecătorilor și privind cariera lor «urmează a fi luate în temeiul unor criterii obiective, bazate pe merituozitate și transparență în conformitate cu legea». Se mai arată, că «judecătorii beneficiază de imunitate funcțională în condițiile legii».

Au fost propuse modificări nu doar privind numirea judecătorilor și a conducătorilor judecătoriilor, dar și în componența Consiliului superior al magistraturii. Acesta va fi compus din 12 membri – judecători aleși de adunarea generală a judecătorilor, precum și reprezentanți ai societății civile. Este vorba despre «persoane cu o reputație profesională bună, integre, cu experiență în domeniul dreptului sau alt domeniu relevant, care nu activează în sfera legislativă, executivă sau judiciară și nu-s implicate în politică ». Ele vor fi alese sau numite pentru un termen de șase ani, fără posibilitatea de a obține un al doilea mandat. Astfel este modificat termenul mandatului membrilor CSM – de la patru la șase ani. Șeful Curții supreme de justiție, procurorul general și ministrul justiției se exclud din componența organului de autoadministrare a judecătorilor.

În proiect este indicat, că la formarea, aprobarea și modificarea bugetului instanțelor de judecată va fi necesară concluzia consultativă a CSM. În prezent Constituția nu prevede asemenea consultări, bugetele le stabilește parlamentul. Inițiativa mai conține și alte amendamente menite să reglementeze sistemul judiciar, să sporească independența lui și să minimizeze influența politicului asupra activității judecătorilor.

Care este poziția Curții Constituționale?

La 22 septembrie, 2020 CC a respins proiectul de lege privind reforma sectorului justiției. Domnica Manole, președinta Curții Constituționale, a declarat un șir de încălcări comise de puterea executivă în procesul de pregătire a adresării către CC. Potrivit ei, inițiativa a fost înaintată cu derogarea unor prevederi constituționale. Printre altele, la data înregistrării hotărîrea guvernului nu a fost publicată în Monitorul Oficial, așa cum prevede p. 4 din art. 102 al Constituției. Prin urmare, cred judecătorii, proiectul nu poate fi transmis spre aprobare parlamentului și trebuie respins pentru a fi definitivat.

«Modificările la capitolul «Puterea judiciară» au menirea să întărească sistemul judiciar și independența judecătorilor. Unele prevederi au fost susținute, unele – aprobare parțial de CC, iar unele – respinse», - menționează Manole. CC nu are pretenții față de nouă prevederi din proiectul de lege. Ele se referă la anularea termenului de cinci ani la numirea judecătorilor, la numirea președinților și vicepreședinților de instanțe de către parlament, la stagiul obligatoriu de 10 ani pentru numirea unui judecător la Curtea supremă de justiție, la numirea membrilor CSM pe un termen de șase ani și interdicția obținerii unui nou mandat.

CC a acceptat ca președintele să poată respinge o singură dată propunerea CSN de numire a judecătorilor, fiind obligat să numească candidatul, dacă acesta a fost înaintat repetat. În același timp, în opinia Curții, art.116 din Constituție nu conține o certitudine pentru eventualele situații în care președintele respinge pentru a doua oară candidatura propusă. CC propune ca acest mecanism să fie perfectat pentru a exclude potențialele blocări la numirea judecătorului de către șeful statului.

CC a aprobat parțial inițiativa de revizuire a art.122 din Constituție, conform căreia termenul mandatului membrilor CSM este majorat de la patru la șase ani, cu limitarea la un singur mandat a termenului de aflare în funcție. «Curtea Constituțională consideră că împărțirea membrilor CSM conform principiului șase reprezentanți ai sistemului judiciar și șase - ai mediului academic, precum și excluderea președintelui Curții supreme de justiție, a procurorului general și a ministrului justiției din componența CSM corespunde normelor de revizuire a Constituției », - spune Domnica Manole.

În același timp, CC are îndoieli cu privire la cerințele față de candidații în membri CSM, inclusiv neimplicarea lor în politică. CC consideră că pentru a corespunde acestui criteriu e suficient ca pretendenții să nu fie membri de partid. În plus, în decizia CC se menționează că acțiunea mandatului membrilor deja aleși în CSM nu trebuie să fie întreruptă odată cu intrarea în vigoare a noilor cerințe față de candidații la această funcție. Proiectul de lege elaborat de guvern reieșind din opinia Comisiei de la Veneția, prevedea că împuternicirile membrilor CSM veniți din mediul academic încetează imediat după intrarea în vigoare a amendamentelor, spre deosebire de mandatul reprezentanților justiției.

«Modificarea Constituției este o procedură foarte importantă pentru stat și pentru cetățeni. Acest proces trebuie să fie abordat cu maximă responsabilitate și cu participarea tuturor instituțiilor publice. Proiectul de lege privind introducerea amendamentelor în Constituție, propus de guvern, trebuie definitivat reieșind din decizia CC. După care el trebuie prezentat din nou CC, și numai după obținerea unui aviz pozitiv poate fi introdus în parlament », - subliniază Manole.

Reacția autorităților la noul proiect de lege

În cadrul emisiunii «Președintele răspunde» , pe rețelele sociale, Igor Dodon a subliniat, că avizul negativ al CC la proiectul de lege privind amendamentele la Constituție «duce la blocarea reformei pentru un timp oarecare». «Eu nu comentez decizia CC din punct de vedere juridic. Au fost și alte decizii cu care nu am fost de acord. Reforma justiției este o prioritate pentru noi. Mai înainte eram criticați pentru că blocăm reforma justiției. CC a fost formată anul trecut, în frunte cu un reprezentant al opoziției, reieșind din criterii politice. Trebuie să spunem clar cine blochează reforma justiției, da nu să trimitem săgeți spre președinte și putere », - a spus Dodon.

La briefingul de după decizia CC ministrul justiției Fadei Nagacevschii nu alegea cuvintele. «Proiectul de lege trebuie să fie pus la baza reformei sistemului judiciar în Moldova. El a fost elaborat conform recomandărilor Comisiei de la Veneția. Această decizie a CC blochează reforma justiției și face imposibilă îndeplinirea angajamentelor internaționale ale Moldovei», - a declarat ministrul. El a atras atenție la faptul, că decizia CC a fost luată în ajunul alegerilor, peste trei luni de la adresare. Ministrul a menționat că «proiectul transmis CC a fost coordonat totalmente cu Comisia de la Veneția», inclusiv normele , a căror constituționalitate este pusă la îndoială de CC.

Guvernul a pregătit o adresare către Consiliul Europei și UE, în care cere explicații cum să acționeze în așa situație. «Avem recomandările Comisiei de la Veneția și proiectul de lege pregătit de guvern în deplină concordanță cu ele. Există și un contract internațional, ratificat de parlament, și noi vrem să înțelegem ce-i de făcut – să revizuim proiectul reieșind din obiecțiile CC, sau Curtea Constituțională va revizui situația reieșind din memorandumul ratificat », - spune Nagacevschii. Șeful Ministerului justiției s-a arătat revoltat de faptul că «CC acționează imprevizibil în timp ce guvernul încearcă să reformeze eficient sistemul justiției, să limiteze influența politică asupra lui ».

Peste o săptămînă după publicarea verdictului CC, guvernul a aprobat noua redacție a proiectului de lege. Respectiv, CC urmează să-l examineze din nou, pentru ca inițiativa, în cazul avizului pozitiv, să fie dezbătută în parlament. «Ministrul justiției a fost la Strasbourg, unde a discutat la Consiliul Europei aceste modificări la Constituție. Noi am elaborat un proiect coordonat cu Comisia de la Veneția. Și avem opinia Comisiei Europene. Modificările au ca scop reducerea participării politicului în sistemul justiției», - a spus prim-ministrul Ion Chicu la ședința guvernului, în timpul dezbaterii proiectului renovat.

În scurt timp, a urmat reacția Consiliului Europei la noua inițiativă. În comunicatul de presă a lui se spune, că proiectul amendamentelor la Constituție, ce țin de sistemul justiției, pregătit de guvernul RM corespunde recomandărilor Comisiei de la Veneția. Se menționează, că «la 28-29 septembrie Fadei Nagacevschii, ministrul justiției RM, a avut un șir de întrevederi cu Grupul de lucru la nivel înalt, constituit de CE pentru a sprijini RM în îndeplinirea sarcinii primordiale de reformare a sistemului justiției ». Consiliul Europei menționează, că «va continua colaborarea cu RM în sprijinirea reformelor în domeniul justiției ».

CC a reacționat la critică prin declarația că judecătorii și-au întemeiat considerațiile numai pe Constituție, care garantează prioritatea ei. «Introducerea unor amendamente în Legea Supremă este o chestiune de importanță primordială pentru stat și cetățenii lui, și nu poate o propunere de revizuire a Constituției să contrazică alte prevederi ale ei, de aceea orice interferență în textul Constituției trebuie să fie făcută foarte precaut. Curtea analizează nu posibilitățile politice, da respectarea limitelor revizuirii Constituției în conformitate cu procedura prevăzută de normele constituționale în»,- se spune în declarația CC. Curtea a atras atenție la «unele încălcări comise de guvern», și a menționat că proiectul de lege poate fi corectat și propus spre aprobare în mod repetat.

Minus șase miliarde

Experții explică atenția sporită pentru acest proiect și prin faptul, că amendamentele la Constituție țin de acordurile internaționale privind alocarea unor resurse financiare țării. Printre acestea – Acordul cu UE privind ajutorul macrofinanciar, precum și Memorandumul privind noul program de trei ani cu FMI. Recent, Peter Mihalco, șeful Delegației UE în Moldova, a declarat că reformarea ineficientă s-a soldat cu faptul, că în ultimii ani țara a ratat zeci de milioane de euro predestinate implementării reformelor.

Fadei Nagacevschii menționează, că modificarea Constituției a fost una dintre condițiile pentru obținerea celei de-a doua tranșe a ajutorului macrofinanciar de la UE. Potrivit ministrului, în memorandum este indicat clar , că modificările trebuie să corespundă întru totul recomandărilor Comisiei de la Veneția .«CC a blocat, de facto, reforma justiției, iar plus la asta – a blocat întreaga țară. Aceeași componență a CC a blocat mai înainte un alt acord internațional»,- a menționat Nagacevschii, cu referire la decizia privind creditul rusesc în sumă de 200 milioane de euro. În luna mai CC a declarat neconstituțional acel contract.

Conform aprecierii făcute în ședință de guvern de către premierul Ion Chicu, în urma deciziilor CC bugetul a ratat miliarde de lei. «Această reformă este așteptată de toți, însă nu știu de ce unii o blochează permanent. Unul dintre articolele respinse prevede limitarea intervenției politicului în justiție. Nu știu de ce Curtea Constituțională nu susține aceasta, deși Comisia de la Veneția a aprobat-o. Noi nu comentăm deciziile CC, dar pot spune că unele dintre ele în acest an au costat bugetul peste 6 mlrd. lei », – a spus Chicu.

Despre urmările negative ale deciziei CC vorbesc mulți experți. Fostul deputat Chiril Lucinschi crede că în condițiile actualului deficit bugetar decizia CC poate fi numită catastrofală. «Reforma justiției este condiția finanțării din partea UE și FMI. Au fost blocate programe importante. Acești bani trebuie să ajungă la cetățeni. Deficitul bugetului este catastrofal. Eu nu știu dacă Moldova a mai avut un asemenea deficit vre-odată. Vom intra în noul an fără acoperire bugetară. Situația este mult mai gravă ca niște simple amendamente în justiție», - a menționat Lucinschi în emisia postului TVC-21. Potrivit lui, examinarea noului proiect de lege va necesita mult timp, iar țara se află într-o situație foarte gravă.

Și Ministerul justiției atrage atenția la lipsa de progrese în reformarea sectorului dat. Potrivit lui Fadei Nagacevschii , de mai mulți ani sistemul justiției din Moldova funcționează fără a avea o strategie și un plan de acțiuni bine pus la punct. Ultima strategie în domeniul justiției a expirat în a.2018 , iar dacă vor fi aprobate de parlament, prevederile noului document vor fi aplicate în anii 2021 – 2024. «Acțiunile în domeniul justiției au fost haotice. Vine un ministru al justiției cu o abordare, altul – cu alta, al treilea – cu o a treia. Pentru a asigura activitatea neîntreruptă a Ministerului justiției în domeniul adoptării legilor, este aprobat acest plan de acțiuni și strategia justiției », - spune ministrul.

Experții menționează că în Moldova se acordă atenție excesivă acțiunilor pe termen scurt, fără a vedea o perspectivă sistemică și de durată. În opinia lor, autoritățile trebuie să asigure principiul consecutivității reformelor, în caz contrar societatea și sistemul justiției vor fi instabile din cauza acțiunilor actorilor politici. Reforma justiției este o sarcină complexă și de durată, iar deciziile de moment adesea dăunează acestui sector. Azi sistemul suferă din cauza păstrării elementelor și factorilor de corupție, a nivelului redus de cultură juridică, a problemelor structurale și instituționale, a lipsei de integritate. Conform Barometrului opiniei publice, nivelul de încredere în sistemul justiției este de doar 22%.

Victor Surujiu

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load